Romanulu, iulie 1874 (Anul 18)

1874-07-15

ANULU ALU OPTO­SPRE­Z­ECELE VOIESCE ȘI VEI PUTE Orî-ce cereri ,pentru România, se adre­­sezi la administrațiunea­­ Jiuriului. ANUNȚURI. In pag­­­a IV, spațiul si 30 litere petit 40 bani. In pagina III, linia petit 6 leî. se adresa LA PARIS : la d. Drain 9 rue Drouot. LA VIENA: la d-nii Haasenstein ii Vogler Wallasehgasse 10. Scrisori și orî-ce trimiteri nefrancate vor fi fi folnsate.—Articlele nepublicate se vor arde. 20 BANI EXEMPLARULU­ i * i ■­ . Redacțiu­nea și Administrațiunea Strada IMmnel No.­­4 .v,ZIM**.iimumpawwi^­ • ,„n­immn ~if--------- -------------,i,trmmni, i­,tt­rrr Edițiunea de sera VII, MARȚI 15, 16 IULIU 1874 LUMINEZA­TE ȘI TEI FI ABONAMENTE In Capitale: mn fl­ană 48 lei; șase luni 24 lei; trei luni 12 lei; uă ,ună, 5 lei. In Districte: un anfi 58 lei; șase luni 29 lei; trei luni 15 lei; uă, lună 6 lei. Francia, Italia și Anglia, pe trimiatru fr. 20. Austria și Germania, pe trimestru franci 18. A se adresa LA PARIS: la d. Darras-Hal­­grain, Rue de l’ancienne comedie 5, și la d. Órain 9, rue Drouot. LA VIES A la d. B. G. Popoviel, Fleich* markt, 15. BBcriM, g CITT0R1! , Ama arătată adesea orî, în colanele acestui­a­iară, misera stare și sdrobi­­tórele suferințe în care trăiesc o sata­ril­ă română. In adevera, déca e vr’uă clase a so­cietății—căci din nefericire, și după constituțiune societatea româna e ’m­­părțită ’n clase —pentru care nu s’a făcută mai nimicit bine de la ’ncepu­­tulu epocei nóstre de regenerare și pené azî, fiă pe teremuri morale, fiă pe teremuri materiale, apoi acea cla­să e numai a sulanul­ui. Desceptatü pentru a doua oară după 1821 , la 1848, spre a’și cunosce și dobândi drepturile de omil liberă, re­­cunoscându-i-se apoi aceste drepturi la 1864, dară într’ună modă atâtă de puțină practică, în­câtă relele1­ resul­­tate se resimtă și astăzi­, mai cu sumă in partea muntelui,­­—sâtânulă română a rămasă părăsită, înlăturată de pe calea progresului, străbătută cu multe folose de cele­l­alte­ părți ale socie­tății. " Sâtânulă, „temelia casei“, amă de­monstrată în mai multe rânduri că e ar fi în ajunulă deplinei sale de­generări „și, daca temelia casei se va surpa, tóte clasele societății șutită perdute“. Orî­ce instituțiune nouă s’a făcută în țară de la 1857 și până asti, în fo­­losulă generale, cu ajutorele și forțele particulare ale țăranului s’a făcută , dară numai elă n’a participată la fo­­losele obținute. De s’aă făcută și îmulțită scólele, și săteniilă a contribuită, dară numai în sate nu s’a adăugată uă singură scóla, ba încă s’aă mai desființată din câte erau. Déca s’aă construită șiosele, mai sin­gură săteniiță a contribuită la con­struirea loră, căci, pe lângă bani, și-a pusă și munca, și cu tóte acestea nu­mai bieții săteni își surpă vitele și’și rupă carele prin mocirle și făgașie, căci numai dânșii nu și-au făcută șio­sele pe la capetele miceloră loră țâ­­rini. Déca s’a brăsdatu țâra cu căi fe­rate d’a lungulă și curme c fișiulă­­ în­­tind­ându-se ramuri chiară prin unele înfundături pe unde se află moșiele unora din cel ce legiuiescă, și sata­­nulă a simțită uă sporire la sfertu — plătită adesea de câte doué și trei ori — și cu tóte astea numai despre densulă nu se pute­m zice c’a­trasă și trage mari folose din acestă mare in­strumentă de civilisațiune. Orî-ce felă de dare nouă pe elă îlă iubesce mai ântâiă, orî-ce tasă se năs­­cocesce pe densulă cade mai greă, și cu tóte acestea totă elă e mai nedrep­tățită, totă elă este mai maltratată. Ună­­ fiară din Craiova, vorbindă în lunele trecute despre starea săte­­nilor­, și mai cu osebire despre dările la care suntă supuși, sch­ițază următo­­rulă tabloă : » . . . Poporală rurale a ajunsă în sapă de lemnă cu atâtea impozite puse pe spi­narea lui . . . Bieții locuitori au obosită cu desăvârșire de atâtea dări către stată, că­tre județă și către comună, osebită de fac­­sele și ștraturile judecătoresc! . . . Mulți dintr’ânșii plângă trecutulă, ș’aă prea multă dreptate, după noi, se­ să plângă, pentru că ’n trecută sătenii să se alia regulată cu pro­prietatea, dările către stată nu erau de câtă o­ capitație de 4 sfanți pe trimestru , din aceștia se plătea simbria pârcălabului, se plătea­ lofa dorobanțiloră, etc. Astăzi î­­nse șatenului i-se ia de către proprietate done părți di­n trei, din acea­a ce muncesce și din acea parte ce’î roaî remâne lui plă­­tesce banii rescumperării clăcii, capitația,— aprópe îndouită de ccea­a ce plătea atunci,— șiosele către Stată, șiosele către județă, șio­sele către comună, decimi județene și co­­munale. Decă are vie, douî lei de pogonă, de­osebită de taxă, déca are câți­va pruni plătesce taxă­; défea, are cazană de făcută rachiu, plătesce taxă ; decă­ face vină, plă­tesce acsiză ; déca face rachiă plătesce im­­posibilă spirteselor ei; decă scie să facă uă șindă sau țnă cu­jocii, i-se dă patentă ; decă vinde să vită, plătesce taxă; cândă se duce cu ea la tergă și la biletă ca s’o potă vinde plătescei taxă; decă își însoră băiețiilă, plătesce taxă. ? » Acesta este, în scurtă uă pagină di­n pasivulă cu care sătum­lă ro­mână figurezá înscrisă în raportul­ datorieloră de cetățână. Déca ne vomă întorce acum pri­virile și pe pagina activului — căci datoriele nască drepturile — și vomă face ună bilanță, resultatulă va fi ună deficită monstruosă ; satanul­ nu se bucură de drepturi în proporțiu­ne cu obligațiunile ce are, de­și Cartea mare, ordonă că „toți Românii sunt­ egali înaintea legii!“ Satanii nu sunt­ egali nici chiară înaintea arbitrarului ș’a fără-de-legi­­toră! Ună arendași’ aîă Statului, alegă­­toră într’ună colegiă electorale, póte să nu plătescă pe mai mulți ani a­­renda domenieloră ce esploatezá, îm­­pilândă și pe locuitori, și nimeni nu ’lu supără, întru câtă buletinulă lui de votă va contribui să dobóre de la putere nă­partită, séu se rădice și se mânțiă pe alta, și încă în numele principielor( de ordine și de progresă, cum se trâmbiță de patru ani încoa de către pretinșii conservatori ai lui Tanase Nicolae 1), președintele sec­țiunii XT-a de la alegerile comunale din Ploiesci. Ună satenu, din contra, trebuie se ’și plătascu sfertulu la timpă, fiă hol­­da’i bătută de grindină, fiă căminu’i bântuită de tifusu sau cboleră, căci altă­ fetă dorobar­țură stă pe vatră’i, spulberându’i și cenușia, și batjocorin­­du’i familia. Egalitatea tuturoră Românilor, îna­intea legiloră!! Dérü deschideți por­țile tuturoră temnițeloră, intrați în­tre zidurile loră umede și ’ntunecase, și nu veți vede de câtă aprope nu­mai capete cu căciuli, borfașiulă, nu­mită b­oță de codru—fiind ă­că, tre­­cendă pe lângă ună bordeiă cu ușiâ încuiată cu curpenü, lignitü de fumie și ispitită la zărirea printre­ gardă a tronului cu mătaiă, a comisă teribila crimă de furtișiagă cu spargere și a luată pă mână de hrană,a zace de luni, și adesea de ani, în temniță, și încă supt prevențiune, palidă și ofi­lită, abia țiindu-se pe piciore și fără speranță de-a i­ se alege sortea. Eșiți apoi pe stradele cele mai principale din orașe, străbateți prin locurile de petreceri, pătrundeți în sa­­lonele lumii numite „lumea cea lună“. 1) A se vede Românulii de Vineri și Sâmbătă, și veți întâlni pretutindeni pe ho­­lulă de prașiă, pe falitură fraudulosă, pe delapidatorele de bani publici, pe epitropulă mâncătorii de averi orfani­­ceșcji, pe o mulă politică imorale și sfâșiatură de legi, pe ună fostă ministru arbitrară și corumpetoră de consciințe, în fine pe toți acesti criminali fruntași preumblându-se liberi,și încă bucurân­­du-se de considerațiune publică, priviți ca omeni distinși, adesea lingușiți și apoteosați, nici-uă-dată chiămați la respundere, totu-de­una onești și ono­rabili ! „Toți Românii sunt­ datori a con­tribui fără osebire la dările și sarci­­nele publice“! Disposițiune de constituțiune mai clară și mai ecitabile nici că se pare; principiă atâtă de egalitară nu s’a proclamată de­câtă numai de marea revoluțiune de la 1789! Déju... ia se cercetamă realitatea, se analizămă faptele, și se vedemă se potrivescă ore cu teoria? Una din cele mai sânte datorii ce­­tățenesci este contribuțiunea de sânge. Déca este uă dare, în care săraculă nu trebuie să pretindă a respunde mai puțină de­câtă avutură și de la care, acestă din urmă n’ară trebui se se sustragă supt protestă că dân­­sul, formeza minoritate în marea masa a poporațiunii, apoi acea dare este numai contribuțiunea de sânge. Apărarea căminului, a patriei, este să egale datoria și pentr­u săracă și pen­tru avută, căci, déca pământulă pe care e clădită fia ună bordeiă fiă ună paiață, e călcată de străină, și lăsată în voie’i, și în bordeiă și ’n paiață totă străinulă va domni. El bine, avemă înaintea nastiáua copia după ună actă oficiale, prin care se probeza în ce proporțiune și ’n ce modă arbitrară cade asupra sătânului chiară contribuțiunea de sânge. Cu ocasiunea recrutării din anulă cuvinte medical­ă, care făcea parte din consiliul­ de revisiune ală județului Me­hedinți, invitată de inspectorele gene­rale ale serviciului sanitară, prin adresa No. 2150, și de ministrul­ de resbelă prin adresa No. 920 „ca să facă observa­­țiuni asupra aptitudinii militar­e a aces­tui județ, precum și asupra causelor, care influințază într’ună sensu sau al­tuia acésta aptitudine“ écö între altele ce constată și raportezá : „Numerulu tineriloru înscriși în ta­­bloul ă generale fiindă de 8500, dintre cari sorțați 2375 și frauduloși 1125, repartițiunea acestui districtă, în ra­portă cu contingintele ce trebuia a da, a fostă fixată la 1017. „Dintre acești tineri s’aă recrutată 936, divisați în­ 794 trecuți suptă re­­vistă medicală și 142 recrutați în absență. Scutiți pentru morbe și in­firmități 531 din cari 111 trecuți prin alte continginte și înscriși ca frauduloși, pentru anulă acesta...; amânați pen­tru altă ană ca nedesvoltați, toți f­indii înscriși mai înainte de etatea legale a sorțului, 667; escluși ca trecuți de eta­tea sorțului și înscriși ca frauduloși 248; escluși pentru diferite motive legale 1117, din cari trebuie a eli­mina 100 de la colonai „scutiți pen­tru diferite motive și de alte consi­­liuri“. ....„Déca din acesta colosal o sumă totă nu s’a putută atinge numerala fixată de ministerial­ de resbelă, causa, precum m’amă convinsă, nu este alta de­câtă neglijența și nepăsarea administrațiunii și a agințiloru ei infe­riori , cari la dresarea listelor­ de recensementă și a tabloului generale, nepetrunși în destulă de spiritul­ im­portantei legi de recrutare și înclinată din obiceiu d'a trata cu ușurință cestiuni de importanță vitale, ca acesta, aă în­scrisă pe două parte de câte două ori pe aceleași persane, era pe de alta aă inserată în tablouri generale în rân­­dulă frauduloșilor, pe cei cari trăse­seră deja la sorți în anii precedenți și fuseseră escluși și pe acei cu etatea mai mică de­câtă cea prevăzută de lege. Numeralei acestoră înscriși pe ne­­dreptă, spre a ve pute face și d-vóstra uă ideiă exactă de dresarea listelor­ acestui districtă, se urcă la fabulosa sumă de 1164.“ Ece, prin urmare, constatată ofici­ale, modulă cum se fabrică listele de recensementă pentru recrutațiune. Ni se pute obiecta case că ce­ aă a face listele de recrutare, astă­felă fa­bricate, cu cea-a ce voimă se probămă, că totă saténulü — ș’amă pute­­ pce numai elă — este supusă și la darea contribuțiunii de sânge. Lucrulă e lesne de înțelesă, daca se va ține sema că județul­ Mehedinți nu conține uă poporațiune de târgo­veți de câtă numai în mica sea capi­tală, eră restulă se compune numai de sǎteni. Prin urmare pe cine cadă mai multă tate resultatele „negliginții și nepăsării administrative“, constatate de mediculă recrutare? Pe cine privesce „înscrierea de câte două ori“ în listele de recensementă? Pe cine apesa lua­rea ca frauduloși „a celoră deja tre­cuți prin sorți și escruși“ ? Pe cine iu­besce hrăpirea de la căminulă părin­­tescă, a celoră cari ti’aă atinsă încă „vârstă legală“? Pe cine se grămădescă, pe cine îngenuchie tóte aceste fără­­de­legi și „înclinări din obiceiu ale ad­ministrațiunii d’a trata cu ușiurință cestinnl d’așia importanță vitale“, de nu pe bieții săteni, și numai pe dân­șii ? Și cu tóte acestea cine se ocupă de starea loră ? Nimeni. «Pil mén­tulii multora, ijiseramu mai de-u­­nă(IT, de­și asiguratu prin lege, este deja vândutü ; munca lora este vendută pe mai mulți ani; vitele lor ii suntu vândute; două sorginți de câștig, tutunurile și vitele, suntu secate; brana lor, abia se mai face cu câte­­unu pumn de meiu, și cu tóte acestea im­­positele legale, și chiar si ilegale, jafurile și torturele se ’ntindu necontenită spre a storce și cea după urmă picătura de sânge ce­a mai rămasă în vinele părții celei mai producătóre și mai vitale a țeriî». Pe moșia nefericitului Uhrinovski, ei ajunseseră mai reu de câtă sclavii din Sumatra, vânduți esploatatorelui, schingiuiți și batjocoriți, negăsindă o­­crotire nicăirî, respinși de pretutindeni unde ’și arătau suferințele și cereaă u­­șiui­are. La Șegarcea, peste Oltă—moșiă es­­ploatată de ună deputată—el erau și póte că suntă și a f t conduși la beili*­curile arendașiului de cete de Turci, tratați ca ghiaurî, și fiă­ care suspină ală loră înăbășită cu gura pistolului, fie­care brață rădicată ca să se apere pălită cu ascuțișul­ iataganului. La moșia deputatului Râdulescu, din Vlașca, ca la ori­ce moșiă a depu­­taților­ guvernamentali de aeji, numiți unii represintanți ai națiunii mai a­­desea prin fraude și violențe, cum ve­demă că se urmeza și cu represin­­tanții comunelor­, de fraude și vio­­lențe se servescă ca se facă învoielele și se le esecute. A se plânge cine­va contra unoră asemenea escese de protecționismă gu­vernamentale, se chiamă’n limba giulă oficiale rebeliune, atentată la sigu­ranța guvernului, resturnare a ordi­nii sociale. La valea Calugarescu în Prahova, do­robanții execută împlinirea contribu­­țiunilor­ prin bătăi, torture, ucideri, constatate de procurore și medică și cei ce le- au ordonată sunt­ achitați de tribunale și curte. Nefericiții locuitori din Bogdănescu, județul­ Sucéva, trimițându-ne mai de­ună­­ I copiă după telegrama adre­sată ministrului de interne, pentru su­ferințele ce îndură de la prefectură Milo, ne rugau strigându-ne : «Publicațile și d-vostră ca uă ultimă plângere către țara întregă, pentru că tóte căsele le­gale, pene și la Domnitorii, le-amu usată, și nu scimit camă și din ce împrejurări nu putemu dobândi dreptate în contra jafului la care suntemu supuși și care ne-a adusă în sapă de lem­nu, făcându-ne să ne pără­­simîi c­iminele.» Nișce săteni fruntași dintr’uă co­mună din Prahova ne scriau alaltăieri: «Suntemu asemenea cu nenorociții din Transilvania ai lui baronu Apory , doro­banții, ajutore de supt-prefectu, diferite persóne, trîntori, stau pe spinarea nostră. Sunteți Români, vĕ rugămu aveți simpatii de Români.» Și de ce atâtea esecuțiuni asu­pra acestoră nenorociți din comuna Țintea, plasa Filipescu ? Fiindă­că ună arendașiă i-a chiăuiată în judecată la judele de pace, din chiară senină, s’a judecată cu dânșii, fără dânșii, ca unii ce n’au veijuri cu ochii nici n’aă a­­vută în serie de citațiuni, sentința a rĕmasa definitivă și portăreți cu doro­banți , prin forță brutale, s’aă năpus­tită acum asupra satului se’mplinescu, supt titlură de datorii, 40.000 lei vechi, datorii d’acelea pe cari judecătorii de pace — în sate adevărată biclă dum­­ned­eescă—solö se le scuță numai în greutatea țăraniloră, cu ’ndeplinirea tuturoră formeloră, prin jurăminte pe sânta cruce, prin ascultare de mar­­tori oculari și auriculari, cari nu scimă cum se ’ntemplă că ’n toto­de­una se găsescă aceiași în întocmirea și supt­­scrierea prin punere de degetă și pece­te a tuturoră transacțiuniloră , din­tre toți sătenii cunoscuți și necunos­cuți. Și acesta odiesa sistemă este ge­­neralisată peste totá țara. Gânditu-s’at­inse vr’uă­ dată legiui­torii noștri­, mai cu semn cei numiți conservatori, se puie degetulă pe tóte aceste rane, se tom­e peste dân­­sele câte-va picături de balsamă tă­măduitorii, spre a nu se cangrena în­­tregulă cârpă sociale? Nu­­ el nu se ocupă de asemenea banalități, ci numai cum se ’ncingă pe sateni cu legiuirile cele mai dra­conice, se’l lege de mâni și de piciore ca păiajenilă pe musce, și se le storca totă sângele.

Next