Romanulu, august 1874 (Anul 18)
1874-08-01
ANUL 3 ALO OPTU-SPATE gECELE VOIESCE ȘI VEI PUTE Orice cereri pentru România,-sevadro- Hé:sS la administrațiunea gramtul^fi' ■; r''' ^'x- MUNUIR iv ' ,v In pag ’’ fi.IV; spațiulu 30 litere petit 4X bani. . In pagina III, linia petit 6 lei. » , se adresa LA PARIS , la d. Órain 9 rue Drouot. LA VI EVA: la d-nií Haasenstein și Vogler Wallfischgasse 10. ierifon și ori ce trimiteri nefrancate vor fi refusate.—Articlele nepublicate se vor arde. 20 BANI EXEMPLARULU. SERVICIULU TELEGRAFICI ALU «ROMANULUI». Viena. 12 Augustă — Bazaine a desbarcatu lingă Genua. Colonelele Villette, fostă adjutanti ală mare și ale lui Bazaine și comandante ale fortului de ’nchisore din insula Margueritte, a fostă arestată. Ancheta ’și urmeza cursulă. Redacțiunea și AdimiHrația sub Strada Romnel No. 14 . BISUI. ..jrt&xmk— 1 AUGUSTU 1874 ȘI VEI FI ABONAMENTE In Capitale: unei anu 48 lei; șase luni 24 lei; trei luni 12 lei; uă .ună, 5 lei. In Districte: un anu 58 lei; șase luni 29 lei; trei luni 15 lei; uă lună 6 lei. Francia, Italia și Anglia, pe trimistru fr. 20. Austria și Germania, pe trimestru franci 18. A se adresa LAIK AKIS: la d. Durran-Halgrain, Rue de Tancienne comedie 5, și la d. Drain 9, rue Drouot. LA VIENA la d. B. G. Popovici, Fleichmarkt, 15. BUCURESCI, 12 August« De ce nu bine-voiesce Ziarulă Pressa să’și țiă promisiunea d’a reveni asupra ’mprumutului de 20 de milione, ce moștenitorii lui Strousberg aici vrea să facă supt garanția statului Românii? Se face acela împrumută? Se acordă acea garanție ? Se dă societății Staastbahn esploatarea pe 50 de ani a linielor nóstre ferate? Aceste cestiuni interesă în cele mai mare grabă pe publică, căci e vorba de noul depărtări de la convențiune și mai cu semă de nimicirea ultimei speranțe ce mai pastreză Românii, aceaa de-a pute lua în deplină stăpânire tote liniele ferate de acum peste 28 de ani, își potă dară închipui scriitorii de la Pressa, atâtă de interesați prin cunoștințele intime ce au despre cele ce se petrecă în cercurile oficiale, își potu,shemă, închipui cu câtă nerăbdare ascepta publiculă împlinirea promisiunii de-a reveni asupra cererilor societății Staatsbalm. Ceea ce se scie positivă pân’acum, este că propunerile s’aă făcută astăfelă cum se amă relatată, că societatea Staatsbahn, spre a împrumuta societății acționarilor căieloră ferate române 20 de milione, a cerută uă înscriere ipotecară pe 90 de ani asupra țintelor nóstre ferate și esploatarea loră pe 50 de ani. Se scie asemene că ministerial, în locă de a respinge în unanimitate nesce cereri pe atâtă de ouerese, pe câtă și de cutezatare, s’a despărțita în opiniuni pentru și contra, căci s’aă găsită miniștrii ca d. Boerescu, ca d. Catargiu, totă-dauna gata la capitulațiuni către străini, cari să nu refuse la prima vedere astă-felă de propuneri: din causa acestei divergințe de opiniuni, cestiunea fu supusă eforiloră advocați, cari în unanimitate se rostiră ’n contra’i. Atâtă se scie, căci póte numai atâtă s’a făcută până acum. Și publiculă e nerăbdătoră se afle: pusu-s’a în consiliulă de miniștrii opiniunea advocaților efori ? Respinsu-s’a definitivă uă propunere, care ară devéma ultima speranță a Româniloră ? Se susține că nu s’a luată încă nici uă decisiune definitivă, și că prin urmare cestiunea stă totă atârnată cu amenințare d’asupra capetelorü nóstre. Principalulă organă ală guvernului va înțelege dură câtă este de neapărată să ’și împlinescă promisiunea, arotondű lămurită, în posițiunea sa de organă oficiosă, ce ș’a făcută în acésta gravă cestiune. Spre a închiria, amintimă că timpă de întâmplare nu este: abia mai română patru luni și jumătate pentru deplina terminare, până la fruntaria, a liniei Piteșci-Vârciorova. Fiindă că ne adresarămă astăzi confraților noștrii din partita guvernamentale, și ca să nu ne ocupămă și în numărul viitoră de neî nțelegerile nóstre cu dumnelore, ceea ce semnă că nu pre placă cititorilor, se adaugemă chiară astăzi uă scurtă observațiune. In numărul ă său de la 27 Iulie, Pressa publică aprope două colane de cele mai violente atacuri și injurie la adresa nostră. Protestul acestei furiose mâiii e d’a fi susținută că nu e seriosu ca organele oficiose se ne impute că acusămă pe nedrepții guvernulă, cândă s’a făcută anume uă lege de presă spre a opri pe oricine d’a face acusări pe nedrepții guvernului. Deci, daca acusările nóstre ară fi ne’ntemeiate, amă fi imediată urmăriți, conformă legii de presă, și, fiindăcă nu suntemă urmăriți, acesta probeză că ceea ce susține că în contra guvernului este întemeiată. Se nu spună organulă oficiosă că de aceaa nu suntemă urmăriți, fiindücă guvernul nu voiesce se facă procese de presă, acesta e cu totulă neexact și, deorece, afară de procesele de presă de la Iași și Brăila, chiară filele trecute s’a intentată mă procesă de presă ’n București, redactorului ziarului Ottula. Deca este adevărată că regimele nu ne dă judecății fiindăcă ’i ajunge „măreța sentință a 180 de cologie electorale, cari au aprobată legile și principiile de progresă și stabilitate ale guvernului,“ de ce mai dă are in judecată atâți alți ziariști ? Și cum se face că ’i ajunge guvernului „măreța sentință“ a ultimelorăi alegeri, când este constatată că și în acesta judecată cu noi aă fostă magistrații, era cu guvernulă pușcăriașii ? ! De mai multă timpă s’agită în imperială austro-ungară uă gravă cestiune, care nu ne póte lăsa indiferinți: e vorba de nesocotirea unoră drepturi seculare date poporelorü de ânsăși natură; e mai cu sema vorba de naționalitatea română. S’a proclamata ca acestă seculă e și ală recunoscerii drepturilor și poporelor, după cum a fostă ală recunoscerii drepturilor omului, și cu tóte acestea întrega Europă vede ’n miijloculă să p ună imperiă cu formă dualistă, în care nu locuiescă numai două naționalități, ci vre șapte- optă, și acestea nu federate, cu drepturi și datorii exuate, ci numai două dintr’ânsele privilegiate, eră celelalte asuprite, lăsate la discrețiunea aceleia care formeză uă minoritate, din punctul de vedere ală numărului și ală producerii. Maghiarii, în puterea pactului de la 1867, sunt instituiți ca stăpâni peste restul ă tutoră naționalităților, de dincaei Leita, deși numai cea română e mai numericâ decâtă dânșii. Ecitatea protestă ’n contra acestei anormale stări de lucruri, și totuși nimeni n’ascultă plângerile ce se rădică, nimeni nu se indigneză ’n ( facia spectaclului de sugrumarea unei naționalități, împreună cu teritoriul, cu drepturile, și chiară cu limba iei. De când maxima „forța primeza dreptură“ a fost readusă la onore de învingătorii din urtimlă resbelă, se pare că poporelor, numai prin revoluțiuni, prin acte de violență li s’a reservată se ’și recupere prerogativele. Ceea ce se petrece peste Carpați, nu mai e uă ne’nțelegere, uă certa internă între elementele conlocuitore, ci uă luptă făcuștă de distrugere din partea unuia singură, a elementului maghiară, în contra tuturoră celorălalte. Lupta însă e mai înverșiunată în contra Românilor, căci se scie bine că ei sunt cei mai numeroși, că limba loră se vorbesc« în Bucovina, în Maramureșiă, în Transilvania, în Banát, în Temișiana. Spre a slăbi — căci ca s’o ucidă avemă credința că nu voră pute nicisădată—spre a slăbi acesta puternică națiune, inteliginte, laboriosă, aptă pentru ori-ce ’ntreprinderi , dotată cu calitățile cari distingă gintea latină, nu fu destulă nedreptulă pactă ală dualismului. In timpul din urmă, văijându câtă de umilită și de supusă e guvernală din București, auțiundă cum miniștrii declară ’n camera României că Ungaria atârnă mai mult decâtă Austria în cumpăna dualismului, și sprijiniți mai cu sema de împrejurarea că adună ministru maghiară in capul guvernului imperiale. Ungurii înrăiți la mijlocele loră de distrugere. Trei suntă acum direcțiunile pe cari se urmăresce slăbirea elementului română : Pe tărâmură politică. Pe tăremul ă limbei ș’ală instrucțiunii publice. Pe tărâmură maghiarizării. In privirea celui d’ântâiă, noua reformă a legii electorale, votată de Dieta din Buda Pesta, este , cea mai vechia probă că Românii au fostă ținta de căpetenie spre care s’aă îndreptată mai tóte isbirile. Introducéndu cele mai draconice restricțiuni pentru dânșii, cu deosebire asupra censului, și stabilindă nesce privilegie ridicule de castă, de nascere pentru conaționalii maghiari, dup’uă sistemă feudală, care nu se mai împacă cu sistemele moderne de Stată, crezură că voră face imposibile alegerea de deputați români, carii se le amintescá c’aă nedreptățită și ultragiată uă națiune puternică. Spre a nu se zice că pasiunea națională ne orbesce și ne ’mpedică d’a judeca cu justeță, vomă lăsa cuvântul« chiară unei foi germane. E că cum se esprime Augsburger Allgemeine Zeitung în acesta privință : «Ungurii, soiulă ce domină, se trudescă a nega ’n facia Europei esistința naționalitățiloră, și, se ducêndu opiniunea publică, arată Ungaria ca unii Stătu ce s’arci compune numai din uă națiune omogenă. «Cu ocasiunea disensiunii legii electorale, s’a demascații adeverulă, căci deputații șerbi, români și sași, punendu umerii lîngă umerii, nă făcuții se dispară ca prin farmecă spoiala de partită dintre Unguri, ale căroră partide parlamentare, drepta, stânga și stânga estremă, aă dată d’uă potrivă asalta asupra deputaților naționali,. « Deși Ungaria e locuită, în două din trei părți, de deosebite naționalități, totuși parlamentului ei consta din un uriașiă majoritate a Ungurilor». « Datele statistice dovedescă că ’n Ungaria 109.000 locuitori au dreptă de alegere pe baza prvilegielor natale : acești privilegiați formeza ’n Ungaria a cincea parte din alegători, în Transilvania trei părți din cinci și în Scaunele secuiesci nouă părți din zece din alegători. « Slavii și Românii se escludü de la drepturi electorale prin, restricțiunile censului, pe cândă Ungurii, chiară și cei mai săraci se bucură ă acesta, dreptu în virtutea privilegiului de castă, de nascere. « In Transilvania censula este îndreptata pe fația ’n contra Românilor:! « Cercurile electorale nici pene astăzi nu suntu formate și regulate. In Ungaria orășiele cu câte 3000-4000 locuitori alegă fiecare câte una deputată, eră în Granița militară a Banatului d’abea 140,000 locuitori trămitu în Cameră numai ună singură deputată.» In urma acestoră cuvinte, rostite bună organă germană, care nu póte fi taxată nici de simpatii către ună elementă cu totulă străină, nici de parțialitate către Maghiari, lăsămă ca opiniunea să se pronunțe deca lealitatea, dreptulă și justiția mai dă vr’ună locă în parlamentul ungară, cândă e vorba de celelalte naționalități. Spiindă că potă închide arbitrară pe oricine le va place, introduseră inc 2 disposițiunea d’a nu pute fi alegătoră și eligibile are statură preventivă pentru vr’ună delictă sau crimă. Arendu în mâni tote actele publice, prescriseră, prin §. 5, se nu putu fi alegătoră cela ce ii și-a plătită întrega contribuțiune c’ună ană mai nainte de recensimentuli electorale. Déra câte alte clause nu se ’ntroduseră ’n lege, d’uă vădită rea-credință și d uă vădită parțialitate— în comparare cu privilegiele esclusive acordate elementului maghiară — cu singurulă scopă d’a ’nchide gura tutoră naționalităților și ’n parte celei române ? E că cine are pretensiunea d’a domni și d’a propaga civilisațiunea ’n pminte, cum se sfise ’n desbaterile relative la funcțiuni, uămână de ómen! ale căroră tendințe suntă cu totul incompatibile cu maerle principie, ale seculului în care trăimă! In unele din numerile viitore, vom demonstra și manoperile î ntrebuințate pentru nimicirea scalelor române, pentru persecutarea limbei române, pentru maghiarisarea forțată a elementului română. din Cauterets, i s’aă făcută la Pau cele mai măgulitore manifestațiuni. — Archiepiscopală din Munich a dată d’a dreptulă regelui ună protestă în care declară că episcopală vechiă-catolică Remnkens a comisă ună sacrilegiă dândă confirmări în biserica St. Nicolas. — Asociațiunea generale a lucrătorilor germani din Elberfeld a fostă oprită ’n virtutea unei sentințe a curții d’apelă din Colonia. — Flota englese din Mediterana, prinmindă ordine precise d’a nu merge ’n apele Spaniei, a pornită la Gibraltar. — S’asirmă din Madrid că Don Juan, tatăl lui Don Carlos, a trecută în 28 iulie fruntaria spaniole. Câteva colone au pornită ca se oprescă pe Don Alfonso de a ataca Terruel Gaceta publică că circulare a d-lui Ulloa, ministru de externe, adresată represintanților Spaniei în străinătate, in privința caracterului de cruzime dată resbelului de carliști, carii pretindă că apără religiunea creștină și incendieză, jăfuiescă și asasineză. Ministrul amintesce ororile comise la Guenșa, prisoniarii împușcați la Olot, femeiele, copiii și bătrânii din provinciele basce luați ca ostatici spre a fi împușcați de carliști, deca republicanii ’i vor ataca. Gaceta mai publică decretele prin care se disolve junta pentru ven^area bunurilor naționale și prin care se instituie junta provinciale pentru instrucțiuunea publică. Diarele anunță ca generalele Zabala desminte scrrea că Espartero ară fi fostă în periclu de a fi atacată de carliști. Mareșialele Serrano s’a întorsă la Granja. La Politica asigură că puterile străine vor face declarări favorabile mare și ale lui Serrano. Consiliul miniștriloră a discutată la 6 Augustă st. n. cestiunile privitore la resbelă, la distribuirea și ’narmarea reserve estraordinare, la atitudinea puterilor străine. Reproducem următorele din edițiunea de dimineța a numărului predinte: (Servițiul« telegrafic« al« ROMANULUI). Paris, II Augustă. — Bazaine a scăpată din insula Margarita. In noptea de Duminecă spre Luni a eșitu din portă prinți’uă scara de frânghia și s’ară fi suită p’uă corabiă care mergea ’n Italia. Guvernulă eotărîtă în pedepsi energică pe complicii scăpării. — Comisiunea de permanență a camerei din Versailles a decisă a se ’ntruni Jouia, din 15 în 15 — Guvernulă austriacă a refuzată autoritarea d’a se crea ’n Viena vălojă masonică. — Alegerile pentru Scupcina serbă se voră face la finele lui Augustă și adunarea se va ’ntruni la 20 Septembre. Ministrul de instrucțiune publică prepară mai multe proiecte de legi însemnate. — Foia oficiale din Londra a publicată tratatul de estrădare închiriată cu Olanda. Proprietarii mineloru de cărbuni din Durham au decisă se reducă cu 20 % salariulă lucrătorilor: daca lucrătorii vor refusa, afacerea se va supune unui tribunale de arbitrii. — 1iareie ceche anunțăm că mareșialele Mac- Mahon va asiste la manevrele militare din Boemia. —* D-lui Thiers, în călătoria sea la băiete Spirea dată ’n numărul nostru de la 27—28 iulie, a<Ji a devenită uni faptă împlinită. Monitor dle imperiului Rusiei publică numirea comitelui de Schuvaloff în postură de ambasadore pe lîngă curtea din Londra, în loculă d-lui Brunnov, actualele ambasadore, care e rechimată. Ambii diplomați au primită epistole autografe din partea Tzatului. Ziarele din Paris publică urmâtorulă procesfi-verbale, închiriată de stânga republicană îndată după despărțirea Adunării ’n ziua de 5 Augustă st. n.: «Stânga republicană a ținută la Versailles dă ultimă ședință supt președința d-lui Duclerc. Mai nainte d’a se despărți pentru patru luni, a examinată situațiunea ’n care Adunarea lasă țara și guvernulă, ș’a privită eventualitățile ce se potă prevede ’n timpul periodei vacanțelor parlamentare* «Adunarea plăcă din Versailles adâncă divisată și neputinciosă d’a da feriî ună guvernă definită. Partitele monarchice — negăsindu flăcare de câtă uă infimă minoritate îndată ce pretinde să facă ca principiulă seu se prevaleze — se ’nțelegă ca se combată Republica, și cele trei grupe ale stângei, strînsă unite pene ’n ultima ,ji în ideia d’a funda definitivă guvernulă ce Francia reclamă prin tote manifestările voinței sale, suntă încă ’n minoritate cu câteva voturi. Chiară organisarea unei puteri personale , combătută de una î nainte de fiecare partită, nu e a$í mai posibile decâtă fundarea unui guvernă definită. Spre a eși din acestă impusă, republicanii au cerută apelulă la țară pe calea alegerilor e generale : partitele monarchice au preferită s’accepte de la ’mprejurărî mă succesu astăzi compromisă. Dintre adversarii Republicei unii ocupă cabinetulă și română înarmați cu puterile discreționare ale stării de asediu; alții, de la 24 Mai 1873, au fost puși în posesiunea celor maî multe posturi administrative; în fine alții îșî afirmă din nou dreptul ă d’a re’ncepe, în timpul vacanțelor, încercările de restaurare care aă îngrijită țara ’n 1873. «In facia acestoră trei partite și ca res punsă la tóte mijlocele la carieră , pute ave recursă, republicanii trebuie se remâne absolută liniștiți și se continue a da probe de moderațiunea și de disciplina care facă uă parte din forța loră. In mai multe rânduri voră ave se’șî manifeste tarea voință d’a funda ’n Francia guvernală republicană ; aceste manifestări legale voră respunde tutoră întreprinderilor partitelor ostile.