Romanulu, noiembrie 1874 (Anul 18)

1874-11-21

XmrrjjALü optü-spre-pecelb BnrjT^cTüJüK SSWgagBMBBBBMBHBBWBBBBBWWMHBBBBBBBBBBBBPBWWBIMBMBPMBPM VÜIESCE ȘI VEI PUTE Ori ce cereri pentru România, se idrează la anministrațiunea ij iariul uv» ANUNȚURI. la pagia IV, spațială 30 litere petit 40 bani. In pagina III, linia petit 6 leî. A se adresa LA PARIS : la d. Drain 9 rue Drouot. LA LONDRA: la d. Eugiene Micoud, No. 12, Peters Street, Islington. LA VIENA: la d-nil Haasenstein §i Vogler Wallüsehgasse 10. Scrisorile nefrancate se refusai 30 BANI ESEMPLARULU. SE Buna frwna saiías fiHn«*« Din causa serbătorii ele astăzi, ziarul nu va apare mâne. SERVICIULU TELEGRAFICII ALE ROMANULUI. Paris, 2 Decembre.—Adunarea naționale a ales( ca președinte totă pe d. M. Buffet 1), eru ca vice-președinți pe dd. R. M. Martel 2), Benoist d’Azy B) și Kerdrel. Pentru alegerea celui d’al patrulea vice-președinte va trebui se se facă balotagiS între ducele de Audiffret-Pasquier din centrală dreptă și cornițele Rampont din centrală stângă. (Servițiulă privată ală Monitorului oficiale). Paris, 30 Noembre. — Intr’uă conferință a stângei cu estrema stângă s’aotărîtă a se amâna ori-ce discusiune politică pene după 1 ianuarie. (HTI I IILCU DCLCUIM III, 20 BRUMARU 2 UNDREA De ce se se mire cineva de stereotipia mesagielor, de deschiderea corpurilor legiuitóre, de ce să fia surprinsă de estrema monotonia a formei, de numerósele periade cari nu spună nimică, și de neesactitățile cari la totă momentulă scotă esclamări de mirare? Deca guvernulă soia că în Cameră este uă putere care ’i scruteză actele și ’i an alisă spusele, ’i s’ară fi adresată óre In asemenea modă? De bunăsemă că nu. Deci, astă-felă e guvernulă, astă-felă e Camera, astă-felă e și mesagială. Singurulă interesă ce presintă astăzi studiulu cestiunilor de acestă natură, este numai interesul, precum istorică; este vorba de a se arăta semnele distinctive ale epocei, pentru ca mai târiiă, urmărindu-se mersulă regimului parlamentară în România, se i-se put a lua urmele din presă, și se se alcatuiescu astufelă ânsuși istoriculu sec. Acesta putea să se fia singurul interesă de-a se mai vorbi astăzi despre mesagială de deschiderea sesiunii legiuitóre, cată a se constata mai nainte de tóte că însăși stereotipia în care de trei ani se mențină mesagiele probeză că de atâția ani stămă cu totul ă pe locă cu regimul represintativă, fără nici ună semnă de reîntorcere la sinceritatea intențiunii de-a lăsa acesta regimă se funcționeze liberă, și astăfelă din ană în ană se dobândescă însemnătate și putere, prin deprinderea tutorii cetățianilor, la exercițială sec. Falsificarea regimului represintativü resultândă din casă șî stereotipia mesagielor, este vedita că următorea frasé din ultimulă mesagiă nu pate fi decâtă un banalitate ce recomandă destulă de rea pe cei cari o întrebuințază, căci nesinceritatea i-a dată nascere. „Buna înțelegere, zice mesagială, cea domnită între puterile Statului, este uă dovedă că Urci a dobândiții conștiința trebuințelor sele reale și că înainteza cu maturitate în desvoltarea sa morale și economică:“ Ce mai amestecați țera și consciința iei, în singura d-vóstra ac]. Flotantă între diferitele grupe monarohice. 2) Din stânga conservative, Pl Dia dreptă estrema, Refracțiunea și Administrațiunea strada lumirir No. 14 (B) I Edițiunea de dimineții țiune, domni miniștrii ? Cândă vö bateți jocă de densa, cândă în absolutismul ă d vóstra omnipotentă, faceți totă ce vé place , batându-ve jocu de voința iei, negându’i consciința, pentru ce’i mai luați numele în deșertă ? Admitemu că nu voiți se mărturisiți că ați făcută din regimul ă represintativă uă adevărată calamitate pentru țeră, căci spre a’lu putea falsifica, totă guvernarea d-vóstra este numai uă falsificare; admitemă că nu voiți să faceți această mărturisire, dérü ce nevoia aveți d’a ve afișia nesinceritatea, declarândă în publică că sunteți represintanții voinței și consciinței țerei? Nu era pre mai demnă decă lipsia acesto frase profanatore din mesagiul tronului ? Vă închipuiți óre că nu cunosce tóta lumea causa pentru care „buna înțelegere domnesce de atâta timpü (cu tóte relele și călcările de legi) între puterile Statuluiu? Cine are nu scie astăzi că acesta caută nu este „voința și consciința țerei,“ ci faptulă că nu mai existe decâtă un singură putere initată : puterea esecutivă? Puterea legiuitare nu mai este de câtă ună simulacru costătoră moralminte și materialminte, căci spre a o întreține se hhiăltuiesce averea țarei, și spre a o forma, se falsifică și se corupe toră, și legi, și caractere, și moravuri. E că ce va avea se descopere viitorul din vieța nóstra parlamentară de astăzi, și facă-se ca peste mai mulți ani, remânendu mă me$ă neputrezită de acesta guvernare, se se reiese în juru’i viața constituțională, și cronicarulă se potá zice : „ama făcută progresă“. Vădată sinceritatea e sclusă din primele frase ale mesagiului, ce se ne mai asceptamü de la urmare ? Sinceritatea este cnse una din frumósele atribute ale demnității; se ne întrebămu: Demnă este ca în privirea relațiuniloröestemare se se repete numai stereotipulu „din cele mai mulțămitóre,“ fără a se adresa unu cuvântă de responsă românescă la iubirile ce ne dete Turcia, fără a cuteza măcară se se pomenescă de visita principelui Serbiei, pe cândă guvernulă Serbiei, în mesagială tronului, a făcută mare casă din primirea principelui Milan la Bucureșci ? Demnă este de-a se supune unor influențe umilitare, și de-a lipsi astfilă uneia din cele mai imperióse datorii de bună-cuviință și de bună vecinătate, datoria unită cu interesul națională? Demnă este de-a se face obiectul unui paragrafă specială din resultatele date la manevre de artileria judeciană, cândă se scie că acesta artileria este încă în prima lui formațiune în capitale și încă mai că nu esiste ? Demnă este de-a se pune într’ună mesagiă ale tronului, care nu atinge de câtă numai cestiunile mai importante, acele glumețe amănunte, precum că n’a fostă epizootia, că s’a trimisă d. Pencovici la congresulă de statistică din Stockholm, că servițiulă tieci de ani de aci, ună scriitoră, ună gâng deputațiloră, spre a le depune în ara poștală și telegrafică se întinde, că convențiunile poștale se aplică—ca și cândă cu altă scopă s’ară fi votată— etc, etc. ? Demnă este de-a se declara că justiția este pe deplină îmbunătățită prin reformarea codicelui penală, că acesta reformare a dată resultate decisive, cândă însuși ministrulu justiției publică mereu prin Monitorii la raporturi și la circulație, cu scopu de-a face cândă sé se destituie judecători, ce achită șeif condamnă la pedepse ridicole pe făcătorii-de-rele, mai nainte justițiabili de juriă, cândă se se înțelegă unele articole de lege? Demnă este în fine de-a se repeți in trei-patru rânduri, fără nici uă sfiielă de realitate, că financiele mergă regulații, eșacla etc., cândă chiară în sesiunea trecută s’a arătato că datoriă flotantă enormă, care nu s’a regulată câtuși de puțină, ci s’a permisă urmarea iei, prin emitere de nouă bonuri de tesaure, cândă prin urmare și anulă acesta, datoria flotantă câtă se fîă și mai mare și mai neregulată? Nu jhemă câ trebuie să se represinte financiere tocmai în starea în care suntă, spre a se sdruncina astăfelă creditulă; déra se putea face asia în câtă nici creditulă, nici demnitatea se nu aibă a suferi. Eramă câte pe aci se scăpărau din vedere a întreba daca era demnă dea se dce în mesagiă că ceaa ce ne lipseșce, suntu scoli cari se producă funcționari; ca și cândă tóte scólele astăzi nu producă numai funcționari, ca și cândă sumedenia de doctori și licențiați în dreptă, eștți și din țară și din scalele străine, nu suntu în cea mai mare parte funcționari, ca și cândă, în fine, nu funcționarismul, este plaga de care sufere mai multă țara. In locu se nise promită scoli industriali, scoli comerciali, scoli i profesionali, ni se promită scoli totă de funcționari! Déca tote aceste sunt ă bune, la locul ătoru și demne d’a figura in mesagiul tronului in modul ă în care figureza, apoi convenimü și noi că sinceritatea și adevărulă sunt ă basele acestui actu politică; déca énsé tóte aceste nu suntă nici bune nici demne da figura in mesagiă, conclusiunea este cu totcuiu contraria. Noi vomă stărui a crede că s’ară fi putută da ună cadru mulții mai frumósă decâtă acesta cătorăva idei bune în principiu, cari se găsescu în mesagiă, precum reformarea legilor administrative, ce ară pute se fiăuită bine, precum înființarea unui consiliu specială de agricultură, comerciu și industria, precum intențiunea de a se crea bănci agricole și irigațiunea, precum institutele normale și scalele reale, precum reformarea judecătoriloră de plăși, precum codicele forestieră. După cum se vede, ne place a constata bunuru oriunde ’lu găsimă, chiară într’ună noiană de nesinceritate și de amăgire. Ancă unu cuvântă acum, spre a termina pentru anulă acesta cu mesagiul tronului. Se ne închipuimă că peste două oră politică, voiesce se-și facă uă ideiă de progresele realizate în anii 1871, 1872, 1873 și 1874. Ele cerceteză în actele publice, găsesce mesagiele corespunzotare ale descinderii sesiunilor legiuitóre, le pune alături, le cumpără, și constată că ele sunt identice, suntumai aceleași : „în acei ani n’a fostă delocă progresă, își va lice elă, în 1874 era totă ceaa ce fusese în 1871“. Ceva mai rec, va examina, spre exemplu partea privitore la armată, va întâmpina aceleași frase stereotipe, care va observa în 1874 u nuanță însemnată, pe cândă în 1872 și 1873 se afirma positivu și cu emiasă că minunata organisare militară a țarei este deja realisată, că armata teritoriale arată resultatele cele mai strălucite, în anul 1874 se zice: „țara se află pe calea unei bune organisări militare“ și manevrele au arătate „ce suntemu în dreptă a accepta de la armata teritorială“. —„Armata română nu numai n’a progresată, deră âncă o dată napoi din anulă 1872 péné în 1874“, își va lice după acestă cercetare omulu politică scă scriitorulil Ecă ceva se jică a nu fi seriosă, a nu fi sinceră, a nu spune totă-deuna adevĕrulu și numai adevĕrulu. ADUNAREA DEPUTAȚILORU Ședința de Mercuri, 20 Noembre, 1874. Supt președința d-lui Dem. Ghika și la ora 11 p. m., ședința se deschide prin apelulă nominale, la care respundă 78 deputați presințî. Se acordă concediele cerute de dd. Titulescu, Plavio, Miclescu și Beldimanu. D. Iacob Fotu, raportorele comisiunii de verificare a titlurilor deputaților din nou aleși, dă citire raportului seă pentru alegerea coleg. IV de Iași. Nefiindă nici uă contestare seă discusiune, d. N. Rosetti Résnovanu se proclama deputată ală acestui colegiu. Camera decide ca a doua zi, deși sărbătore, se ție ședință publică. Președintele aretă că camera abia se pote întruni la ora 1 și acesta din cauză că lucrările de constituire oferă puțina interesă. Pentru ca acestă lucrare să se potă deră face mai espedtitivu, propune a se vota patru comisiuni două-dată, cea de petițiuni, pensiuni, indigenate și comunale. DeSpoiarea scrutinului se va face apoi în regulă, cu același controlu ca și pen’aci. D. Agarici semnaleză că anulă acesta comisiunea comunale are ună interesă deosebită, în vederea constituirii nouelor comune după legea reformată. De aceaa propune cu acestă comisiune să se alegă deosebită, împreună cu cea financiară, remâindă a se discuta și numărul membriloru din cari se se compune. Camera încuviințeză acestă propunere. Se procede la votul în trei diferite urne — pentru alegerea comisiunii de petițiuni, pensiuni și indigenare !) și, după despoiarea scrutinului, se proclama : In comisiunea de pensiuni : d. Zamfiră Broscanu cu 47 voturi, d. Tufeicică Panaitu cu 47, d. Nanu Const. cu 48, d. Em. Crețulescu cu 48 și d. D. Racotă cu 47. In comisiunea de indigenare : d. C. Văleni cu 4b voturi, d. Al. Stirbeiă cu 47, d. Al. Polisu cu 62, d. Cesar Bolliac cu 48 și d. N. Iacovache cu 45. In comisiunea de petițiuni: d. C. Brăiloiu cu 45 voturi, d. M. Cornea cu 45, d. Vladimir Ghika cu 46, d. Al. Tulcenu cu 47 și d. Mille Petre cu 45. Cestori, constatând« că adunarea nu mai e ’n numeru, se face din nou apelă nominale, la care respunsu ea presințî 62 dd. deputați, numeru cu care se pute lucra. 1) Biletele de votare: „după câtu s’a putută observa, erau scrise de mai ’nainte și ’mpărțite d'a WOUI, 21 NOEMBRE, 1874. LUMINEZATE ȘI TEI FI ABONAMENTE la Capitale: unit ană 48 lei; șese lani 24 lei; trei luni 12 lei; uă lună 5 lei; ia Districte: un and 58 lei; șese luni 29 lei trei din 15 lei; uă lună 6 lei. Francia, Italia și Anglia, pe trimistru fr. 2? Austria și Germania, pe trimestru franci 18. A se adresa LA PARIS: la d. Darras-Halgrain, Rue de L’ancienne comedie 5, și la d. Drain 9, rue Drouot. La Vil&NA la d. ií. V. Popovici, 1'Ieioh* markt. 15 Articlele nepublicate se vor fi arde featx.1 Se procede deră la alegerea comisiunii financiare , de 7 membrii, éuse la despuiarea scrutinului se constată că nu mai suntă de câtă 52 deputați. Deci ședința se rădică și cea următore se anunță p’a doua zi, SOATULU Ședința de la 19 Noembre, 1874. Se deschide la 1 ț orc, supt președința dlui C. Cantacuzino, ca mai în vârstă. Presinți 46 din senatori. După facerea apelului nominale, aprobarea samariului, citirea unei comunicări din partea Adunării, pentru constituirea biurului, d. Manolache Lahovari cere cuvântură și declară că, fiind alesă în două judecie, în Vlașca și Bacău, declară că opteză pentru Vlașca. D. Președinte provisoriu comunică că la ordinea «Jile» este alegerea biuroului, începându-se mai ântâiă cu președintele. Se suspendă ședința pentru câteva minute, spre a se consulta și a se feri biletele. La redeschidere, depunându-se scrutinul«, resultatul este : Votanți 49, majoritate 25. S. S. mitropolitulă și primatulă României a întrunită 30 voturi. Celelalte voturi au fost împărțite astăfelă : d. C. Bosianu 12, d. Teodoră Veisa 6 și bilete albe 1. Se procede apoi la alegerea a două vicepreședinți și resultatulă este : Votanți 49, majoritate 25, aă întrunită: D. Al. Orescu 39 și d. T. Weisa 25.< Cele-lalte voturi s’aă împărțită astă felu: D. Grigore Șuțu ,14, d. C. Bosianu 11, d. generare Duca „2, d. N.,Rsstoviță 1, d. doctoră Turnescu 1, d. Panaită T Radu 1, și ună biletă albă. m. ' D. Alesandru Orescu 1 ocupamul fotoliulă de președinte, esprime senatului ale sele mulțămiri și zice că ’șî va areta recunostința prin stricta aplicare a regulamentului și ținerea bunei regule în desbatere. D. T. Weisa ifice numai atâta : «ve mulțămescă și că». Se procede apoi la alegerea a patru secretari, și resultatulă este celu următoră : Votanți 49, majoritate 25; aă întrunită: D. Dumitru Fiorescu 44, d. Ștefană Belu 41, d. Drosu 40 și d. Moscu 31. Aă mas întrunită de la 1—6 voturi și următorele persone : d-nii N. Lahovari, G. Lahovari, M. Lahovari, dr. Turnescu, V. Gugiu, Butculescu, Petrescu, Crăsnaru, Conănău, Niculescu, N. Racoviță, Al. Zisu, Stănulescu și Lungenu. D. Dumitru Fiorescu mulțămesce senatului în numele tuturoră colegilor ă seî pentru onorea ce li s’a făcută. Se procede la alegerea a două costuri și resultatulă este : Votanți 45, majoritate 23, aă întrunită: D. Zercari 34. D. I. Petrescu 38. D. Nicu Racoviță, cerendă cuvântura, firie că, fiindă alesă în 2 colegiurî, la Fălciu și Dâmbovița, opteza pentru districtulă Dâmbovița, esprimânde totă-două-dată a sea recunoscința alegetorilor din Fălciu. Asemenea d. I. Brătianu declară și d-seacă, fiindu alesă , Gorjiu și Doroboiă, opteza pentru districtul Doroboiă. Se procede apoi la tragerea la sorți a secțiuniloră și în urmă la alegerea unei comisiuni de 5 membrii însărcinați să respundă la discursulu tronului. Resultatul scrutinului este : Votanți 44, majoritate 23 ; au întrunită : Părintele Melkisedecă 30, d. T. Weisa 40, d. N. Lahovari 29, d. Gr. Șuțu 28 și d. N. Racoviță 28. Se procede apoi la alegerea comisiunii de petițiuni, compusă din 7 membrii, și se alegă d-nii : C. Cantacuzino, Stefanopolo, Cerchez, I. Petrescu, Lungeau, S. S. Episcopală de Buzeă și dr. Prodan. Ședința se ridică la 4 și jumătate ore, anunciându-se cea viitare pentru Vineri. Seriile telegrafice din Spania, publicate de ziarele străine, anunciă : Granerarele lui Don Carlos, Corronsoro, a ordonată municipalităților, dins Guipuzcua ca se impune liberalilorüuă contribuțiune de 50 franci de fiecare locuitoră, ș’a autorizatu pe carliști a ’și reconstrui casele derîmate cu materialuri luate de la liberali. Gacetta confirmă respingerea atacului încercată de carliști, in ziua de 25 Noembre, în contra posițiunilor de la San-MarcÂal, unde au suferită perderi însemnate.