Romanulu, ianuarie 1875 (Anul 19)

1875-01-22

SERVICIULU TELEGRAEICU ALUI ROMANULUI». Viena, 30 ianuarie. — S’asigură că s’ail și espediatü la Madrid epistolele de acreditare a comitelui Ludolf ca ambasadore alü Austro-Ungariei pe lingă curtea lui Don Alfons. Prin urmare recunoscerea lui Don Alfons ca rege al Spaniei, din partea Austro-Ungariei, trebuie se fie considerată ca una fapta implinita. Bruxelles, 30 Ianuarie. — tliarula de Nord comunică, după sciri primite de la St. Petersburg, că afacerea de la Podgoritza s-a regulată în modă definitivă. Tzarulă a felicitată pe principele Muntenegrului pentru atitudinea sa împăciuitore. Imperatur Alesandru a primită uă epistolă autografă din partea lui Don Alfons, prin care ’i face cunoscută suirea sa pe tronul Spaniei. Recunoscerea sea din partea Rusiei e considerată ca ună faptă împlinită. Londra, 1 Februarie.—Agința Beider comunică, după informațiunile ce are, că Engliteza e otărită să nu trămită nici ună delegată la conferința internațională de la St. Petersburg. 1) pianulă Times spune că se facă cele mai animate negocieri între carliștî și alioniștî pentru închrăiarea unui armistițiu, care se formeze basele unei păci viitore și, într’ună casă dată, să se ’nchirie fără cooperarea lui Don Carlos. In basa stipulațiunilor a acestui armistițiu, Don Carlos va fi admisă ca Infante de Spania. Belgrad, 1 Februarie.— In urma unor’ neînțelegeri ivite’n sinulü ministeriului, cabinetul actuale și-a dată demisiunea. Principele Milan a primit-o, afară d’a miniștriloră de finance și de esterne. Miniștrii de pen’acum continuă însa a espedia afacerile până la formarea noului ministeriu. (Servițiule privată ale Monitorului oficiale) Viena, 30 Ianuarie.—In procesul Offenheim, deposițiunile marturiloră s’aă terminată: rămâne a se asculta esperții. mirii Rosr uluilLUI 21 carindaru. 2 FAURARUI. Ce va semnificativii s’a petrecută în ședința de a fi a camerei: realegerea ca vice-președinte a d-lui Chr. Tell, care, la prima’i alegere, declarase că declină acesta onore. Spre a pune ’n vederea publicului însemnătatea acestui voto, vomă reaminti faptele ce l’au precedată și condițiunile cari au presidatü la acesta manifestare a carierei. Se scie că d-lă Tell face de mai multă timpă parte din oposițiune și că prima d-sple alegere ca vice-președinte, în loculă ce se afla vacintă încă de la intrarea ’n ministeriă a d-lui G. Cantacuzino, era neplăcută guvernului, fiindă că nu putea vede cu ochi buni ună vice-președinte luată din oposițiune, fiă și cu ajutorul. Câtorăva voturi din majoritate, ffe De aceaa și d-lă Tell, voriendü ostilitatea dintre d-sea și membrii cabinetului, mulțămi camerei de onorea ce ’i făcuse, énse ’n același timpă o ruga se 'i primescu demisiunea. Miniștrii, și ’n specială d-lă Lascar Catargi, manifestă simptome de bucurie. Facla i-se iluminase, și nu se |i putu stăpâni d’a lua cuvântulă ș’a cere sĕ se otărască la mă felă , ori d-la Tell își retrage demisiunea, ori se se proceda la uă altă alegere. Ense... d-lă Al. Florescu luă cuvântură și ruga pe d-lă Tell a ținu comptă !) Pentru codificarea resbelului, ca continuare a lucrăriloru începute ’n conferința de la Bruche manifestarea camerei ș’a ocupa fotoliu în ce ’i se deserise. D-le Tell nu se pronuncia, și guvernul a se mulțămi a lăsa afacerea în suspensiune. Treu mai multă timpă și, în acestil intervală, veni interpelarea d-lui d. Ionescu pentru scandalul Mavngheni-Herz-Offenheim. Cu acea ocasiune, d-la Tell luă cuventilă și nu numai că înfera purtarea cioacelui financiară, tovarășiă cu acusatilă din Viena, nu numai că ceru uă anchetă care se constate faptele— căci coloră ce au fruntea senină, §ise d-sea, nu le e frică de anchete—déra încă hcu și alte două denunțări, relative la oă cifră de 600,000 lei luată de la societatea monopolului de tutunuri și de 200,000 lei de la arendarea couturelor și spirtase. D-la Lascar Catargi, spre a contrabalanța efectulă cuvintelor d-lui Tell, se scie că făcu istoriculă aceloră denunțări și că puse a jocă—printr’uă pripire cam neconstituțională—chiară persana Domnitorelui, la audur căruia afirmă c’ajunseseră de mai nainte revelările ce făcea atunci d-lă Tell. Peste câteva zile, președintele camerei, fiindă negreșită pomptă de atitudinea d-lui Tell, veni se propune deputațiloră a resolve cestiunea vicepreședenției ș’a alege ună altă titulară, déea d-lă Tell va stărui ’n demisiune. In adevĕru, d-sea stărui și alegerea se înscrise la ordinea $ilei încă de Vinerea trecută. In ședința de a fi, se procedă la acesta operațiune, pentru care se lăsaseră deputaților trei zile de chibzuire. După cum era cunoscută de mai nainte, guvernul susținea candidatura d-lui P. P. Carpp. In ce calitate? Ca devotată actualilor, miniștrii și mai cu semn ca apărătoră ală d-lui P. Mavrogheni, fiindă că e pró próspetä, ca se se fi putută uita, afirmarea d-sele pe onóre și consciință că tovarejiulu lui Offenheim nu este culpabile, prin urmare că e onestă. Se procede la votü, urna se deschide și..., după ce guvernulă, ajutată de președintele camerei, făcuse totă propaganda posibilă în favorea d-lui Carpo; după ce mai mulți din deputații dreptei și felicitaseră pe candidată; după ce chiară ministrul justiției stătuse lingă urnă in timpul despoierii scrutinului, nerăbdătoră, ca și colegii săi, d’a au<si proclamânduse victoria ’n partea amicului și protegiatului d-loră... d’uă dată sa vestesce că d-lă Tell e realesü prin 51 voturi, pe cândii d-lă Carpo nu dobândise de câtă 42! E semnificativă déra acesta manifestare, pentru că lupta se ’ncinsese între d-la Tell, denunțătorulu abusurilor, corupțiunii și imoralități oficiale, și ’ntre aparâtorulă d-lui Petre Mavrogheni. E semnificativă, pentru că denotă orecare veleități de independință din partea mai multor deputați din majoritate, cari—desgustați de conduita colegilor ă soră d’a spăla péné și cea mai vecita coțcără—trecură d’astădată cu minoritatea și realeseră pe d. Tell. Fi va g’acésta vă dovedă despre taria ministeriului și despre armonia ce continue a domni ’n șirurile ordinii ? E trădra Pressei s’o esplice. Violarea în unele părți a articlului 33 din legea electorală, prin interpretarea din circulara d-lui ministru de interne, cu data de 16 ianuarie, despre care amu vorbitü și ’n numărulu de la 18 ale cuvintei, este pré însemnată ca se nu revenimü asupră’l, atragêndu din nou atențiunea membriloru oposițiunii din Camere, spre a cere reintrarea în legalitate. Cu ocasiunea interpelării d-lui N. Ionescu în privința interpretării ce se dă de guvernă artidului 5 din legea electorală și 61 din Constituțiune, întrebată d. ministru de interne, în modă incidentale, și ’n privința unei circulari adresată primarilor, ca explicare la deslușirile cerute de dânșii cum se aplice articlele 26 și 27 din legea comunală, d-sea respinse în modulă urmatorii : „D. Ionescu mă ’ntrăbă ce instrucțiuni amă dată că In vederea noueloră alegeri ? In privința acesta îi voi spune că aă fostă mai mulți primari cari m’aă întrebată ce se facă cu articlele 26 și 27 din legea comunală, cari le dă dreptul de a face listele electorale, în facă cu artidlele 32, 33 și 34 din legea electorală, cari daă acestă dreptă consiliereră comunale ? „Eă se-amăt ijă că articlele 26 și 27 din legea comunală privescă listele electorale comunale. óin artidele 32, 33 și 34 din legea electorală privescă alegerile la corpurile legiuitore. „Prin urmare, după lege, ei să se convoce consiliele comunale de la 1—15 Ianuarie, ca ele se formeze listele electorale, și după aceaa, în terminală legale, se le convoce iărăși pentru a se pronuncia asupra reclamarilor ce saru face. „N’amă dată astafelű alte instrucțiuni de câta conforme cu legea.* Din testul acestoră cuvinte, reproduse după desbaterile Camerei publicate în Monitorulu oficiale, No. 13, se înțelege clară că este vorba de întocmirea listelor electorale pentru Camere, căci numai aceste liste se revizuiescă și întocmescă de la 1 — 15 Ianuarie de către consiliele comunale, cele pentru comune se revizuiescă și întocmescă de primari, și se afișără la 1 Ianuarie, eră au în prima Duminecă după 15 Ianuarie. Asia fiindă, este și rămâne constatată oficiale, fără a se pute contesta, că d. ministru de interne decese, înainte de circulara de la 16 Ianuarie, „alte instrucțiuni“, case nu «conformez cu legea“, cum a declarată în răspunsul său la interpelarea d-lui N. Ionescu, ci violatóre legii, «și nefavorabile libertății alegerilorü“ cum a $fsă d. Nicolae Blaremberg. Asia fiindă, este și rămâne dovedită, prin propriele declarări oficiale ale primului-ministeru, că d-sea dedese primariloră ordine secrete, — deorece nu s’aă publicată prin Monitori», ca circulara de la 16 Ianuarie, — spre „a convoca consiliele comunale de la 1—15 Ianuarie, ca ele se formeze listele electorale, și după aceea, în terminală legale, se le convoce ierăși pentru a se pronuncia asupra reclamarilor a cedării face”. Asia fiindă, nu se mai póte nega că d. ministru de interne, înainte de a asculta pe d. Nicolae Ionescu în desvoltările interpelării sale, interpretase, prin instrucțiuni clandestine, fără dreptă și schimonosită, articlulă 33 din legea electorală, astăfelă cum afirmase rämanoi încă de la 12 ale curintei; căci, prin dreptul ă ce da și consilieror comunale, rurale, — puse supt influința și poruncele zapciilor, — d’a judeca contestațiunile, scopul ă nu era altulă decâtă totala falsificare a listelor electorale, fără mijlocă legale de îndreptare. In urma desbaterilor dense urmate cu ocasiunea interpelării d-lui Ionescu, d. ministru de interne a adresată prefecților circulara cu data de 16 Ianuarie, pe care amă reprodusă-o și noi în numerală de la 18 ale cuvintei. Dară daca prin acesta circulară se revoca interpretarea privitore la dreptul ă ce se dedesc comunelor rurale d’a judeca și ele contestațiunile electorale, totuși se mănține uă disposițiune, menită se ajungă la scopulă ce urmăresce guvernul, la totala falsificare a listelor electorale. In adevérü, ce orice acesta circulară in privința înscrierilor și ștergeriloră ? Precum amă arătata și ’n numeral ă de la 18 ale cuvintei, d. ministru de interne ordonă tuturora consilieloră comunale, atâtă urbane câtă și rurale , însoriți pe oricine veți crede de cuviință, case voi, comune urbane, cari aveți dreptur de judecată, ca tribunală de prima instanță în materii electorale, „nu puteți se ștergeți d’a dreptură, de la sine-ve, nici din listele ce ve trimită comunele rurale, nici din cele dresate de voi, pe nimeni, fără vă anume reclamațiurle“. Cu alte cuvinte, zapcii și pomernici de zapcii, puneți pe primari și pe notari se înscrie în liste și pe cei cu drepturi și pe cei fără drepturi, și pe cei vii și pe cei morți; sporiți astăferă numerulü alegătorilor, cari potü da teșchereleloră mele espresiunea pretinsei voințe a țarei și trimiteți listele la consiliule comunale din reședința judeciului. Eră voi, consiliile reședință, de veți șei, după rolurile oficiale sau după alte acte legale, că cutare individă e condamnată la pedepsa infamantă, că cutarea reposato, întru câtă nu va reclama nimeni ca sĕ fiă sterși din liste, întăriți’i de alegotori capabili, buni d’a lua parte la vota, căci se voră găsi în bandele electorale destul tăblițați, cari să ’i represinte în ziua de alegeri și să voteze in locu-le. E co care este scopulă acestei părți din circulara ministerială. Atragemü déjit din nou atențiunea membrilor din oposițiunea camerelor, ca se releve și acastă nouă și meșteșiugită violare a legii electorale, spre a o împedeca pene nu voră espira cele trei săptemâni de la afișiarea listeloră provisorii. Cu acesta ocasiune, nu credemă de prisosă a ne adresa și către toți cetâți anii ca se ’și exercite cu totă scrupulositatea dreptulă de supraveghiare asupra formării listelor electorale, mai cu semn în facia veditelor tendințe ale guvernului d’a le întocmi după placu’i și d’a face din ele ună miijlocă prin care se putá numi, în viitorele alegeri, deputați ai națiunii numai pe cei cari îi va crede c’aă bine-meritată teșcherelele sale. Terminată contestațiuniloră ancepută Dumineca trecută, la 19 ale cuvintei, prin urmare deja aă trecută trei zile, și, după articlul 33 din lege, nu mai române de câtă 18 iile. Daca fiecare cetățiană, doritoră a se restabili adevăratulu regiunii constituționale, nu va ave grija să examineze în acestă spațiu de timpă listele provisorii, și nu va face contestațiunile pe cari le va crede legale, atâtă pentru înscrieri câtă și pentru ștergeri, atunci listele vor remâne asta precum le-aă ticluită primarii rurali din poruncele zapciiloră, liste false, și prin urmare falsă va fi și produsului ce ele voră da. Discursul d-lui Jules Favre a produsă uă mare și bună impresiune în tota Francia. Ensuși d. Thiers,zice una corespondinte ală Independinței belgice, s’ară fi exprimată astăfelă: „Eramă și că gata a vorbi, dérü cum așiă mai fi putută vorbi după discursul d-lui Jules Favre? Nu mai aveamă de câtă forte puțină de <Jisă. Aveamă intențiunea să iau cuvântul în prima lectură, tocmai spre a espune cestiunea dintr’ună punctă de vedere mai înaltă, dérü n’aș să fi putută face acesta mai bine decâtă d. Jules Favre. D-sea a redicat o drapelulă tricoloră în facia drapelului albă, a redicat o drapelulă adevăratei revoluțiuni, a acelei care a dusă pretutindeni civilisațiunea ș’a pusă Francia în primula rangu ală națiuniloră.“ Inele trecute, d. Dufaure a dată mă dejună, la care am luată parte mai mulți amici politici. Convorbirile cari s’aă ținuta, cu acésta ocasiune, au fostă relative la situațiunea politică. Nu se putem zice că acesta întrunire a fost ă uă Întrunire politică în sensulă adevăratü ală cuvântului, dérn e positivă că ospeții s’aă ocupată forte multă de modulă organisării senatului, pe care aă decisă se să respingă, întrucâtă se va da dreptul mareșalului d’a numită parte din membrii acestui corpă și d’a puté disolve cu concursulü său camera deputaților. Toți membrii centrului stângă sunt mai uniți de câtă tota-da una d’a susține constituirea Republicei sau disolverea. Se asigură că d. Laboulaye este însărcinată se propune, cândă se va lua în desbatere pe article proiectulă Ventavon, ună amendamentă prin care se reînouiască propunerea d-lui Casimir Póker.Deca majoritatea îl va respinge, atunci se vor face două propuneri pentru disolvere: una din partea centrului stângă și alta din partea bonapartiștilor. Legitimiștii au decisă, în comisiunea legilor constituționale, ca se cere suprimerea titlului de președinte al Republicei din proiectul Ventavon. Monarhiștii din centrală dreptă voiescu se îă mănite, case suprimându articlulă 1 și punându’lü în articululă 2. In Camera de la Versailles s’a făcută uă interpelare în privința suspendării consiliului comunale din Marsilia, (alesă de curendü), fiindă c’a voită să discute în fondă uă împrumută, votată de Adunare, care arunca mari sarcine asupra orașiului. S’aă urmată orecare desbatere, dara nu s'a luat nici uă decisiune, din causa că ministerială e demisionată. Autorul interpelării a declarată că Se mulțămesce a aduce la cunoscința opiniunii publice câtă de nefundată este acesta măsura luată de guvernă în contra acelui consiliu comunale. Cornițele Arnim a sosită la Nice, unde va sta totă restulă iernei.