Romanulu, ianuarie 1875 (Anul 19)
1875-01-29
% % * BUCURESCI, 28 CARINDARU, 9 FAUHARU. In sfirșită, dup’uă lungă amânare, camera se pronunța asupra anchetei făcute situațiunii comunei Bucuresci, într’a cărei administrațiune se constata „lipsa simțului de integritate și respectului legalității, că prosta esecutare a lucrurilor realisate, deși cu prețuri forte scumpe“. In urma discusiunilor fi urmate asupra raportului comisiunii de anchetă parlamentară și ’n urma declarațiunii ministrului de justiție c’a și prevenitu dorința adunării d’a se cerceta abuzurile indicate, camera a trecută la ordinea zilei recomandându guvernului raportul comisiunii. Ce ’nsemneză pentru ministeriă uă asemenea decisiune și care fu intențiunea camerei când a vota moțiunea? Iată ce ne propunemă a releva prin câteva cuvinte. Pentru guvernă, moțiunea mai însemneza decâtă cea-a ce singură prevăzuse de mai nainte, adică uă completă desaprobare a partinitórii sale conduite faciă cu diferitele consiliu comuna’e succedate ’n timpulă de cândă e la putere. Și ’n adevără, cândă primulă-ministru lua cuvântul ă ca să explice „obîrșia răului“ nu găsi altă ceva mai nemerită decâtă să se napustesca cu tóta greutatea sea asupra comisiunii de anchetă, care „nu i-a cerută lămuriri și l’a acuzată că nu și-a făcută datoria“. După d-sea, comisiunea „acasă pe guvernă“ și raportul ă iei conține „exagerări“ in privința personelor și lucrurilor, eră camera găsesce că domnii miniștrii se ’ncólc și, trecândă la ordinea lui, recomandă acelă raportă pentru ca, conformă faptelor constatate într’ânsulți, să dea în judecată pe cei ce se voră găsi culpabili. Ministrul justiției vorbesce despre “recriminările ce s’aducă necontenită“ ș’ală căroră efectă e d’a slăbi autoritatea guvernului, ără camera găsesce că ’ntemeiate suntă acele recriminări din raportă și,trecăndă la ordinea Zilei, i-’să recomandă pentru ca se trămită pe culpabili a ’și lua pedepsa meritată. Guvernul, cu cei culpabili din fostele sale consilii comunale, aruncă chiară insulte d asupra comisiunii de anchetă, eră camera, desaprobându-se, îi recomandă raportul comisiumii spre a face cu dânsulă ceea ce -i comandă legea și moralitatea. Susțiiorii guvernului propună ca adunarea se fie coruptă numai de esplicările ministriloră și se trecă pură și simplu la ordinea Zilei? eră camera ține comptu numai de mirarea d-lui Manolache Costache Cest trop— „asta e pre multă !“— și recomandă guvernului conclusiunile raportului spre a le aduce la ’ndeplinire. Iată ce ’nsemnatate are pentru guvernă resoluțiunea de ieri a camerei, prin împrejurările în care fu luată și prin cuvintele ce ’i precedară. Câtă despre intențiunea ce presida la votarea moțiunii, ea nu e și nu putea fi alta decâtă d’a aproba lucrarea membriloră comisiunii, pe cari și guvernul ă și cei interesați în Gestiune se ’ntreceaă a ’i stropi cu cele mai nedemne calificări, ba chiară cu insultele ce d. G. Manu demonstra că se cuprindă în întâmpinările ultimului consiliu comunale. „Dorința adunării a fostă și este d’a se cerceta abuzurile indicate“, Zice moțiunea , prin urmare recomandă guvernului raportul comisiunii și, daca nu’să mai invită—împreună cu conclusiunile membriloră anchetei „se trimită în cercetarea justiției faptele relatate, pentru a se trage la răspundere atâtă membrii consiliului comunale, câtă și celelalte persone ce se vor dovedi culpabile“, causa e că adunarea a luată actă de declarațiunea ministrului de justiție „c’a și prevenită acea dorință a adunării“, însemnătatea faptului fiindă, credemă, destulă de batátore la ochi, o înregistrămă la partita guvernului și întrebămă organele’ oficiase déca ș’acesta e uă simptomă care sö confirme tăria regimenui pe care o trămbițază onestula polițată din Ploiesci. Dură votulă dată azi în cameră, cu pensiunea interpelării d-lui Apostolom—și despre ale cărei desbateri publicămfi mai la vale darea nóstru de somn—fi-va și elă vă dovadi despre tăria guvernului? Deputatulö interpelatore arăta ilegalitățile comise de prefectură și aginții administrativi din județul Putna, speculele făcute de vestitul Nicolaidis și de suptprefecții sél cu moșii ținute ’n arendă, cu ’ntrebuințarea Zilelor de prestațiune în folosulă loră particulară, cu perderea muncii intrebuințate la șosele, care s’aă lăsată la părăsire, constată arbitrariulă guvernului d'a suspenda acțiunea ceruse intentase de fostulă procuroregenerale ală curții din Focșiani, d-lă R. Oprenu — tóte aceste imoralități, pe care noi deja le amă înregistrată în colonele nóstre—ură guvernul, prin organulă miniștriloră de interne și justiție, susține pe abusatori, refusă d’anumită anchetă și cere ca adunarea să trecă pură și simplu la ordinea Zilei. Votulă se face și propunerea guvernului abia trece cu majoritate de 4 voturi, acelea ale celor 4 miniștrii carii erau presiuți. Támiansemneza acesta pentru guvernă ? Asceptămă respunsulă organelor oficiase și a doua edițiune a publicațiunii polițaiului din Ploiesci. Ce Zieri medicii români despre măsura luată de ministrul învățământului, ca ’n limbi străine și morte să se depuie eamenulă de admisiune pentru practicarea medicinei în țară? Gânditu's’ad asupra acestei inovațiuni și calculatu-s-aă tate consecințele pentru viitoră ? Consultatu-s’aă și găsitu-o aă bună? De ce dară nu ieü cuvântulă ca să confirme credința celoră ce-o socotescă funestă șefi să ’! convingă de contrariă ? Un ministru amenință existența școlei normale, și opiniunea publică, prin organul „societății pentru nvățătura poporului“, în capă cu bătrânii Poenaru și Arsake, se manifestă și facă să cazâ ne românesca măsură. Alb cândă si amenință ânsăși limba română, aici iei prestigiu ș’a iei suveranitate în înaltele temple ale ’nvățâmântului, nu se va rădica nici uă protestare din partea sacerdoților și instrucțiunii ? Punem și întrebarea ș’asceptămă răspunsură celoră în drepții. Publicarămă ieri contestațiunea electorală a d-lui M. Ionü, adresată d-lui primară ală capitalei, dâră presintatâ în lipsă’ d-lui consiliară-ajutoră Afcanasiu și refusată d’acesta prin urmatorea apostilă : „Percițiunea, nefiindăfundată, se respinge.“ Rectificândă mai ântâiă terminală de „petițiune“ cu care se servă d. consilieră-ajutoră de primară, căci legea Zică: reclamațiune sau contestațiune electorală, ceea ce nu este totă una cu petițiune, întrebămă pe d. primară și pe întregulă consiliu, în temeiul ă cărei legi și-a permisă acelă d. ajutoră s’o respingă? Articulul 27 din legea comunală zice : „Reclamatiunie ce s’arănasce asupra omisiunilor ă stă înscrieriloră Iu listele electorale se adreseza primarului, în cele ântâiă trei septemânî de la data afișerii soră, și acesta până la orele 6 séra a ultimei zile, spre a se presinta consiliului comunale.“ Supt scriptorul reclamațiunii s’a presintată în terminală legale, și cu mai multe ore înainte de 6 sóra. Aliniatul 2 de supt articlulă citată adauge: „După ce consiliul comunale va fiotărîtă asupra reclamatiunilor civile, se închiriă listele definitive și se publică de primară, etc. In facia acestei disposițiuni a legii, cum a cutesată prin urmare acelă d. Atanasiu, ajutară de primară, care se suprstituie întregului consilii comunale și se refuseră reclamațiune electorală, fără mai întâiă a fi cercetată de majoritatea consiliului ? Procederea sea arbitrară constituie ună excesă de putere, uă de negare de justiție, pe cari legea penală le pedepsesce. Consiliul comunale, în materia electorală, este tribunală de prima instanță. Deci, cândă unu membru al acestei instanțe judiciare își permite se se pronundă singură, fără completuri legale, asupra unei contestațiuni electorale, și printr’uă simplă apostilă s’o declare ca nefiindă fundată, acelă membru trebuie se fiască ignorante de datoriele sale și de legile țărei, sădună judecătoră mai arbitrară decâtă cădii din Turcia. Și ’ntr’ună casă și ’ntr’altulă, elă e nedemnă de fotolială ce ocupă, și cei iubiți în drepturile și interesele lor cară trebui se ’să ducă înaintea înaltei curți de casațiune, spre a ’și lua meritata pedepsă. „Luminele și capacitatea recunoscută a d-lui Rosetti suntă de natură a ne asigura că va apăra bine aceste interese", mai cu semn, lără a se înțelege, că „d. V. Boerescu este însărcinată cu interimul„ ministeriului d-lui Rosetti“, ministeriă pe care ’le privescă cestiunile economice. E că acum ce anuncă și Neus-Freie- Presse din Viena, organă oficiosă ală d-lui de Andrassy : „După scirile positive de la Berlin, oposițiunea de pân’aci a guvernului română la ipotecarea drumului-de-seră a căzută. ...„Guvernulă română deja a trimisă pe ministrul săă de lucrări publice și comerciă la Berlin pentru a ’nchiria definitivă afacerea ipotecării, și nu mai este nici să îndouiala ca simpla formalitate a ’ncuviințării ipotecei de către ministeriă și camerele legiuitóre va mai întâmpina vr’uă mică dificultate, îndată ce se va termina afacerea la Berlin și [mai ’nainte d’a se propune camerei, se va convoca adunarea generală a acționarilor], pentru ca ea se autoriseafăcerea acestei ipotece de 20.000,000 talere valore nominală.“ Acesta éra seria apărarea despre care asigură Pressa că va fi bună intereseloră nóstre economice?... Stă ceea ce spune și ună Ziară de peste Carpați, vorbindă despre convențiunile comerciale ?... „In privința, convențiuniloră comerciale se constată, Zice Orientulă latină, că guvernului din Bucuresci și-ară fi retrasă pretensiunile sale, relative la unele întrebări de natură politică, ce nu conveniau nicidecum dloru de la Viena și Pesta, și astăfelă tratările asupra acestor convențiuni considerându-se actualminte ca terminate, va urma câtă mai curândă închisiarea loră definitivă.“ Daca aceste scrii se vor confirma, acea apărare pe care a trâmbițată-o, Pressa, departe de a fi în favorea intereselor române, ea nu este decâtă esclusivă în favorea intereselor străine, îmbogățirea acestora și ruinarea nostru, eventualitate? Sapieha respunse negativă (ficândă că de mai multă timpă se silesce a găsi pentru acestă scopă capitale și ’ntreprinzători englesi, înse tóte silințele lui sunt zadarnice din causa procesului. La acestă răspunsă, monarhulă replica:... «Durere!» Organulă oficiosă ală guvernului a anunciată Zilele trecute urbi et orbi urmatorele : „D. Teodoră Rosetti, ministrulă de lucrări publice și comerciă, a plecatei în congediă la Viena și Berlin, spre a se ocupa de unele interese economice ale gerei. Totă Zkw’ulă Orientulii latină publică • uesce informațiuni privitóre la uă între vorbire ce s’ară fi urmată intre împăratul Austro-Ungariei și principele Sapieha, unuia din personele implicate în procesul Offenheim. Considerându-le de mari învățăminte pentru noi, le reproducemă ad. Ecă-le : «Se vorbesce că principele Sapieha, cunoscuții publicului din procesula Offenheim, îndată după ascultarea sea, arii fi foștii primită de monarehă în audiență. Cu acestă ocasiune principele s’arti fi plânsit despre nedreptatea încurcării sale în procesul Offenheim. Monarhală asigurândulă despre înaltele sale considerațiuni, principele i-ar fi demonstrată o susținândă că numai silințelor sele, desvoltate în construirea liniei ferate Lemberg-Cernăuți, trebuie a se atribui resultatului obținută de către Austria spre a posede oă portă deschisă pentru unii asalta (Austallather) asupra României; și acesta portă ierășii se închise prin autorizarea secestrului, deorece societatea austriacă asta ei e silită a se da înapoi, cedându-șî dreptulă seif guvernului din Bucurescî sau altei societăți române. Monarhuluin se întrebi daca nu s’ară mai puté împedeca uă astăferă de Monitorulu oficiale de a fi publică,— cea a ce amă anunciată deja,—numirea d-lui Nicolae Iacovache în funcțiunea de prefectă ală judeciului Buzău în locul d-lui Filitis, demisionată. Se scie âusă ce ’nsemneza schimbarea unui prefectă în ajunul unei alegeri. Fiindăcă fu vorba de alegeri, amintimă din nou alegătoriloră că la 30 ale cuvintei și la 1 Februarie sunt convocate mai multe colegii de senatori și deputați rămase vacante, și anume: La 30 Ianuarie, colegiul I de senatori din județțele Buzău, Bacău, IIfouă și Romanați. La 1 Februarie, ,colegiul II de senatori din Botoșani, Doljiă, Fălciu și Gorjiu. La 30 Ianuarie, colegiul I de deputați din Botoșani, Bolgradă și Muscelă. La 3 Februarie, colegial III de deputați din judeciulă Nemțu. La 11 Februarie, colegiulă IV de deputați din judeciulă Oltă, eră delegații acestui colegiu se vor alege în Zilele de 30 și 31 Ianuarie. țîiarul Times consacră ună importantă articula voturilor Adunării de la Versailles, prin cari s’aă admisă amendamentele d-lui Walton, și aprecie ca o loră însemnătate în modulă următoră: „Nu este necesitate a ave pătrunderea unui politică franceză, stimulată de gelosiele de partită, pentru a descoperi tota semnificarea articulelor adoptate. Aceste articule nu implică numai existența formei de guvernă republicană, dară dacă reguleza continuarea acestei forme. Ele încredințază, în faptă, că acestă formă de guvernă este perpetuă. Asupra acestui punct, amendamentele Wallon sunt mai favorabile republicanilor, decâtă propunerea lui Casimir Perier, care se ’ntemeia pe principiul că uă decisiune formală asupra instituțiunilor viitore ale țărei se va lua la 1880. Daci, cum s’a admisă că materialele Mac-Mahon este președinte până la 1880, și cum legea nouă na atinge acesta disposițiune întru nimică, articulele d-lui Walton, după tote principiale interpretațiunii legale, trebuiască să fiă astăfelă ințelese, că la finele celorl șapte ani fișați pentru președința actuală, se va alege ună noă președinte de către senatulă și camera ce se voră crea. Aceste doue corpuri u’ară puté la realitate se refuse legale mandatulu ce la este impusă într’ună modă atâtă de lămurită.» Trecândă apoi la cercetarea causelor și a efectelor probabile ale voturilor date de Adunarea de la Versailles, cu pensiunea amendamentelor d-lui Walton, primula organă ală Londrei 7^06 : „Una din principalele cause o gâsimă fără contrazicere In disciplina la care se supună acii totji membrii stângei pene la cele din urmă omu, în buna-voința ce are acesta parte a Adunării d’a primi politica centrului stângă, în disparițiunea neîncrederii cu care moderații privind altădată pa aliații for radicali. Supt influinta d-lui