Romanulu, martie 1875 (Anul 19)

1875-03-26

ROMANULU 27 MARTIÜ 1875 277 de proprietărași de case, funcționari d’ai d-sele, cari nu puteau se refuse a lor o iscălitură, și că actula nu este redactată în termini ce’și permite d. Millo dVi afirma: Afară d’acesta îmi aducă aminte că mă amică alămcă, aparându în anulă trecuta pe perceptorulu comunei Pașcanii pentru delapidare de bani publici, acesta îi presintă mă certificata ca ală d-lui Millo, prin care se iubea că o mă mai cinstită ca dăn- PijJü nu esiste în tota lumea, și că înculpațiunea este un calomniă. Cu totă acesta patentă de onorabilitate de care amiculă meă, în adevĕrű, a făcută ușă înaintea tribunalului, după insistința inculpatului, tribunalulă l’a condamnata la mă ană de inchisóre, eră curtea a confirmată sentința, și onorabilele omnă stă în pușcăria cu atestată cu totă, arétându’la tuturoră, și strigândă âncă că este uă calomniă. Mâlled. Millo, intrata în rândurü muritorilor, își va vede la ce servescă certificatele de bună purtare. Acei ce au iscălita voră fi cel d’ântâiă caii voră striga în contra sea. Primiți, va rogă, d-le redactare, asigurarea distinsei mele stime și considerațiuni. IP* G. E. Ciudin, advocata. E că acum actele ce însociescă articolulă d-lui Ciudin: Petițiunea a 38 locuitori din Bogdănesci către I. S. Domnitorulă, înregistrată la No. 1538, din 7 Iuniu 1874. MNALTU APOSTILU: „D. Ministru de interne, venindu cele aici coprinsi, „va cerceta și va face petiționarilord legiuita în„destulare. «Se va cerceta pentru ce semnăturele nu suntu «legalisate». „Carol". Pre Înălțate Domne ! In luna trecută neamü plânsa la Mărin-tea că d. Alesandru Mille, prefectura districtului Sucéva, împreună cu Bupt prefetulu Ion Cernătescu și a primarulu comunei Bogdănesci, unde locuimu, au falsificata una actă agricole în prejudițiulu noatru. Măria-tea, în temeiulu acelui actă, după cum cunoscețî deja din reclamațiunea nóstru precedinte, amu fosta esecutați în chipulu cela mai neomenosă timpă de trei ani, reducéndu-ne într’uă completă miseriă și ’n stare a vinde vitele pentru ca se branima familia și copiii. Amu fostabătuți, schingiuiți, închiși ca făcătorii-de-rele. Tóte acestea s’au constatată de d. Negruzi, prefectură de Iași, și nu scima deca vi s’a raportata esacta cele descoperite. Scimți că în facia nóstra a aratata cele mai adânci păreri de roc, ne-a asiguratü că faptele suptprefectului și prefectului Mike nu se vorü mai repeți și ca suntemü liberi a ne îngagia oriunde vom voi și cum vomă putem Asceptândă se vedemă aceste făgăduieli realisându-se, în contra nostru se exerseză cu mai mare înverșiunare persecuțiuni ne mai auzite. Nu putemă se ne îngagiămă nicăiri, din causă că primarulă refuză legalisarea actelor, ce voimă se face mă, supt curentă că suntem îngagiați la prefectură Millo. Nu ni se primeșce contribuțiunea de către perceptoră din ordinele d-lui suptprefectă Cernătescu, de câtă in condițiune ca se primimă banii de la cuconu Al. Milie, credéca presintămă banii noștri, ni-’i asvărla. In sfîrșită de către supt prefectă ne •^pemă luați unuia câte unulă și duși în monastirea Rișca, unde ni se lega banii în sînă și ne forțată se punemă degetulă pe actele ce ne presintă, și déca refusămu, ne amenință ca sa alegem A între starea se murimu da fume, prin refusulă d’a ne lăsa se ne îngagiămă aiurea, séu se mergemă sa muncimă ierii la d. Millo, și prin acesta faptă se ne desmințimă noi înșina despre cele cearnă reclamata Marieí-téle. Repetame și astă-dată plângerea nóstru și ve rugămă se va milostiviți a ni se face dreptate; altmintrelea vomă fi nevoiți a fugi din satulu nostru și a trece în Bucovina, ne mai putândă suferi arbitraritâțile acestora d-nî. Ai Mariei-vóstre pre plecați și supuși servitori. (Urmeză 28 semnături). 4 Iuniü, 1874. „No. 4469, 1874, Augustă 31. „ D-lui președinte ală tribunalului Sucéva. «Domnule președinte. Supt semnații locuitori în comuna Bogdănesci declaram că petițiunea dată la Maria-mea Domnitorulă și pentru care suntemü chiămați astăzi este a nostru, suptscrisă cu consimțimentulu nostru, după ce amü aprobată totă contestul ă iei, așia după cum ea este suptscrisă, că adică amă fostă învoiți fără consimțimentulă nostru și c’amă fostă bătuți. »Primiți, d-le președinte, asigurarea osebitei nóstre considerațiuni: «Neculai Zet, Leonti, Gavrilu Butnarici, Vasile Rusu, Neculai Bordenu, Costachi Boboeci, Vasile aid lenel Golomazu, Vasile ald Călinei, Pavelă Flămându, Petre ald Chirilaiei, Iond Ciotu, Constantin Kaucă, Ionu Olaru, Profira Tărsăd. «1874, Augusta 31.» „'Romania.—Grefa tribunalului Suceva. »Copia presintă, fundă întocmai cu originalul”, se legalisază. „Grefieră, C. Stroescu.“ „No. 6028, 1874, Septembre 3.“ ATESTATU. „Supt semnații locuitori în comuna Bogdănesci, plasa Moldova, acestu districte, dar acesta atestată d-loră Iorgu Anghelin și Costache Vernești, cum că petiția dată M-sele Domnitorului la 4 Iuniu anulă curinte și pentru care sunta inculpați de falsificatori, este făcută după cererea nóstra, așia cum este redactată, că adică îngagiamentulă esta făcuta fără consimțimêntulu nostru și că ne-a esecutatu prin bătăi și torturi, era supt samuuturele suntu ale nóstre. Mai atestămă că petiția a fostu dată M-sele Domnitorului de locuitorii Costache Raucă și Ionu Bordenu, trimiși la Bucuresci de noi. «Ion Mitocaru, Ionu Boroianu, Alexe Cioroiașî, Ionu Bordenu, Ionu Nastacă, Ionu Pavelu, Vasile Simiona Mitocaru, Alexe Iacobu ald Gafițeî, Ionu Corhană, Gheorghe Simeona Mitocaru, Teodor dalu Chirilaiei, Gheorghe Sofronaru, Teodord Prodand , George Lețu.» «Anul 1874, Septembre.» „România. — Președintele tribunalului judeciu lu Sucéva „Constată numai in câtă privesce identitatea semnatureloru din acesta atestațiă a locuitorilorú Ionu Mitocaru, Ionö Boroianu, Alexe alu Cioroiași, Ionü Bordeiu, Ionü Nastacă, Ionü Pavelu , Vasile Simeona Mitocaru, Alexe Iacobu ala Gafiței, Iona Corhană, Gheorghe Simeonu Mitocaru, Teodori ala Chirilaiei, Georghe Sofronaru, Teodoru Prodanu și George Lețu, și se legalisază fiindu-ca s’a constatată și liberulü lor consimțimăntii.“ „Președinte, (Nedescifrabile). „Grefierii, C. Stroescu.“ „No. 6020, 1874, Septembre 2.“ Epistola d-lui Ciudin mai este insocită și de raportulu d-lui procuroriigenerala I. Antoniu, care conchide că petițiunea adresată Mariei-sale Domnitorului este falsă și făcută fără scirea locuitorilor. Nu credemű casé de trebuință a publica in extenso acesta raportă, deorece conținutul a séu se póte vede din urmatorul rechisitoriu: Copia dupa rechisitoriulu procurorelui de Sucéva No. 1629, Inregistrata la No. 4159 din 9 Augustă 1874. «Noi procurorele pe lingă tribunalulă de prima instană alu judeciului Sucéva: «Avându în vedere anesata copia după partea raportului No. 3081 alți d-luî procurorui generale aie curții de apelu din Iași; «Considerându că din acestd actd resultă că C. Vameșu, vătafulu d-lui Cocea, și Iorgu Anghelin ad plăsmuitduă petițiune și ac falsificată supt semnăturale unui co.de 30 locuitori din comuna Bogdănesci, pe care a adresatd-o M. S. Domnitoresul la 4 iunie 1874, atribuindd-o acelord locuitori: «Considerându că faptul acesta, constituindu vă fracțiune la legea penale, este pasibile da penalitatea prescrisă de art. 127 din coduri penale: «Avendu în vedere art. 178 din procedura penale: «Transmitem d d-lui președinte al tribunalului locale menționatuld acid și petițiunea pe doue cole și invitămd cu onore se bine-voiesc a a regula cercetarea acestui procesă de tribunalu, înaintea căruia se vor cita inculpații, patientulu și mărturii propuși. «Făcuta la parchetul d nostru astăzi, 8 Augustă, anulă 1874. Orașuld Folticeni. «Procuroru, D. Vicolu.» «9 Augustă. «Venindu-se rechisitoriul de faciă și art. 178 procedura penale, «Se ordonă judecarea procesului, citându-se pe inculpați, pacienți și martori pentru tenalu de 31 August 1874. «Membru de ședință, V. Dimitriu.» E ce acum și dispositivulă sentinței No. 71, pronunciată de curtea de apelü din Iași secția II, în procesul a intentat a lui G. N. Anghelin și C. Vameșuță, pentru falsificarea petițiunii sus- menționate. După citirea actelor din dosaru, ascultarea martorilor, a acusațiunii și a apărării, «Curtea deliberând- și, «Avendu în privire că faptul pentru care George N. Anghelin este data judecății este falsificarea unei suplici adresată Mariei-sale ca din partea unui numără de locuitori din comuna Bogdănesci, judeciul Sucéva, prin care se tânguiau contra arbitrarităților ce li se făcea de către administrație pentru îndeplinirea unoru munci agricole, faptu ce se impută și lui C. Vameșn: «Considerându că din arătările martorilor ascultați, cari sunt tocmai locuitorii pretinși a fi suptsemnați în acea petițiune, se dovedesce pe deplină că a jisa petițiune a fostă făcută la adeverd de Anghelin și iscăliturele de pe fila a doua de C. Vameșu, cnse după cererea, cu voia și cu spirea acelord 28 locuitori, ce se vedd acolo enumerați, cari ad, declarată atâtd înaintea tribunalului prin uă cerere înscrișii, câtd și orale înaintea curții, că acea suplică nu este falsă, ci a lord propria, făcuta și iscălită cu voia și scirea lord. «Considerându că astdfelu fiindu, constatându-se că acea petițiune nu este falsă, nu se póte urmări pe Anghelin și Vameșulu de unu faptu ce nu are ființă. «Pentru aceste cuvinte, «In puterea art. 187 din procedura penale, «Curtea decide: «Primeșce apelulu lui George N. Anghelin și ’Iu achită de faptulu de falsuri acte private ce i se impută. Decisiunea de faciă este desăvârșită, supusă însă recursului în casația în terminalu și cu formele cerute de lege. «Dată și rostită în audiență publică astăzi, 10 Februarie, anul 1875. «Președinte, St. Nei. «Membrii: E. Filipescu, N. Casimiru, C. Parada, I. Foka. România. — Grefa tribunalului Suceva. «Copia presintă, fiindu conformă cu originaluld, se legalisază spre a se elibera d-lui G. N. Anghelin, conformă cererii cea făcută prin petițiunea registrată la No. 1763.» «Grefieră, Gușter.» «No. 2934. 1875, Martir 8.» ACTE OFICIALE. Monitondu de la 22 ale curiatei publică decretele domnesci cari sancționeză: 1) legea prin care se autorisă casa de depuneri și consemnațiuni a efectua împrumuturile judecielor bântuite de femete, fără ipotecă, ci numai prin simpla înscriere a venituriloru bugetare ale flecărui judeciu, dreptu garanția; 2) legea prin care se autorisă ministrulu culteloru și instrucțiunii publice ca se contracteze una împrumută de 300.000 lei pentru reparațiunile, relocuirea mobiliarului și decorarea interiora a teatrului celui mare din Bucuresci; 3) legea prin care casa de dotațiune aóstei este autorizată a chieltui din fondurile sale suma de lei 200000 spre a clădi, în Bucuresci, unü locali pentru răscula militară. Monitorul de la 23 conține decretul domnescu care sancționăză legea prin care se autorisă comuna Iași a contracta, cu autorisațiunea guvernului, una împrumută de 200.000 lei plătibili în anuități cu dobândă până la maximum de 10g pentru plata tuturor datorielor, și regulamentulu pentru esecutarea convențiunii poștale închiriată la Ianuarie 1875 între guvernulú româna și societatea acționarilorü caselori ferate române. MINISTERIUL AGRICULTUREI COMERCIULUI ȘI LUCR. PUBLICE Publicațiune pentru darea în întreprindere a linielorit de cǎi ferate Ploiesci- Predelu și Adjud-Ocna. Guvernulú româno are a da prin întreprindere două linii de căi ferate: 1. Linia de la Ploiesci (stațiune a linielor române deja puse în esploatare) la Predelu (Tomeș punctul de frontieră despre Transilvania,). Acesta linie formânda funcțiunea între liniele române și cele ungare, are o o lungime aproximativă de 90 kilometre și una ambrasamentul, deservind salinele de la Telega, in lungimea de 3,4 kilometre. 2. Linia Adjud (stațiune a linielor române deja puse în esploatare) la Ocnă, salină a Statului, în Moldova. Lungimea acestei linii este aproximativă de 51 kilometre. Ambele linii se află pe unii terenu muntoșu, cea d’antain mai alesă reclamă, pe uă lungime ca de 45 kilometre, lucrări d’arte destulă de însemnatare și uă îngrijire de esecuțiune specială. Ante-proiectele acestora linii suntu esecutate de guvernul română. Plănuia, profilula longitudinala și devisula descriptiva pot fi consultate la ministeriala lucruriloru publice de doritori. Se observă éase că aceste piese nu au unü caractera definitiva și sunt destinate numai a două idei generale despre natura lucruriloru de esecutata și a greutăților tehnice de învinșif. Punctele de stațiuni, indicate în planű, suntünse de rigure a se observa, asemenea și maximum pantelorü de 2 la § și minimum curbeloru de 300 m. Condițiunile generale relamate în construcțiune sunt asemenea depuse la ministeriumu lucrarilor publice și la agintele română din Paris, Berlin și Viena. Toți d-nii concurenți, cari arți voi să se însărcineze cu întreprinderea acestor linii sau a uneia din ele, suntu invitați a se adresa la ministeriumu lucrariloru publice, din Bucuresci, înainte de 16 Maiü sc. n.,a. c. Propunerile ce se vor presintă ministeriului și pe cari acesta își reservă d’a le discuta și modifica in înțelegere cu concurentülú respectiva, voru trebui sa copriatja lămurirea specificata a organisațiunii întreprinderii supt punctulu de vedere tehnica, financiara și administrativa; ele vor arăta asemenea garanțiele oferite pntru îndeplinirea exactă a mmagiamintelor din partea concesionarului. Daca proiectcura va fi basata pe constituirea unei societăți anonime, ele va trebui să fie însoțită două schiță de statute, arătându organisarea societății, compunerea capitalului întreprinderii și modula de controla ale guvernului. Guvernul va garanta întreprinderii asupra capitalului necesara, fixată prin desbatere intr concurentura respectiva și ministeriö, una venita minimum care nu va pute represinta una procentu mai mare de 7 J la sută calculata pe acela capitalii. Orice concurentă va trebui să producă declarațiunea unei case de bancă cunoscută, asigurându că, în casa de primire a propunerii sale de către guvernă, va versa imediată la casa de depuneri și consemnațiuni din Bucuresci o cauțiune provisoriă de 500000 lei noul pentru linia Ploiescu-Predeal și de 200,000 lei noul pentru linia Adjud-Ocna. Orice concurenta va trebui sa producă acte doveditore ce a mai efecutata întreprinderi de asemenea natură în moda satisfacatorii supra tóte punctele de vedere, și că dispune deameni tehnici de uă reputațiune incontestabilă, precum și de referință financiară solidă, pentru a asigura creditul întreprinderii în mod neîndouielnice. Orice propunere acceptată de guverna nu va deveni definitivă, decât după aprobarea convențiunii sau concesiunii respective de corpurile legiuitóre și întreprin rotorulü respectivă va lua angagiamentul că, la semnătura contractului, va depune o cauțiune de două milione lei noul pentru linia Ploiescu-Predelu și de 500.000 lei noul pentru linia Adjud- Ocna. Acesta cauțiune va fi în numerariu sea efecte publice ale statului română. Orice propunere venită în urma terminului de 16 Maia s. n., a. c., precum și orice propunere care n’arü presintă condițiunile de garanții morale și materiale, arătate mai sus, nu va fi luate în considerațiune. Proiectele supuse ministeriului vori pute fi redactate în oriși ce limbă, vori trebui cnse să fie însoțite de uă traducere fidele în limba română sau francesa. Monitorulu FELURIMI Citima în Monitorulu de Duminecă: „Padurarulu Oprea Iordache de la pădurea d-lui Dumitru Carauleni, ce ține spre esploatare parte din proprietatea Tisa-Mare, din judeciula Teleormane, suindu-se pe nesce lemne cu uă pușcă în mână, s’a slobozită pușca retezându-i-se degetulu aratatorii de la mâna stânga și mergând lu împlutura pușcei prin pehiula stânga pene in creierii capului. In urma acestui accidinte, nu mircuia pădurarii a ’ncetatu pe dată din viațâ.“ Citima în Curierulu de Iași : „Cn femeia din comuna Copoului a ’ncuiatu în casă copilului ei în vârsta de 4 ani, și plecâ ’n térgü pentru a’și cumpăra provizia. La ’ntorcere gâsesce copilula arsă. Martea i s’a întâmplat din causa unei cutii de chibrituri cu care se jucase copilul.“ MIȘCAREA PORTURILORU. Calafatli, 23 Martin.—■ Sosite și pornite câte 3 vapore. Nici uă venire.— 34 Martin.— Sosită uă corabiă deșartă, sosite și pornite câte 2 vapore. In porta una bastimentü. Nici uă veni jare. ATENEULU ROMANU Conferința d-lui P. S. Aurelianu de la 27 Martiü se amână. Sala Bessel, TEATRULU JUNIMII, Jouî 27 Martiü, se vor representa piesele : La sînuul mamei, comedie in 2 acte; Odă la Elisa, comedie într’un actü; Santinela română, poemă de d. V. Alessandri declamată, de d. Manolescu. -Jalnica iamină, părinte, soră și mătușă, adânci mâhniți pentru perderea pre iubitului lor, fiiu, frate și nepotă ALEXANDRU S. RADULESCU Ingeniaru încetată din vieță la 24 curinte sora, ruga pa tóte rudele și amicii, cari nu voru fi primita invitațiune personală, să bine-voiescă a asista la ceremonia funebră, ce va ave loc Jouî, la 27 curinte, la ora 1 p. m., la cimitirul Șerbanu-Vodă (Belu).