Romanulu, mai 1875 (Anul 19)

1875-05-23

Intr’unul­ din numerile precedinte amu comunicații cititorilorü esința articlului din Times asupra situațiu­­nii și atitudinii actuale a Englitezei. Ece acum în ce modu se apreciază ac­estu articlu și de staturu­le Nord din Bruxelles, ale căruia relațiuni cu guvernulu rusü sunt­ cunoscute: «Nimicii n’ar fi fi mai fericiții, jiie Nord, de câtă d’a vede cabinetulu din Saint- James esindil din isolarea în care a stat și cu pbstinare în anii din urmă. Dertt, pen­tru a crede în realitatea acestei schimbări, trebuie mai multă de cate unü articiu de jiarsi, fiă acestu jiaru chi ar fi importantulu organ si alu cetății; trebuie mai multă de­câtă mijlocirea pacifică pe care guvernulu englesă ară fi esercitată­ o in crisa recinte, mijlocire căreia Times iî atribuie uă atâtă de mare importanță, dar în care la urma urmeloră n'ară fi produsă pata bunele re­­sultate celebrate d’acestă foia, fără puter­nicele garanții pe cari le dă păcii înțele­gerea celoră trei imperie de la Nord. A­­lusiunea ce face Times la ultimulă res­­belă nu este din cele mai fericite, căci onor. nostru confrate n’are de­câtă a se referi la desbaterile parlamentului brita­nică din Iulie 1870 pentru a constata pri­mirea mai multă de­câtă reservată ce în­tâmpina ’n acesta epocă la foreign’office propunerea pentru uă energică mijlocire emanată de la cabinetul­ din Sant-Peter­­sburg. «Times ne promite că Englitera va fi mai puțină timidă cândă va fi necesitate d’a ’ntrebuința diplomația sea în intere­­sulă causei păcii. Atâtă mai bine­ liniștea Europei va fi și mai multă asigurată. Cu tote acestea, în zilele nóstre și Times scie acesta totă asta de bine ca și noi, diplo­mația nu e d’ajunsu, trebuie încă ca con­­siliele și mustrările sale se se potă înte­meia pe base solide, și aceste base. Engli­tera refusa a și le da. Vomă saluta cu bucurie redesceptarea leopardului britanică, derfi înainte d’a o face, amă voi se seamă daca și-a păstrată ghiarele.» Aceste reflesiuni ale Ziarului de Nord, adauge le Siecle, din care estragemă aceste linie, voră pute servi a ’ntări pe Times în noua sea politică și a ’i proba că e în a­­deverit timpă ca Englitera să se preocupe de demnitatea și de influința mea în lume. informațiuni din sorginți și cure, ară voi se grăbescă uă crisă ministerial, pe care d-nii Decazes, Dufaure și Leon Say am­ dori s’o ’nlature sau celu pu­țină s’o întâr­zie pene ’n momentulu desbaterii legii electorale.“ Păsurile făcute de Englitera în fa­vorea menținerii păcii au produsă ne­­mulțumire la Berlin, căci eea cum se esprimé în acestă privință Gazette de Colonia: «Da, Engliteza a făcută unu pasă in ti­nire ea Rusia, deră a trecută peste linia trasă de cabinetulă din Sant-Petersburg, în acestă sensă că circulares sea diploma­tică plecă din ideia că cabinetul­ din Ber­lin e provocatorele: ea și-a formată acestă credință din nesce informațiuni oficiose, și mai cu sema din cele procurate prin amba­sada Englitereî de la Paris. «Guvernul­ germană a mulțămită Engli­tereî și n’a voită se primescă serviniele sale. Resultă din acesta pentru momenta ore­care încordare între cabinetele de la Berlin și Londra. «Suntemă încântați d’a vede că Times, acum cândă puterea Engliterei atârnă în balanță, predică în favorea menținerii păcii în lume. «E vorba numai d’a­mel se aibă acesta putere, căci în realitate influența diploma­tică depinde de forța reală mai mare sau mai mică. «Frideric­ celă­ mare nu era de părere că ministrul­ Prusiei se putea preumbla pe fosă în Londra, fiindă­că ori­cine scia că 200,000 baionete îl­ puteau urma. Pentru momenta armata engleză este așta de slabă în cee­a ce privește efectivul­, în­câtă ca­binetul­ din Londra n’am­ pute, chiară pentru apărarea Belgiei, se îmbarce mai multă de 50,000 omeni. Circularea germană relativă la legea cadrelor­ este destaințită după unii; după alții ea ar­ fi fostă scrisă în sensulă celă mai moderată și ar­ fi dată asigurarea că Germania nu voiesce se cante pricină Franciei. Tote aceste noutăți, în ori­ ce casă, suntă pe câtă se pote de asi­­gurătore.» D. Lavergne, președintele comisiu­­nii de 30 din camera de la Versail­les, ocupându fotoliul­ la care i­ s’a făcută onorea d’a fi chiamata, a ros­tită urmatorea alocuțiune: «Scumpii mei colegi, «Ve mulțămescă de mărturisirea încre­derii și stimei ce mi-ațî arătată, o simță d’uă­ dată taia ouerea și totă greutatea. Un singură cugetare mă susține și mă întă­resc« : simțimentulă datoriei îndeplinită. «Acesta adunare, care a făcută atâtea mari lucruri, e sigură acum d’a’și îndeplini și ultima’i datoria și de a da Franciei una guvernă: «Amă fostă conduși d'uuă concursă de circumstanțe imperiose a da acestui gu­vernă­ forma republicană; toți bunii cetă­țeni trebuiescă să se unescă cu acesta formă, fiindă­că adunarea suverană s'a pronunciată. «N’avemă de câtă a termina cea-a ce amă începută. Adunați in jurulu ilustru­lui și lealului soldată ce-amă pusă în ca­­pulu nostru, s’arătăm­ă, prin înțelepciunea și fermitatea decisiunilor­ nóstre, că seamă domina divisiunile nóstre, pentru a man­­ține în intru ordinea și libertatea, pentru a conserva pacea în afară. «Vomă ajunge astă­feră a păși fără tur­binare și fără scuduire de la ună regimă la altului.» In urma acestei alocuțiuni, comi­­siunea a decis a să ia în examinare mai ântâiă legea pentru raporturile din­tre puterile publice, apoi proiectura de lege pentru alegerea senatorilorü, și ’n fine proiectulu de lege electorale. In ședința d’a doua zi a decisă se numescu tre­i raportori, câte unula pentru fie­cara din proiectele de lege ce i­ s’a datü spre examinare; in urmă a și ’nceputu desbaterea generale asu­pra proiectului de lege care reguleza raporturile dintre diferitele puteri ale statului. Ua telegramă din Paris, cu data de 28 Mai­, către Independința belgică, anuncia urmatórele: „Situațiunea este Încordată in sl­­nula ministeriului. D. Buffet, după Citima în Independința belgică : „Morning-Post anuncia și Gazetta Crucii confirmă că principele cancelarü a trimis­ la Berlin de la reședința sea din Lauemburg unü ordinii formale către departamentală afacerii oră stră­ine, pentru a suprime pâné la alți douilea ordini biurouri centrale ale presei. Se scie ca ultima crisă a te­­meriloru de resbelu a fostă în mare parte opera presei subtvenționată și inspirată, care a produsă astă­felă gu­vernului germani mai multe desgus­­turi de­câta succese. „Gazetta Crucii speră c’acesta re­formă nu este mimat uă măsură mo­mentană, ci c’are de scopă „a suprime pentru totu-de-una oare­ care abuzuri cari­eau descoperită mai cu osebire în aceste ultime file“. Amă facutü cunoscută altă­dată că trei deputați radicali din Folkeb­in­­gulut Danemarcei, întemeiați p’uă pe­­tițiune a partitei socialiste, suptscrisă de 12.000 persone, au facut a uă pro­punere prin care invitat­ pe guvernă să lucreze la favorea instituirii unei curți de arbitragiu internaționale. A­­cum ne spune Independința belgică „că comisiunea însărcinată cu examinarea ace­tei propuneri s’a dată părerea că înființarea un­ei instituțiuni ară fi de dorita în casulă de complicațiuni in­ternaționale, pentru ca dreptul­ sta­­telor­ mici se fiă asigurată. Cu tote acestea comisiunea nu crede că pa­ Bulă ce se cere e de natură a ajunge la scopul a dorita, și prin urmare pro­pune uă ordine de zi, prin care zice că, deca instituirea unui tribunalu de arbitragiu internaționale art avé sorți d’a se realisa, guvernul ă se fiă rugată a se asocia și densulu“. Ultimele soiii din Spania sunt­ ur­­matórele : Correspondencia raporteza că regele a visi­­tat în museula de sciințe naturale. La discur­­suliiee i-a adresată directorele museului, re­gele a respunsü: «scrii bine că, pentru a face că domnia ilustră, trebuie a da unora ase­meni importante ramure și desvoltarea ce reclamă. Acesta n’o voiă uita. Démü resbe­ ROMANULU, 24 MAIU 1875. lulQ reclamă imperiosi tóte resursele sta­tului. Se’lat terrainămă dém­ mai ântâiti, și 'o urmă ne vomă sili a protege stu­­diele cari facü caracterulü speciale ale ae­dului nostru». Oă telegramă oficială anuncia că ar­mata liberală, supt ordinele generaru­­lui Montenegro, a isgonizit bandele Carlisle comandate de Corregaray din posițiunile întărite ce ocupau pe o­ linie întinsă, în vecinătățile Alcores (provincia Valencia). Carliștii au­ a­­vut­ 130 morți și răniți; ei au fugită spre Lucerna, în aceași provincia. D. Canovas Castilo a primită in­signele ordinului legiunii de onore. Servițiulu funebru alü contra-ami­­ralului Barcastegni s’a celebrată cu mare pompă. Guvernul­, în urma ce­rerii primită din partea tuturorü ma­­rinarilor­, a datu ordine fregatei Na­vas de Tolosa a merge se ’ntarésca es­­cadra și se resbune moartea contra-a­­miralului. Mișcările carliștilor îi continuă, dejü n’au încercații încă nimicü contra Reuteriei. Diario espanol pretinde că carliș­­tii din vecinătățile Geronei au stro­pită unü omu cu petiola și ar datu foca hainelor­, apoi ar­ fi dănțuit și în ju­­rulu acestui nefericită, pe cândü ar­dea in turturele cele mai grozave. După scrii carliste, bandele coman­date de Sabau­s ar­ fi la deplină des­­organisare. Ancheta făcută la Viena în cesti­­unea arestatului Wiesinger, care s’a o­­ferit­ jesuiților și d’a asasina pe prin­cipele de Bismark, a constatată că era numai una mijloce d’a scote ce­va bani. N’a fostă nici uă conspira­­țiune și e probabil e că acuzatula n’are complici. Tribunalulti corecționale a judecată pe individele inculpate în desordinile urmate cu ocasiunea procesiunii. Nu­mai patru prevențți au fost­ condam­nați, doul la câte uă lună și doul la câte 15 zile de’nchisore. TELEGRAMA • Dorohoițí, 28 Maiü. Marelui cetățean­ Iona Brătianu. Ați foștii ales deputatii la Pitescu și Craiova. Majoritatea colegiului I de Dorohoie, care v’a alesă senatori și ve va alege și altă­ dată ca represintante ală națiunii in camera legiui­­tóre, de nu se vor falsifica listele intr’un­ mod scandalosă, ve rogă si optați pentru camera legiuitóre, convinsă fiindu că virtuțile d-vós­­tre cetățenesc­ și geniule d-vóstre voru ave unu câmpii mai deschisă și mai largă in cameră. Animele nóstre suntă cu d-vostră și déca deplângemă ce­va este că nenoro­cirea timpurilor­ nu ne permite să ne ru­­gămu se optați pentru cariera legiuitore ca alesată colegiului I de Dorohoiu. G. Hasnaș, Michăilescu, I. Lățescu, P. Cortazi, M. Miclescu, A. Miclescu, Rosetti, M. Rosetti. Ni­ se trimite din Dorohoiu spre publicare copia după următorea te­legramă : Domnului ministru de interne (Și câte un copii în parte pentru toți miniștrii). Ințelegemfi tóte câte s’afi făcuții în ju­­deețulü nostru de funcționarii administra­tivi; înțelegemii pene și falsificarea liste­­lor­ electorale făcute de ei pene și ’n co­­legiulu proprietarilor ei mari; ințelegemfi și persecuțiunile in interesele materiale pri­vate, cu tote că ele sdrobescfi avuția agro­­nomilorfi români, cee­ a ce nu ințelegem fi, d-le ministre, este cam agiuți­ adminis­trativ! se aibă cutesanța d’a tortura ó­­meni fiua mare, precum s’a ’ntamplat fi de-m­ă-ji cu surugiulfi d-lui Docanfi, ucisă de polițaiulfi Ciornei, și precum s’a ’n­­templatfi astăzi cu vătășeluiu Mihhuifi Ba­­laufi, din comuna Bracscii, secțiunea Va­­culescii, care pentru simplulfi faptui c’a datu demisi­unea primăriei a foștii crudă maltratata de primarele Ionașcolfi, unii primarii de contrabandă, destituită e’uă lună in urmă din postură ce­­ hi ocupa ca pimiii portarelu, pentru cause de abusuri comise in funcțiunea sea, numiții actual­­minte primarii la Brăiescu. Pentru moti­vele espuse mai susu, numitulu primară a poruncită la dou! milițian! se ’ncalece pe ■fc-j'ii f»i ———————w— Michai si Bălană peste capă și piciore și l’au bătută gravă cu nuiele. Vé­rugamu se puneți capeta onoră ase­mene fapte criminale, căci altfi-felfi va ră­mâne constatații că nici vieța cetățenilor si nu mai e sigură in acestfi judecisi. D. Ser. Miclescu, Hasnaș, V. Calcan­­traur, T. Jitan, Petru Cortazi. D lui redactore alu ROMANULUI Domnule redactore, Pre ne’nteranatu pentru a cute sa sĕ me adreseza la principe și pre mân­dru pentru a mĕ adresa la miniștrii, călcători al legiloru, vin a aduce la cunoscința publicului prin d-v0stră încă unü fapt­i, care, de­și ne’nsem­­natü, totuși prin firea sea adaugă la coróna de lauri a puternicilor­ falci, reprobați de­­ era. Primarii alü comunei Copăceni, în ale cărei consilii­ amu fostă alesü cu uă ’nsemnată majoritate a consăteni­­lor­ mei, și bucurându-me de stima și ’ncrederea proprietarului, m­ă băr­bații demni de lauda tuturoru óm­e­­nilor­ onești, amü luptată câm­ am putută în comuna nostră in contra complicităților­ criminale dintre ad­­ministrațiunea circumscripțională și arendași ușurierî,— cari aci, ca și ’n alte părți, se pare că au juratü Intre el a ruina pe saténulu română cu totulu, — amu luptatu câtă ama pu­tută acceptându nesce­lile mai se­nine, a cărora speranță cu toți o pu­­neamă în trecutele alegeri, déra mișe­­lia a fostu mai multă ascultată, după cum cu toții scimii, de câtă ascep­­tările și silințele ómenilorü onești. In ziua alegerii, ducându-me, ca toți delegații colegiului IV din acestă ju­­deciie, a’mi da, după cum voiau și toți cel-l­alți, veridictul­ de condam­nare a sistemei da împilări pe care o suferim­ de patru ani de zile, și a alege unü barbata cu principii și fapte opuse acestei sisteme, aci­ama întâmpinată totű feluli de violentări din partea parasiților, puterii și vier­­milor, sugetori ai sângelui satanului: primari, pomeinici și zapcii. In facia acestora atentate la liber­tatea voinței nóstre, pe care și D-jeu și legea au pusu-o mai presusu de tote, amü protestata in numele meu și alți colegilor­ mei pentru călcarea acestui scutu drepte. La ’ntorcere, destituirea ajunsese în comună mai 'nainte de cât și mine, fără a se invoca celă puțină ună motivă, cinisma care nu se póte găsi, după credința mea, de care ia noi, supt regimele actuale, tristă semnu alü unei rușindse nenerederi la pur­tarea sea. Consiliarii, colegi al unei, iul diguațl, ș an­datu demisiunea, la care aderându și eu, vé rugama a o da pu­blicității, spre a fi unu laurü ma­­multu, nu atâtă prin însemnătatea faptului, câtă prin natura lui, la co­róna de onore a guvernului. Primiți, ve­rogii, d-le redactore, etc. Fior­ea Stamatescu. Demisiunea membrilor a consiliului co­munei Copăceni. Pentru motive de mpedecare lu e­­serențiulu funcțiunii nóstre, fără că­dere și competință din partea supt­­prefecture­, In cestiuni de interese co­munale . Pentru ilegalitățile cari se comită fără sín­ela relativă la comuna nóstra, ca și ’n tota țara, demisionămU. R. Christea, Stană Constantină, Ilie Stană, Nestoră Pavelă, Tudoră Paraschivă, Florea Stamatescu, Iubire a uneia sau mai multora per­sone iubite d’asemenea nenorociri. Se scie că uă societate d’asicurare, ca se ne asicure d’asemeni nenorociri, tre­buie ca toți aceia cari au interesă a se scăpa, adică cei asicurați, se for­meze ei înși și, prin mnicele lor­ con­­tribuțiuni, capitalulü necesară cu care se plátesc­ despăgubirea, asta-felu că tóte pagubele, tóte chiăltuielele, tóte beneficiele chiarü se platescu numajig cu banii celora cari s’asicura; prin urmare déca numai proprietarii asi­­curați plutescu nenorocirile lorü, pen­tru ce cei asicurați înșiși sé nu se constituie în societate d’asicurare, ca din cotisările loru sé se platesca nu­mai pagubele și chiăltuielele d’admi­­nistrațiă, făr’a se mai supune la epi­­tropia unei asociațiuni de speculanți, alți carora scopu este numai înavuți­rea loru din contribuțiunea proprie­tarilor si asicurați? Amu arétata Intr’unu altü ar­­ticula(l) că, la societățile de asicurare mutuale, taxele cari se plätesc­ pen­tru asicurare sunt­ cele mai mici po­­­sibile, pe când ă la societățile cu primă taxele sunt­, din contra, cele mai mari posibile, spre a pute asigura nu nu­mai dobânzi și beneficiuri pentru ac­ționari și pentru consiliul­ de admi­­nistrațiune, de m­­âncă, pentru ca sé a­­sigure ca ’u ori­ce casa estraordi­­nara să nu se atingă fonduri sociale. Din principiul al constituțiunii socie­­taților­ mutuale se vede că taxa de asigurare descreșce cu câtă suma va­­lorilor­ asigurate se măresce, pe când, la societățile de asicurare cu primă fixă, taxa de asicurare rém­âne aceași, ori­care ar­ fi suma valorilor­ asicurate, în câte pentru asicurații contribuitori nu resultă nici uă îmbunătățire. Se luáma unu exemplu : societatea mu­tuală a orașiului Paris a ajunsă a scun­de taxa de asicurare la 9 centime, pe cândă societățile de asicurare înte­meiate pe cea­l­altă sistemă supună pe asicurați la taxa minimum de 1 lefi­n.și 50 bani pentru 1000 lei n. va­lori asicurate și taxa maximum este de 3 lei la miia. Este adevărata că’n facia concurinții societăților mutuale, socie­tățile cu primă fixă au mai scututa primele, înse principiulu constituirii­lorü nu le permite a favoriza pe asi­gurați, căci arü fi a nimici beneficia­­rile lor­ particulare, fără cari că so­cietate de asicurare cu primă fixă nu póte exista in timpul a­celora d’îatâtă 30 de ani al societaților si mutuale, societarii proprietari au plătită 59 centime la mita pentru costumi de asigurare, pe când societățile cu primă fixă au perceputa 2 lei noul la mită; dérü in facia concurențil, societățile cu primă fixă au scujuta primele la 1 leu nou la mită, pe când­ societati­i­ mutuale a orașiului Paris a scujuta taxele la 9 centime pentru 1000 lei noul. In Francia s’a facuta una Cal­cula aproximativa, și s’a găsită că valorile ce se pot­ asicura sunta de 120 de miliarde, cari, daca a’arü asi­cura nu cu 2 lei noul, care este as­­taji terminulu de mijlocâ alt) asigu­­rarii societaților­ din țară, ci cu 1 leu, după cum s’a scăzuta la societă­țile cu primă din Francia, vomu ave 120 milióne conturi totale la societă­țile cu primă, pe candu la societățile mutuale, calculauiü cu taxa de 9 cen­time, avemu 10,800,000, cea­a ce arti da pentru asigurații din Francia economiă de 109,200,000 lei noul­ aa, noi case la proporțiune acesta dife­­rință ar­ fi multă mai mare. In fac­a acestora cifre positive și în facia principiului pe care se fun­­deza societățile de asigurare mutuale: 1) Vest Romania de la 6 Aprile. Societățile de asie unare mutuale. Ua societate de asigurare contra ne­­norocirilor, de flica, de apă sau de grindină, este una mi­jlocü de despă­

Next