Romanulu, mai 1875 (Anul 19)
1875-05-23
Intr’unul din numerile precedinte amu comunicații cititorilorü esința articlului din Times asupra situațiunii și atitudinii actuale a Englitezei. Ece acum în ce modu se apreciază acestu articlu și de staturule Nord din Bruxelles, ale căruia relațiuni cu guvernulu rusü sunt cunoscute: «Nimicii n’ar fi fi mai fericiții, jiie Nord, de câtă d’a vede cabinetulu din Saint- James esindil din isolarea în care a stat și cu pbstinare în anii din urmă. Dertt, pentru a crede în realitatea acestei schimbări, trebuie mai multă de cate unü articiu de jiarsi, fiă acestu jiaru chi ar fi importantulu organ si alu cetății; trebuie mai multă decâtă mijlocirea pacifică pe care guvernulu englesă ară fi esercitată o in crisa recinte, mijlocire căreia Times iî atribuie uă atâtă de mare importanță, dar în care la urma urmeloră n'ară fi produsă pata bunele resultate celebrate d’acestă foia, fără puternicele garanții pe cari le dă păcii înțelegerea celoră trei imperie de la Nord. Alusiunea ce face Times la ultimulă resbelă nu este din cele mai fericite, căci onor. nostru confrate n’are decâtă a se referi la desbaterile parlamentului britanică din Iulie 1870 pentru a constata primirea mai multă decâtă reservată ce întâmpina ’n acesta epocă la foreign’office propunerea pentru uă energică mijlocire emanată de la cabinetul din Sant-Petersburg. «Times ne promite că Englitera va fi mai puțină timidă cândă va fi necesitate d’a ’ntrebuința diplomația sea în interesulă causei păcii. Atâtă mai bine liniștea Europei va fi și mai multă asigurată. Cu tote acestea, în zilele nóstre și Times scie acesta totă asta de bine ca și noi, diplomația nu e d’ajunsu, trebuie încă ca consiliele și mustrările sale se se potă întemeia pe base solide, și aceste base. Englitera refusa a și le da. Vomă saluta cu bucurie redesceptarea leopardului britanică, derfi înainte d’a o face, amă voi se seamă daca și-a păstrată ghiarele.» Aceste reflesiuni ale Ziarului de Nord, adauge le Siecle, din care estragemă aceste linie, voră pute servi a ’ntări pe Times în noua sea politică și a ’i proba că e în adeverit timpă ca Englitera să se preocupe de demnitatea și de influința mea în lume. informațiuni din sorginți și cure, ară voi se grăbescă uă crisă ministerial, pe care d-nii Decazes, Dufaure și Leon Say am dori s’o ’nlature sau celu puțină s’o întârzie pene ’n momentulu desbaterii legii electorale.“ Păsurile făcute de Englitera în favorea menținerii păcii au produsă nemulțumire la Berlin, căci eea cum se esprimé în acestă privință Gazette de Colonia: «Da, Engliteza a făcută unu pasă in tinire ea Rusia, deră a trecută peste linia trasă de cabinetulă din Sant-Petersburg, în acestă sensă că circulares sea diplomatică plecă din ideia că cabinetul din Berlin e provocatorele: ea și-a formată acestă credință din nesce informațiuni oficiose, și mai cu sema din cele procurate prin ambasada Englitereî de la Paris. «Guvernul germană a mulțămită Englitereî și n’a voită se primescă serviniele sale. Resultă din acesta pentru momenta orecare încordare între cabinetele de la Berlin și Londra. «Suntemă încântați d’a vede că Times, acum cândă puterea Engliterei atârnă în balanță, predică în favorea menținerii păcii în lume. «E vorba numai d’amel se aibă acesta putere, căci în realitate influența diplomatică depinde de forța reală mai mare sau mai mică. «Frideric celă mare nu era de părere că ministrul Prusiei se putea preumbla pe fosă în Londra, fiindăcă oricine scia că 200,000 baionete îl puteau urma. Pentru momenta armata engleză este așta de slabă în ceea ce privește efectivul, încâtă cabinetul din Londra n’am pute, chiară pentru apărarea Belgiei, se îmbarce mai multă de 50,000 omeni. Circularea germană relativă la legea cadrelor este destaințită după unii; după alții ea ar fi fostă scrisă în sensulă celă mai moderată și ar fi dată asigurarea că Germania nu voiesce se cante pricină Franciei. Tote aceste noutăți, în ori ce casă, suntă pe câtă se pote de asigurătore.» D. Lavergne, președintele comisiunii de 30 din camera de la Versailles, ocupându fotoliul la care i s’a făcută onorea d’a fi chiamata, a rostită urmatorea alocuțiune: «Scumpii mei colegi, «Ve mulțămescă de mărturisirea încrederii și stimei ce mi-ațî arătată, o simță d’uă dată taia ouerea și totă greutatea. Un singură cugetare mă susține și mă întăresc« : simțimentulă datoriei îndeplinită. «Acesta adunare, care a făcută atâtea mari lucruri, e sigură acum d’a’și îndeplini și ultima’i datoria și de a da Franciei una guvernă: «Amă fostă conduși d'uuă concursă de circumstanțe imperiose a da acestui guvernă forma republicană; toți bunii cetățeni trebuiescă să se unescă cu acesta formă, fiindăcă adunarea suverană s'a pronunciată. «N’avemă de câtă a termina cea-a ce amă începută. Adunați in jurulu ilustrului și lealului soldată ce-amă pusă în capulu nostru, s’arătămă, prin înțelepciunea și fermitatea decisiunilor nóstre, că seamă domina divisiunile nóstre, pentru a manține în intru ordinea și libertatea, pentru a conserva pacea în afară. «Vomă ajunge astăferă a păși fără turbinare și fără scuduire de la ună regimă la altului.» In urma acestei alocuțiuni, comisiunea a decis a să ia în examinare mai ântâiă legea pentru raporturile dintre puterile publice, apoi proiectura de lege pentru alegerea senatorilorü, și ’n fine proiectulu de lege electorale. In ședința d’a doua zi a decisă se numescu trei raportori, câte unula pentru fiecara din proiectele de lege ce i s’a datü spre examinare; in urmă a și ’nceputu desbaterea generale asupra proiectului de lege care reguleza raporturile dintre diferitele puteri ale statului. Ua telegramă din Paris, cu data de 28 Mai, către Independința belgică, anuncia urmatórele: „Situațiunea este Încordată in slnula ministeriului. D. Buffet, după Citima în Independința belgică : „Morning-Post anuncia și Gazetta Crucii confirmă că principele cancelarü a trimis la Berlin de la reședința sea din Lauemburg unü ordinii formale către departamentală afacerii oră străine, pentru a suprime pâné la alți douilea ordini biurouri centrale ale presei. Se scie ca ultima crisă a temeriloru de resbelu a fostă în mare parte opera presei subtvenționată și inspirată, care a produsă astăfelă guvernului germani mai multe desgusturi decâta succese. „Gazetta Crucii speră c’acesta reformă nu este mimat uă măsură momentană, ci c’are de scopă „a suprime pentru totu-de-una oare care abuzuri carieau descoperită mai cu osebire în aceste ultime file“. Amă facutü cunoscută altădată că trei deputați radicali din Folkebingulut Danemarcei, întemeiați p’uă petițiune a partitei socialiste, suptscrisă de 12.000 persone, au facut a uă propunere prin care invitat pe guvernă să lucreze la favorea instituirii unei curți de arbitragiu internaționale. Acum ne spune Independința belgică „că comisiunea însărcinată cu examinarea acetei propuneri s’a dată părerea că înființarea unei instituțiuni ară fi de dorita în casulă de complicațiuni internaționale, pentru ca dreptul statelor mici se fiă asigurată. Cu tote acestea comisiunea nu crede că pa Bulă ce se cere e de natură a ajunge la scopul a dorita, și prin urmare propune uă ordine de zi, prin care zice că, deca instituirea unui tribunalu de arbitragiu internaționale art avé sorți d’a se realisa, guvernul ă se fiă rugată a se asocia și densulu“. Ultimele soiii din Spania sunt urmatórele : Correspondencia raporteza că regele a visitat în museula de sciințe naturale. La discursuliiee i-a adresată directorele museului, regele a respunsü: «scrii bine că, pentru a face că domnia ilustră, trebuie a da unora asemeni importante ramure și desvoltarea ce reclamă. Acesta n’o voiă uita. Démü resbe ROMANULU, 24 MAIU 1875. lulQ reclamă imperiosi tóte resursele statului. Se’lat terrainămă dém mai ântâiti, și 'o urmă ne vomă sili a protege studiele cari facü caracterulü speciale ale aedului nostru». Oă telegramă oficială anuncia că armata liberală, supt ordinele generarului Montenegro, a isgonizit bandele Carlisle comandate de Corregaray din posițiunile întărite ce ocupau pe o linie întinsă, în vecinătățile Alcores (provincia Valencia). Carliștii au avut 130 morți și răniți; ei au fugită spre Lucerna, în aceași provincia. D. Canovas Castilo a primită insignele ordinului legiunii de onore. Servițiulu funebru alü contra-amiralului Barcastegni s’a celebrată cu mare pompă. Guvernul, în urma cererii primită din partea tuturorü marinarilor, a datu ordine fregatei Navas de Tolosa a merge se ’ntarésca escadra și se resbune moartea contra-amiralului. Mișcările carliștilor îi continuă, dejü n’au încercații încă nimicü contra Reuteriei. Diario espanol pretinde că carliștii din vecinătățile Geronei au stropită unü omu cu petiola și ar datu foca hainelor, apoi ar fi dănțuit și în jurulu acestui nefericită, pe cândü ardea in turturele cele mai grozave. După scrii carliste, bandele comandate de Sabaus ar fi la deplină desorganisare. Ancheta făcută la Viena în cestiunea arestatului Wiesinger, care s’a oferit jesuiților și d’a asasina pe principele de Bismark, a constatată că era numai una mijloce d’a scote ceva bani. N’a fostă nici uă conspirațiune și e probabil e că acuzatula n’are complici. Tribunalulti corecționale a judecată pe individele inculpate în desordinile urmate cu ocasiunea procesiunii. Numai patru prevențți au fost condamnați, doul la câte uă lună și doul la câte 15 zile de’nchisore. TELEGRAMA • Dorohoițí, 28 Maiü. Marelui cetățean Iona Brătianu. Ați foștii ales deputatii la Pitescu și Craiova. Majoritatea colegiului I de Dorohoie, care v’a alesă senatori și ve va alege și altă dată ca represintante ală națiunii in camera legiuitóre, de nu se vor falsifica listele intr’un mod scandalosă, ve rogă si optați pentru camera legiuitóre, convinsă fiindu că virtuțile d-vóstre cetățenesc și geniule d-vóstre voru ave unu câmpii mai deschisă și mai largă in cameră. Animele nóstre suntă cu d-vostră și déca deplângemă ceva este că nenorocirea timpurilor nu ne permite să ne rugămu se optați pentru cariera legiuitore ca alesată colegiului I de Dorohoiu. G. Hasnaș, Michăilescu, I. Lățescu, P. Cortazi, M. Miclescu, A. Miclescu, Rosetti, M. Rosetti. Ni se trimite din Dorohoiu spre publicare copia după următorea telegramă : Domnului ministru de interne (Și câte un copii în parte pentru toți miniștrii). Ințelegemfi tóte câte s’afi făcuții în judeețulü nostru de funcționarii administrativi; înțelegemii pene și falsificarea listelor electorale făcute de ei pene și ’n colegiulu proprietarilor ei mari; ințelegemfi și persecuțiunile in interesele materiale private, cu tote că ele sdrobescfi avuția agronomilorfi români, cee a ce nu ințelegem fi, d-le ministre, este cam agiuți administrativ! se aibă cutesanța d’a tortura ómeni fiua mare, precum s’a ’ntamplat fi de-mă-ji cu surugiulfi d-lui Docanfi, ucisă de polițaiulfi Ciornei, și precum s’a ’ntemplatfi astăzi cu vătășeluiu Mihhuifi Balaufi, din comuna Bracscii, secțiunea Vaculescii, care pentru simplulfi faptui c’a datu demisiunea primăriei a foștii crudă maltratata de primarele Ionașcolfi, unii primarii de contrabandă, destituită e’uă lună in urmă din postură ce hi ocupa ca pimiii portarelu, pentru cause de abusuri comise in funcțiunea sea, numiții actualminte primarii la Brăiescu. Pentru motivele espuse mai susu, numitulu primară a poruncită la dou! milițian! se ’ncalece pe ■fc-j'ii f»i ———————w— Michai si Bălană peste capă și piciore și l’au bătută gravă cu nuiele. Vérugamu se puneți capeta onoră asemene fapte criminale, căci altfi-felfi va rămâne constatații că nici vieța cetățenilor si nu mai e sigură in acestfi judecisi. D. Ser. Miclescu, Hasnaș, V. Calcantraur, T. Jitan, Petru Cortazi. D lui redactore alu ROMANULUI Domnule redactore, Pre ne’nteranatu pentru a cute sa sĕ me adreseza la principe și pre mândru pentru a mĕ adresa la miniștrii, călcători al legiloru, vin a aduce la cunoscința publicului prin d-v0stră încă unü fapti, care, deși ne’nsemnatü, totuși prin firea sea adaugă la coróna de lauri a puternicilor falci, reprobați de era. Primarii alü comunei Copăceni, în ale cărei consilii amu fostă alesü cu uă ’nsemnată majoritate a consătenilor mei, și bucurându-me de stima și ’ncrederea proprietarului, mă bărbații demni de lauda tuturoru ómenilor onești, amü luptată câm am putută în comuna nostră in contra complicităților criminale dintre administrațiunea circumscripțională și arendași ușurierî,— cari aci, ca și ’n alte părți, se pare că au juratü Intre el a ruina pe saténulu română cu totulu, — amu luptatu câtă ama putută acceptându nescelile mai senine, a cărora speranță cu toți o puneamă în trecutele alegeri, déra mișelia a fostu mai multă ascultată, după cum cu toții scimii, de câtă asceptările și silințele ómenilorü onești. In ziua alegerii, ducându-me, ca toți delegații colegiului IV din acestă judeciie, a’mi da, după cum voiau și toți cel-lalți, veridictul de condamnare a sistemei da împilări pe care o suferim de patru ani de zile, și a alege unü barbata cu principii și fapte opuse acestei sisteme, aciama întâmpinată totű feluli de violentări din partea parasiților, puterii și viermilor, sugetori ai sângelui satanului: primari, pomeinici și zapcii. In facia acestora atentate la libertatea voinței nóstre, pe care și D-jeu și legea au pusu-o mai presusu de tote, amü protestata in numele meu și alți colegilor mei pentru călcarea acestui scutu drepte. La ’ntorcere, destituirea ajunsese în comună mai 'nainte de cât și mine, fără a se invoca celă puțină ună motivă, cinisma care nu se póte găsi, după credința mea, de care ia noi, supt regimele actuale, tristă semnu alü unei rușindse nenerederi la purtarea sea. Consiliarii, colegi al unei, iul diguațl, ș andatu demisiunea, la care aderându și eu, vé rugama a o da publicității, spre a fi unu laurü mamultu, nu atâtă prin însemnătatea faptului, câtă prin natura lui, la coróna de onore a guvernului. Primiți, verogii, d-le redactore, etc. Fiorea Stamatescu. Demisiunea membrilor a consiliului comunei Copăceni. Pentru motive de mpedecare lu eserențiulu funcțiunii nóstre, fără cădere și competință din partea suptprefecture, In cestiuni de interese comunale . Pentru ilegalitățile cari se comită fără sínela relativă la comuna nóstra, ca și ’n tota țara, demisionămU. R. Christea, Stană Constantină, Ilie Stană, Nestoră Pavelă, Tudoră Paraschivă, Florea Stamatescu, Iubire a uneia sau mai multora persone iubite d’asemenea nenorociri. Se scie că uă societate d’asicurare, ca se ne asicure d’asemeni nenorociri, trebuie ca toți aceia cari au interesă a se scăpa, adică cei asicurați, se formeze ei înși și, prin mnicele lor contribuțiuni, capitalulü necesară cu care se plátesc despăgubirea, asta-felu că tóte pagubele, tóte chiăltuielele, tóte beneficiele chiarü se platescu numajig cu banii celora cari s’asicura; prin urmare déca numai proprietarii asicurați plutescu nenorocirile lorü, pentru ce cei asicurați înșiși sé nu se constituie în societate d’asicurare, ca din cotisările loru sé se platesca numai pagubele și chiăltuielele d’administrațiă, făr’a se mai supune la epitropia unei asociațiuni de speculanți, alți carora scopu este numai înavuțirea loru din contribuțiunea proprietarilor si asicurați? Amu arétata Intr’unu altü articula(l) că, la societățile de asicurare mutuale, taxele cari se plätesc pentru asicurare sunt cele mai mici posibile, pe când ă la societățile cu primă taxele sunt, din contra, cele mai mari posibile, spre a pute asigura nu numai dobânzi și beneficiuri pentru acționari și pentru consiliul de administrațiune, de mâncă, pentru ca sé asigure ca ’u orice casa estraordinara să nu se atingă fonduri sociale. Din principiul al constituțiunii societaților mutuale se vede că taxa de asigurare descreșce cu câtă suma valorilor asigurate se măresce, pe când, la societățile de asicurare cu primă fixă, taxa de asicurare rémâne aceași, oricare ar fi suma valorilor asicurate, în câte pentru asicurații contribuitori nu resultă nici uă îmbunătățire. Se luáma unu exemplu : societatea mutuală a orașiului Paris a ajunsă a scunde taxa de asicurare la 9 centime, pe cândă societățile de asicurare întemeiate pe cealaltă sistemă supună pe asicurați la taxa minimum de 1 lefin.și 50 bani pentru 1000 lei n. valori asicurate și taxa maximum este de 3 lei la miia. Este adevărata că’n facia concurinții societăților mutuale, societățile cu primă fixă au mai scututa primele, înse principiulu constituiriilorü nu le permite a favoriza pe asigurați, căci arü fi a nimici beneficiarile lor particulare, fără cari că societate de asicurare cu primă fixă nu póte exista in timpul acelora d’îatâtă 30 de ani al societaților si mutuale, societarii proprietari au plătită 59 centime la mita pentru costumi de asigurare, pe când societățile cu primă fixă au perceputa 2 lei noul la mită; dérü in facia concurențil, societățile cu primă fixă au scujuta primele la 1 leu nou la mită, pe când societatii mutuale a orașiului Paris a scujuta taxele la 9 centime pentru 1000 lei noul. In Francia s’a facuta una Calcula aproximativa, și s’a găsită că valorile ce se pot asicura sunta de 120 de miliarde, cari, daca a’arü asicura nu cu 2 lei noul, care este astaji terminulu de mijlocâ alt) asigurarii societaților din țară, ci cu 1 leu, după cum s’a scăzuta la societățile cu primă din Francia, vomu ave 120 milióne conturi totale la societățile cu primă, pe candu la societățile mutuale, calculauiü cu taxa de 9 centime, avemu 10,800,000, ceaa ce arti da pentru asigurații din Francia economiă de 109,200,000 lei noul aa, noi case la proporțiune acesta diferință ar fi multă mai mare. In faca acestora cifre positive și în facia principiului pe care se fundeza societățile de asigurare mutuale: 1) Vest Romania de la 6 Aprile. Societățile de asie unare mutuale. Ua societate de asigurare contra nenorocirilor, de flica, de apă sau de grindină, este una mijlocü de despă