Romanulu, iunie 1875 (Anul 19)
1875-06-30
582 ROMANULU, 1 IULIU 1875. I nchiuia conventiuni comerciale cu puterile straine s’a pusü in primula plane. Marea importanta a intereseloru materiale, de cari este legata acesta cestiune, obliga pe cabineta se ia va decisiune practica.» Austria, de sora, a luata demisiuni practice, nu diplomatice, ci mai jos a ministrulu ceice : «In consecinta, ve insarcineza a aduce la cunoscinta marelui viziru si a ministrului afaceriloru straine ca noi ne credemu autori sa^i a ’nchiria directu cu principatele vasale ale Turcieĭ conventual privitóre la vorni, la terife si la comerciu.» «In acelasi timpu veti da guvernului otomanü formala asigurare c’aceste convent1111* d’ori ce caracteru politics., nu voru purta de catu semnaturele ministerielor s gi autoritatiloru administrative respective si nu vorü fi investite cu sanctiunea suveranulu í. Astafel, aceste conventuni nu vor pute infirma nici una drepta ale Sultanului, nici a modifica situatnnea garantata prin tratate principatelor vasale Portii 1 Odata ce Turcia a denundatü tratatele sale, Austria a voit a se ia ua masura practica, nu diplomatica. In fata acestei adrese a ministrului, lucrandu dupa ordinele ce i s’au dati, ce mai insemneza cuvintele ca <cea mai perfecta egalitate s’a admisu intre inaltele part contractanti, si eminentulu barbati de statü ce se afla in capula guvernului austro-ungaru, d. comite Andrassy, a primitu a fi delegatul« M. S. Imparatuluĭ spre a suptserie cu plenipotentarulu nostru acesta acte internatonale, simbolul« eseci fiului suveranulyii nóstre»? Cum, d-lorü, se 41CÖ ca actulü nu va purta semnatura suveranuluí gi se íauda in acelagí timpü d. de Andrassy pentru ca suptcrisü simbolulü suveranitatií nóstre ? §i eü admirü pe comitele Andrassy, énsé ea Austriacü; elü a fäcutü pentru Austria cea-a ce u’a fácutü nimení d’uä suta de ani; elü asicuréza Austrieí, prin acésta conventune unü debugeü la unü poporü de 5 milióne. Cu acésta conventiune, Austria ajunge la Marea-Négra. Comitele Andrassy merita na statue pe pia^ia Vieneí, énsé acésta statue se face pe comptulü terei mele. Se lauda comercialu de 40 mil. ce ’ lti facemii cu Austria. Dere de ce uitat comerciala cu Orientulu, care e de patru ori mai mare? Tata Europa e ingrijita de denundarea frateloru turcesci, pentru ca gi Turcia nu mai vrea libertate de comerciu, vrea se proteja interesele supusilorü seii. Candü Francia, candü Anglia si Italia se ingrijescu, noi suntemü sib’t votumü farä studii un convent’une care iugagiaza viitorulu nostru. Ni se zice ca Turcia nu va trata cu noi; énse noi facemü tarifele nóstre si vie cu arma hordele lui Baiazer Ilderima. Turcii engigi nu voiescu a fi stapani la noi, pentru ca nu mai potü, ci chiara d’are dori-o, vom romane cu dorulü. Noi facem ca un armata care merge nebunesce inainte, fara a vede ce lasa inapoi. Unde are sé morga industria nostra, caci industria ce nu se esporta nu e industria? O s’o esportama in Anglia, Francia? Nu, tóte fabricele nóstre au fostti ucise de fabricele din Bucovina si Austria. Astabil noi avem 40,000,000 consumatori, in Turcia, Asia etc., dupa cari alerga tóta Europa, gi asta^i renunetama la tóte acestea numai pentru ca comitele Andrassy a supt scrisu cu agintele nostru, pentru ca ’mperatura nu iscalesce. D. C. Brailoiu. E seriosu? D. M. Cogalnicenu. Nu e seriosu, pentru ca nu e nimica seriosa in acésta conventiune. Ni se spune cä vomü avé dreptulü d’a a§e^a agintí consularí in Austria. Agí fi máudru se gaséscü in sträinätate consulí romání, dérü se vedemü ce $iee conventiuuea. (Aci citesce art. 13 gi 28). Se vorbesce aci de nesce aginti consulari cari residu acolo, déca ni s’arti fi data acesta drepta, uu merita dre a fi una articula specifiale in conventiune? Ni se spune numai ca, candu va fi trebuinta d’a se cunosce originea unei marfe, se s’aduca un declaratia de la tribunali seu de la consulele ce resida acolo. Conventiunea acesta, din care d. raportorii lauda cate va disposi^iuni, nimicesce legea vamale, da drepturi Austriacilorü in contra acestei legi. Candu voma voi se infiintama agin^i consular! vomü fi intreba^i : unde ne e naviga^ia, unde ne suntu supugi!? Ni se mai vorbesce de Por^ile-de-ferügi ni se afirma dreptul d’a pronuncia asupra lucrariloru ce se vor face acolo. D. Bräiloiu. I$í pare réü ? D. M. CogtÜnicénu. Mär tu re seü cä mi-a pärutU forte bine. D. Bräiloiu. Nu credü. D. M. Cogölnicénu. Agí voi sé’mí spuí ce forma se iéü ca se arétü buenria mea ? D. Bräiloiu. Se nu vorbescí cum vorbescí. D. M. Cogalnicenu. Nu ’fi recunoscu dreptulü se ’mi spui ca nu mé bucura de drepturile fetei mele; catu pentru vorba o are fiecare pe acea dupa temperamentu ; nu voiescu eu se mi facu complice la votarea unei conventiuni care nu ne da nimica. D. ministra ne <Jice se votam conventiunea, pentru ca ni se da dreptulu d’a controla Port ilede ferü. Art. 27 si 26 nu vorbescu nimicu d’acesta. Nu recunoscu nimenui dreptulu d'a da loc^sunt de patriotismu , nu ’mi batu jocu de £ éra, caci mi-am í bate jocu de mine. Nu voiescu se votezü ilusiuní, nu voiescu se sacrifica positivulu pentru nepositiva. Nu e reciprocitate in convensiunea acesta, pentru ca nu e egalitate de conditiuni intre noi cu Austria si mica nostra industria se duce. Avemü autonom!», ense Europa nu ne-a datit-o pentru a adusa, ci numai pentru a usa de autonomia. Europa ne cere uä politica romanesca, adeca ua politica care se nu favorise pe nimeni. Se tratama cu tóte puterile, dérü se nu dama nici uneia uä positiune favorisatä, pentru ca nu vomü avé ce se mai dama celora-lalte. Acesta lege amileza legea vamale, tarifuri generale. Mai e uä consideratiune. D. ministru imi zice ca s.rau facutu sofisme. Acésta chiarü e unu argument pentru amânare. In secretulu celu mai mare s’a negociatu douí ani, le recunoscu d-lui Boerescu s i Gosta-Foru patriotismu, déru nu le si recunoscu altu ceva: competing. A fostu na mänu dibace care da p’na parte §ina p’alta. Convent iunea scutesce pe straini de recrutatiune. In strainetate, garda nationale se impune strainilorü dupa cativa ani. La noi e lucru curiosii. Evreii nascuti in firä din tata in fiia, cari n’au vei iuta Austria nici uadata, se facu supusi austriaca pentru a scapa de milit ia. Care Evreu va mai remane supusa romanii cu aceste avantagie ce le acorda^1? Acesta cestiune nu trebuia regulata? Uä na^iune intrega sta in mi^bloculu nostru s i nu se ia nici un mesuru contra iei. Dupa 10 ani, Evreii vor serba aniversareaa acestei conven^iuni cum serbeza cei din Bucovina anexarea acelei provincii. Amu fostu aduna^i pe aceste calduri pentru cestiuníurging. Amu fostu chiama^i pentru drumurile de ferni §i mul^t póte se caiesca de terminalü scurta ce au pusti pentru esecutarea lorü ïn convensiunea cu Austria. Am amânatu aplicarea tarifului, care ne privia numai pe noi; p’acesta ensé uu’la voma mai puté modifica, §i lasamü ’éra nostru nu in manele elementului civilisatorii germanü, ci in manele elementului ji danu: dea D<Jen ca d. Boerescu se nu se caiasca peste 10 ani. D. Ministru de esterne. Me vom glorifica in tata viét a mea, e cela mai patriotica acta. D. M. Cogölnicénu. Dupä cuvintele d- rostra, recunoscü cä suntefí convinjí, §i dorescü ca eü se fiú incelatü ; atuncí mé voiü bucura, eü Románulü, eü parintele de família, c’amü fostü incelatü; eü omií de statü imí voiü pleea fruntea, voiü remáné umilitü, nnmaí se se faeä bine ^ereí mele. D. Ministru de finance da citire mesagiului domnescu prin care se inainteza in deliberarea camerei proiectele de legi pentru vcuparea unora bunuri ale epitropiei sf. Spiridonu §i pentru deschiderea unuii credita de 35,000 pentru plata serviciului de controlu ale drumului de-ferü. D. I. Stratu, raportorii, 4'ce cu argumentele d-loru Iepureni si Cogalniceuu se pot clasifica in argumente de amânare, argumente contra conventiunii gi in fine se arata ca conventiunea nu e folositóre ^érei. D-lorii au sustinuta ca nu e protectiunegi reciprocitate intre ambele parti contractante. S’a ^isü ca tasa asupra sacharului e ausoria, pentru ca se va introduce sacharu mai eftenü din alte State. Acesta nu este exacua, caci tariful, care s’a amanati, coprinde un tasa de 25 la suta asupra sabarului. S’a vorbitti despre spirtóse. Spirtasele austro-ungare sunt lovite cu 31 la suta, prin urmare ale nóstre sunt protegiate. Conflictul, de care s’a vorbitü, intre guvernu si conintreprenorii bouturelorü spirtóse, nu se póte ivi, caci art. 21 ne da dreptu d’a lovi rachiuri ungarü gi cu tasa de licenta, gi tóte cele-l-alte tase pe linga 31 la suta, ceea ce va racica tasea la 67 la suta, gi prin urmare acesta rachiu nu va pute face concurinta rachiurilor nóstre. Vedra de rachiu ungurescu costa 7 fr., déja chiara d’amü presupune ca e numai 4 franci, totu nu póte face concurint ä rachiului nostru, pentru ca e supusa la tasea de 67 la suta, din care causa nu va intra in fara si nu se va da pensiune la procese cu intreprenorii spirtaselor. Viiturile nóstre vor plati pentru 88 oca 13 fr. 50 c.; cata represinta acesta la suta ? acesta trebuie se determinamü spre a vede déca este séu nu protectiune. Nu putem admite ca se esporta vinuri de cea mai prosta calitate.... D. M. Cogölnicénu. Vinü obicinuitü. D. I. Strat. Admiféndü cä uä oca de vinü romänü va valóra in Austria 1 leü noü (o! o!) D. M. Cogölnicénu. E gi aicí unü leü. D. I. Strat. Déca arü fi vinulü agia de eftenü cum susfcine d. Cogülnicéiivi, atuncí s’arü eonSuma forte multü, cäci va costa numai 9 crei^arí ocaua. Nu dérüe uäimpedecare a comerciuluí, cací őri cine-va bé vinü romänescü in Ungarin, déca va fi agia de eftenü cum prelinde d. Cogalnicéuu. S’a facutu mare vorba de scaderea rasei asupra vinului ungurescu de la 7 la 5 gi jumatate. Amü comparatu cifrele statistice austriace asupra vinului ungurescu ce se importa la noi, giama constatata ca in 1873 s’a importata de 152,443 franci; admitênda acum ca se va importa totu atata vina, perderea pentru fisca va fi de 1500 fr. In privinta drojdielor uscate, d. Stratu <Ilie ce voru plati totu ca acum. In cestiunile economice trebuie se ne uitamü la castiguri generale, nu la cateva articole. Convensiunea imparte articolele de comerciu in patru categorii. Statistica austriaca ne areta ca importulu nostru in Austria a fostu de 18 milione fiorini. Cerealele nu se platesca nimicit d’aci inainte. D. M. Cogalnicenu. §i in 1873 n’au plati tü. D. I. Stratu. Vitele nu vom plati de catu pe jumatate, lana nu va plati nimicu. Ecederü ca unu mare numerü din produsele nóstre sunt scutite sau avantagiate. Perderile, ce voru suferi de la art. ce se scutescü, evaluate dupa tabelele statistice, se urca la 78,300 fr., la care adaugendü scutirea de la vinari de la 4 articole ce platiau pene acum taxe, ajungü la 1,060,000. Folosulü de la art. protegiate se urca la 800,000, la care se adauge 15 la suta din chiultuieli, adica 320,000 fr.gi deci folosulu totale e de 1,200,000 adicä unu escedinte de 60,000 in folosulu fiscului, afara de folosulü din importarea cerealelor s gi viteloru. Eco, dlorü, avantagiele acestei conventii. S’a 4ist c’acésta conventiune resolve un cestiune politica, de care ne ferima tofi a ne atinge: cestiunea Ebreiloru. Déca e unü punctu asupra caruia eu multcamescu guvernului actuale, este tocmai acésta, caci lasa viitorului resolverea acestei cestiuni. Legile nóstre sunt respectate: nu li-se da dreptu d’a castiga imobile rurale, nici d’a vedé in sate. Se vedemü cum stau in orage. Legea nóstra, dupa interpretarea data de curtea de casat a, opresce pe Evrei d a avé imobile fiä urbane, fia rurale, dérii conventiunea acesta va fi ultima lege, ce trebuie se se recunosca si aplice de autoritati, gi ea le da acesta dreptu pentru fonduri urbane, déca inse acele autoritati nu vor interpreta astafelü conventia se va face un lege interpretation. In privinta cestiunii Ebreilorü suntemu in postfumea cea mai ciudata. Avemü m téré legi esceptionale gi voimü se le n än^vnemü, pentru ca le credemu necesare; déru candu trecemu In strainatate nu mai putemu convinge pe nimeni. D. M. Cogalnicenu. Brogura d-vóstra a convinsu pe multi. D. I. Stratü. M'amü muncitü 8 4!le ca se conviugü p’unü liberü eugetatorü din parlameutulü englesü de uecesitatea aceslorü legí gi acésta n’a pututü iutra iu capulü aceleí Englesü, pentru cä 4ieea, déca aceí ómení arü fi totü agia de murdarí, cum suntü, dérü n’arü fi Ebreií, n’aft 4ice nimicü contra lorü. Acésta aü pa^itfl-o gi al^ií. D. M. Cogölnicénu. Eü amü conviusü pe dúca de Gramont gi dúca de Beust. D. I. Stratü. Cum voifi, d-lorü, ca uä putere se faca esceptiune intre supugií séí, se recunósca unora drepturí in uä conveutiuue gi altora nu? Acésta nu s’a facutü nicaierí. D. M. Cogalnicenu. A facutu-o Rusia in conventiunea cu Austria. D. I. Stratu. A facutu-o prin mijloce pe4ise. Canta unii guvernü arti voi se legitimeze asemeni mijloce esceptionale, arti cade supt acusarea opiniunii publice din lume. Cestiunea Evreilorü ramâne viitoru luí a o resolve, légiié esceptiouale se conservä, dérü nu ceretí ca sö se strecóre in uä conventiune gi prohibitiunea d’a avé uä cociöbä in oragiü. Uä asemenea couventiune n’arü fi aprobatä de nicí unü parlamenti! din lume. Déca ceretí pré multü, nu vomü avé nimicü, vomü ajunge a nu maí trata cu nimení. Studii s’au facutu, amu ve4utu la ministeriu multe tablouri ale comisiunii care a facutu aceste studii, prin urmare nu putut zice ca lucrami cu ochii inchisi. Amü avutü la Viena unü omü din ceí maí Insemnatí, care gi-a máncatü amarulü aeolo destulü pentru a apära inteseselo téréi in acésta maré cestiune, gi astä4i, in locü d’a ’í mul^ämi, ií spunetí cä era necompetinte. Viü la amánare. Cándü tratarile intre doué sate ajungü in gradulü acésta, nu se maí póte amána, pentru cä guvernulü nu ’gí póte da singurü unü brevetü de incapacitate. A amána conventia pe cáteva luní, acésta ecivalezä c’unü refusü. Onor. d. Cogaluiceuu ne a spus ca nu intelege pentru ce se intrebuinteza atatea frase frumóse, pentru unii acta care nu e ceva extraordinaru la noi. Se póte compara acesta conventiune politica cu conventiunea pentru estraditiune, etc ? Nu aci se trateza de cestiuni cari se trateza numai in tratate, gi deca i s’a datu acestuia modestulu nume de conventiune, causa o sole d. Cogalniceau ca gi mine. In privinta circularii ministrului austriacü zice ca tóte actele mari facute in tera s’au facutu mai totu in aceste conditiuni, a fostü cate una protesta. Nu dupä forme esteriere se judeca asemeni acte; ambasadorulu germana a vorbitu astafelu, pentru ca eticheta, care joca forte mare rolu la Constantinopole, cerea se faca asta-felu; nu trebuie puse se se uite fonduri pentru forma. picetica e una actu politica de micä importara. Importanta unui actu politica nu se judeca numai dupa opiniunea nóstra, ci gi dupa opiniunea strainiloru. Pentru ce n’a protestatu nimeni candü ama inchiaiata conventiuni de estraditiune si altele, era acum se rädica un fortuna péne gi ’n sinulü parlamentelor? Candüua putere pune in miscare tóta Europa, spre a ne ’mpedeca d’a ’nchiäia conventiuni comerciale, noi consideram a c’asea putere nu ne e amica. Chiar déc’agi fi convinsa ca ’n privinta economica nu ni se da perfecta reciprocitate, eu agí vota conventiunea cu améndoue manele, pentru cuventul ca, déca n’am face-o noi, o va face alta cineva, cu totu demonstratiunea de buna-vointa a Turciei. Chiara d’amti fi desavantagie economice, amü un arma in mana, cu care vom impune oricarei puteri, amu dreptul o politica recunoscuta. Facü apelu la toti pentru a vota acesta lege cu consciinta ’mpacata. D. I. C. Brazianu zice ca, chiar déca d. Strata n’aru fi 4'sü ultimele cuvinte, se vede din sustinerea sea ca nu e convinsa de bunatatea conventiunii. De a zisti d-sea, Cu d-nii Iepureni si Cogalnicemi au studiat cateva articole pe sarite gi n’au aratatu avantagiele generale ale conventiei. D. Strat apoi a facutu gi mai putina, a sarita gi mai multa de catü d. Cogalnicéau. Acesta actu, d-lorü, este una instrumenta perfecta, forte complicata, gi denota vasta inteliginta a d-lui Andrassy. D. raportorii nu l’a studiatu, nu l’a aratatu in intregulu scu; voiu face eu acésta, pe cata imi va fi cu putinta. Mai intaiu actulu nu e facuta aci, ci ca proba e neintelegerea ce avea d. Costa-Forumaí al-alta ieri cu unu functionary caruia il zicea in privinta stearinei ca a trimisü de la Viena tóte tablourile gi aci nu s’au studiatü. Una tratata, d-lora, care atinge cestiuni sociale, civile, economice, trebuie se se pota studia pe articole cu tóte elementele, se apretuimu noi singuri fie care art. déca e folositoru tot atata pentru noi catüri pentru Austria. Chiar a ministeriului ii lipsia timpului d’a studia conventiunea, caci ne vorbesce de Mircea, de Barega, dérii nu ne spune nimica asupra legii. Espunerea de motive trebuie se fia unu comentariu alü legii, gi cu tóte acestea espunerea ministeriului nu ere nimica In privinta legii. Elementele, de carí vorbesce d. Strat cä se aflaü la ministeriü, n’aü servitü pentru tratatulü de comerciü, ci pentru tarifulü generale, care gi acéla a fostü gäsitü réü de süsü péné josü. Eramü la Seuatü g’amü votatü tarifa, ea se facemü unü actü de autonómia, dérü amü votatü-o, fiiiidű-cá puteamü reveni asupra ieí. Cum se putemu vota acesta tracatü facuta fara studii, pe candu agintele nostru singurü s’afla in facia ’ntregeí téri austroungare cu ministrulü séü in capü ? D. Andrassy nu scia tóté prin sine énsugí, dérü a cousultatü tóta $éra; d. Costa-Foru a fostü singurü gi nu potü sé’í daü acésta conventiune pe incredere, fiindü-ca nu era competinte d’a sei tóté fára studií. Permiteti se facu gi eu pe grafiarulu, fiindu ca d. Cogalnicenu nu ne-a lasatu nimica de 4 sa. Vomu implini eu ca und grafiaru cate-va lacune. D-nií Iepurénu gi Cogálnicénu aü intrebatiigf déca acésta conventiune, in facia legilorü nóstre pe carí le contra4ice, va avé putere de lege g’aü arétatü conflictele la carí póte da locü in priviuta dreptuluí Evreilorü d’a avé proprietatí. Cum se póte, zice d. St at, ca omeni de statü se faca asemeni obiectiune, candu este scluta ca conventiunile sunt adevarate legi si candu se judeca strainii, grija cea d’ántaiü a judecátorelui e d’a vedé tratati le g’a judeca dupa dispositiunile loru ? Acolo agia e, déru acolo tratatele nu modifica legile lorü, nu stiesce pe judecatorii sé calce art. din legile sale pentru a se supune unui tratatü. (Cenegari). D. Bratianu explica din nou cuvintele d-se legi citesce testuale art. din conventiune, pe care le intemeiaza. Recunoscema cu toti ca cestiunea israilita e una réa; trebuia s’aveti respectu pentru represintatiunea nationale, se’i fi cerutu se a se resolve mai intaiu cestiunea israilita si apoi se faceti acesta tratatu. D. Strat a fostu sincera, ne-a ^isi ca vomu modifica legile in sensulu acestei conventiuni. Acésta procedere areta ca n’aveti confienta in natiunea romana, ca o deconsiderati, gi pentru acesta luati mijloce religie pentru a resolve cestia Evreilorü. D. Strat a 4isü da, le dämü drepturí de proprietarí gi libertatea de comerciü. Apoí ce Israilitü va maí remáné caie se nu ae faeä supusü austriacü ? Le datí atátea avantagie cátü n’aü nicí Románií. Ií scutití deimpositulü sángeluí, de recbisitiuuí, etc. Cándü unü Austriacü s’aflá in tóra cu tóté drepturile de protectiune gi scutitü de sarcine, multí din sträini de alte uationalitatí se vorü face supugí austriací, Romání chiarü se vorü face sudi$í. §i acestí ómení, Evreü, eärora noí nu le amü acordatü drepturí, vorü fi eeí maí iuviergiuua^ contra Románieí, ne vorü deciara uä ura eternä, aoi iu mi41oculü nostru. D. Strat 4icea ca nu putemu se convingemű pe nimeni in strainatate de legitimitatea legiloru nóstre, ca Eoglesulu d-lnx s’a revoltatu. De ce nu ’i spunea d. Strat acelui Englesu, c’acel ómeni au alte datine, alta limba, suntu c’una cuvénta negaiunea nostra ? D. Gr. Bal§ü. Cine a adusü pe Cfemieux? D. I. C. Brätianu. Cremieux a venitü, cum potü veui Halfon, Hílel gi al^í. Fiindü-ca mé provocatí, voiü da uä esplica^iune. Suntü in Románia Israili^í diu tata in fiiü, carí aü fostü crescufcí de doice romáue gi aü suferitü impreunä cu tóta ^éra. Pentru aceí Israili^í mi-agí face uä datoriä de consciin^ä se ’í bagü in sinulü nostru. Nu e énsé vorba d’aeestia, ci d’aeea-a mésa de Evreí, care miguie iu Moldova. Pa la 1868, cándü eramü miuistrn, amü «Jisü d-lui Montefiore : déca a$i fi fostü iu Iudea, n’a^i fi luatü precau^iune de apärarea uatioualitä^il d-vóstré, déca arü fi nävälitü 4,500,000 Romani, cu limbä, obiceinrl, tradi^iuni diferite ? Ij>i d. Montefiore a täcut. Noí amü voitü la 1866 se^ na^ionalisamü p’aceijcá^í-va, dérü natiunea^ intr’unü instinctü de conservare, n’a voitü se deschida ngia, pentru ca se temea de des» na^ionalisare iu facia móseí enorme de Israili^i ee veniaü diu Austria. Revin la conventiune. Drepturile civile ale npugilorü Austriei se reguleza prin art. 1. Intreba pe d. ministru : de ce restriescia din art. 1 nu s’a pusti gi ’n favorea nostra? Austria, una stata vechiu, c’un organisatiune perfecta, g’a facutu ua reserva asupra colportagiului, de ce pentru noi nu s’a facutu restrictia in privinta colportagiului ? Colportagiulu póte sa ne adnea mare rea, toti strainii potu se percurga tara cu dreptulü de colportagiu si un vomu puté sa facema un lege ca se ’i oprima. Pentru ce nu s’a facutu aceagi reserva gi ’u privinta farmacistiloru, caci la noi farmacistii mai totí«Sã suntu Austriaci? Dupa ce citesce art. 2, cl. Bratianu zice ca unde noi nu putema ave interese in Austria se vorbesce de reciprocitate, unde case interesele pot fi reciproce, reciprocitatea nu e stipulata. Aci e vorba de caraugi. Carangia nu va mai esiste in Romania. Mai multü, ve obligatia nu face nici un lege sau regulamente in privinta caraugiei; in tóte tarile din lume sunt regulamentele cele mai severe pentru carangi, fiinduca acesti óme^