Romanulu, septembrie 1875 (Anul 19)
1875-09-11
v ANULU ALU NOIE SPRE PEDEI VOIESCE ȘI TEI PUTE Qii-ie cereri pentru România se adre« seufi la administrațiunea <iarului. ANUNCIURI p Ijin I IV , spațiul 30 litere petit 40 bani. In pagina III, linia petit 6 lei. A se adresa LA PARIS: la Havas, Laffite & C-nie, 8 Place de la Bourse. LA LONDRA: la d. Eugéne Micoud, No. 81-A ' Fleet Street, London, E. C. LA YIENA : la d-nîi Haasonstein și Vogler, Wallfischgasse 10. Scrisorile nefrancate se refusă. 20 BANI ESEMPLARULUI SERVICIULU TELEGRAFICII ALLI ROMANULUI» ( Viena, 21 Septembre. — Adunarea delegațiuneloră s’a deschisă. Delegațiunele austriace au alesă președinte pe d. Schmerling, dre cele ungare pe d. Szogyenyi. D. Andrassy a depusu bugetul comunii pe anului 1876. Totalulü cheltueliloră, după deducerea venitureloru, se urcă la 95 milióne fiorini. Ministerulu a mai depusă și unii proiectă specială, prin care cere milione, pentru cumpărare de tunuri după noua sistemă. Președintele Szegyenyi, in discursulăseă, esprimă speranța că delegațiunea va aci se găsescă calea care, asigurândă monarcie, va^osițiune respectată în concertură europenă, îi va da uă basă tare, una sprijină puternică și uă direcțiune fericită în afacerile străine, cari se potă dobândi prin menținerea păcii și prin silințe de a risipi neurii grămădiți pe orizonte la Sud-Est. După uă telegramă de la Sassetot, cu data de 21, starea sănătății împărătesei e pe deplină satisfăcătore. Reproducemü după edițiunea de diruineța a numărului președinte următorele : Paris, 17 Septembre. —țfiatulă la Liberté a primită de la corespondintele seă din Elveția următorele informațiuni: , D. Thiers a avută Vineri să întrevedere la Vevey cu principele Goreiacoff. Convorbirea, care a ținută trei ore, a avută de obiectă afacerile Europii și sorții favorabili menținerii păcii. In ceea ce priveșce interiorulu Franciei, principele Goreiacoff ar fi manifestată temerea ca guvernul ă se nu se lase a fi feritő de reacțiilea clericale, ală căruia semnală a fostă votarea legii învățământului superioră. «Câtă pentru cestiunea Orientului, deși convorbirea s’a mărginită pe terâmulu generalitățiloră, s’ară fi <jisit că soluțiunea acestei cestiuni se va amâna momentană. «Cu tóte acestea se pote prevede de pe acum că ea ară consiste în darea autonomiei Bosniei și Hrzegovinei, supt direcțiunea archiducelui Salvator seă a lui Server- Pașa, și ’n rectificarea fruntariei Munteneigrului c’um portă pe Adriatica.» Londra, 15 Septembre. — Daily News publica următorea telegramă: Viena, 14 Septembre. — Agintele Serbieia Constantinopole a cerută marelui vizir se retragă sau Să împuțineze trupele turce adunate pe fruntaria sârbă, în vederea atitudinii pacifice a Skupcinei. Marele vizir a refuzată, adăugândă că, departe de a împuțina trupele, mai lesne le va spori în acea parte. Madrid, 16 Septembre. — Mai multe persane exilate în insulele Baleare au fost: 111. SEPTEMBRE, 187b. LU31 INEZATE ȘI VEI FI ABONAMENTE 1o Capitale: an ană 48 lei; șase luni 24 lei; trei luni 12 lei; an lună 5 lei; In Districte: un ană 58 lei; șese luni 29 lei; trei luni 15 lei, uă lună 6 lei, Francia, Italia și Anglia pe trimestru, fr. 20, Austria și Germania pe trimestru, franci 18. A se adresa LA PARIS, la d. Danas-Halîa graine, rue de l’Ancienne come,’ die 5, și la Havas, Laffite & Cine, riace de la bourse 8. LA VIENA : la d. B. G. Popovici, Fleischmarkt. 15. Articulele nepublicate se vemii arde» (A) Edițiunea de sera Bl ClicESCI, a HAPCI UNI. Dieta Ungariei după ce a constatat „în vine aplause,“ — asia <zice telegrama — că proiectul de buget pe 1876 al regatului lasă un deficit de 11 milione, și că este de trebuință a se face un împrumut de 800 de milione fiorini , aprópe 700 de milione lei, s’a prorogat până la 4 Noembiik v jw’avem intențiunea de-a cerceta ce așia mari rațiuni de mulțămire a putut se dea represintanților Ungariei o astfel de situațiune financiară deși acesta cercetare n’ar fi pute fără interes pentru Români, din punctul de vedere al esploatării evreo-germane întinsă prin dualismu asupra sântului regat apostolic. Ceea ce voim a constata, cu „vine aplause“ și din parte-ne, este că Dieta ungurescă s’a prorogat pe două luni și jumătate, fără se fi votat și nici măcar discutat nefasta convențiune austro-română. ** Mai avem dar vre trei luni de neliniște, este adevărat, cnse și de speranțe, căci cel ce sufere nu înceteză de a spera, fie și atunci când nu mai este loc de speranță, sau când speranța ar onora în deșert pe acela către care se indrepteza. Ori de unde ar veni salvarea, Românii ar primi-o cu acelaș simțimânt de ușturare, căci pericolul este din acelea în care ramura de salvare, fie ea de spin sau de dafin , este apucată cu aceeași grăbire și fericire. Negreșit că multă mângâiare, mare rădicare morale ar fi pentru Români ca salvarea se levie din întru, de la pătrunderea unei raze de solicitudine pentru interesele României în inima principelui Carol, facându’i se asculte strigătul națiunii de a nu suptsemna decretul de aservire a țerei. Ense daca din nefericire Românii S ar trebui se ’șt ie orice speranță din asta parte, viie atunci salvarea și afară, precum, spre exemplu, de la o presiune esterioră asupra Austro-Ungariei , numai viie, căci altfel suntem perduți. Dacă nefasta convențiune n’ar conține de cât numai disposițiunile și servitutele relative la Evrei, la protegerea invasiunii evreeșci și la asigurarea colonisării României cu Evrei din Austria și Germania, ar fi deja îndeajuns spre a se privi acesta convențiune ca o unealtă de peire pentru România. Ce a devenit Ungaria și Ungurii, Galiția și Galițianii prin invasiunea Evreescă ? Țeri evreesci, puse supt dependința nemțescă, și poporațiunile lor în cea mai mare parte reduse la starea de iloți ai Evreilor nemțesc!. Dar încă mai cuprindând pe lingă aceste disposițiuni și alte numerose servituți, cari chiamă amestecul direct al Austro-Ungariei in afacerile nóstre interiore , mai cuprinzând desființarea fruntarielor prin disposițiuni ne mai pomenite până astăzi în convențiuni de comerciu; și predarea tutor țermurilor nóstre in mânele Austro-Ungariei; și uciderea navigațiunii naționale , făcăndu-i peste putință orice rădicare în viitor; și uciderea în germene a industriei naționale; și reducerea în sine a Românilor la condițiunea de mineri salahori ai Austriei și Germaniei] industriale; convențiunea mai conținând, rjicem, pe lingă cestiunea evreescă , și tóte aceste calamități, mai pute óre se remâne înduială că ea stă atârnată astăzi deasupra României ca un pumnal înveninat, și că oricum și că oricine ar înlătura acesta armă asasină, ar fi de mii de ori binecuvântat? Care se fiăcuse cuvântul că acest ucigător act internațional, care în Camera dâtelor și a falsificărilor a fost admis fără nici uă modificare în câteva zile, în Ungaria întâmpină întârzieri ? Se fiă óre pentru că represintanții Ungariei, chiar atunci când aü a face cu un act care le asigură aservirea altei țări, cer însoțit mai mult timp pentru studiare, de cât au cerut pretinșii represintanți ai României spre a aproba actul de subjugare economică și socială a țărei țoră ? Se fiăere pentru că Rusia și Engliteza pretind Austro-Ungariei a încheia simultaneü convențiuni identice cu România, pentru ca nu în urma ratificării definitive a singurei convențiuni austro-române, lor se li se acordă condițiuni mai puțin favorabile ? Noi suntem mai aplecați a admite acestă ultimă presupunere, deorece stim că, daca în România alegerile se fac prin bate și falsificări oficiale, în Ungaria se fac de către Evrei cu buți de vin și rachiu și cu lăutari. Astfel, dacă în România delegațiunea austro-prusiană de la cârma Statului este stăpâna celor aduși prin bâte și falsificări, în Ungaria Evreii sunt stăpâni pe cei adunați cu vinul și cu lăutarii lor. Seim, în adevăr, că și în Ungaria începe a se produce o reacțiune destul de însemnată contra acțiunii perniciose a evreismului, însă acesta reacțiune nu este încă destul de puternică în Dietă, pentru ca un număr órecare de deputați se se opune convențiunii, pentru cuvântul că ea este o operă mai mult evreo-nemțescă. Apoi chiar puternică de ar fi acesta reacțiune, încă ea ar trebui se caute a vota cât mai în grabă convențiunea austro-română, spre a deschide mai curând spre România o scurgere elementului evreesc din Ungaria. Prin urmare, încă o dată, întârziarea ce a întâmpinat-o în Ungaria votarea acestei convențiuni o atribuim mai mult pretențiunii Rusiei și Engliterei de a încheia simultaneu cu Austro-Ungaria în voieli comerciali cu România. Se ne asceptăm dar in sesiunea viitore la asemeni convențiuni, cel mai puțin cu Rusia deocamdată, dacă nu și cu Englitera in acelaș timp, prin cari aceste puteri, conform dreptului ce le-a dat modul în care miniștrii principelui Carol de Hohenzollern au tratat cu Austro- Ungaria, vor căuta se dobândesca, se rupă cât vor putea mai mult, ca dintr’o țară ce se dă ea ânsăși spre esploatare și sfășiare, și din care fiă cine are dreptul se apuce o bucată cât se va putea mai bună. Noi vom profita énsé de timpul de respirare ce ni se mai lasă până la Noembre, spre a termina studiul început asupra convențiunii comerciale, și din care ne-a mai rămas a trata partea relativă la navigațiune, și apoi partea curat comerciale și industriale. Prin acesta lucrare vom lumina, pe cât ne va fi prin putință, nu numai cestiunea convențiunii austro-unguresci, dar și cestiunea convențiunilor de asemene natură în genere, și sperăm că afară de delegațiunea austro-prusiană de la cârma Statului și de servitorii iei, nu va remânea nici una Român, care se nu recunoscu că singura politică economică propria României este de-a respinge sistema convențiunilor comerciale, de-a’șî face tarife vamale, conforme intereselor iei, fără exagerări, dar și fără nesocotirea cererilor industriei și comerciului național, și de a le aplica deopotrivă pentru toți. Astfel și cestiunea suveranității României va fi temeinic și positiv resolvată, căci nu vom aplica decât tarifele nóstre; și tote interesele economice ale țărei vor fi îndestulate, pe cât posibil, și nici o putere nu va putea se fi mai favorizată decât alta, căci pentru tote va fi acelaș tarif, precum tóte sunt deo potrivă pentru noi puteri garante. Prin acesta lucrare sperăm a ne îndeplini cea mai imperiosă datorie, in facia unui mare pericol național, remânând ca apoi toți Românii să’și o îndeplinescă în unire pe a lor, sau să’șî descopere poptul la pumnalul austro-german, care storcându-se cu încetul sângele, îi va face să adormă de somnul etern. Tot în privirea convențiunii comerciale, unii devotați ai delegațiunii austro-prusiane din România și opresc că ar fi făcut interveniri secrete pe lângă guvernul austro-unguresc de-a se crea dificultăți admiterii convențiunii de către Dieta austro-ungurescă, căci în România promulgarea iei n’ar fi fără pericole. Noi credem cnse că acesta nu este decât o esploatare a întârzierei ce a întâmpinat în Ungaria discutarea și votarea convențiunii, întârziare provenită din alte cause. Dacă vr’o intervenție a putut trece prin proiectata linie Ploiesci-Predeal, apoi de bună seană ea n a avut de scop decât o stratagemă, care se falsifice și în acesta adevăratele simțiminte ce caută se descopte convențiunea dincolo de munți. Se va fi dorind póte, in regiunile puterei din România, de a se face in Dieta Ungariei oposițiune convențiunei, spre a se putea zice, ca și în alte ocasiuni:—vedeți, vă plângeți că se aservesce România, și Ungurii, la rândul lor, se plâng că Ungaria este aceea care se aservesce! Din fericire, asemeni triste comedii, chiar daca s'ar încerca, numai amăgesc pe nimeni și degradă pe mulți. Cum se face că de atâta timp de când Curtea de Casațiune s’a pronunciat asupra cererii de dare în judecată a procurorului șefi general, care a votat prin fraudă la colegiul II de Muscel, și nici până astăzi sentința nu este redactată? Care se ftă taina că tóte sentințele cari s’au rostit pe atunci și chiar după cea relativă la d. Vioréni, sunt trecute în registrul hotărîrilor Curței, și numai sentința dată in procesul intentat d-lui Viorenu lipsesce din acest registru? Punem d-lui prim-președinte al Curței aceste întrebări, rugându’l se le lǎmuresca, în interesul propriului prestigiu al Curței, căci mai prelungindu-se acesta anomalie, s’ar putea bănui că și Curtea de Casațiune nu’șî face scrupul de-a procede într'un mod neregulat, în scopul de-a apăra de urmărire naintea tribunalelor pe un culpabil de falsificare oficială. Se scie că Curtea, declinându’și competința, a declarat afacerea de resortul tribunalelor, dar spre a începe acțiunea înaintea tribunalelor, trebuie a avea mai ántia sentința înaltei Curți, care, printr’o fatalitate escepțională, n’a putut să se redacteze de aprope trei luni de când Curtea s’a rostit asupra causei rechemate. Carliștii au fost bătuți la Montesquieu în provincia Lerida. Don Carlos e la Vera. Trupele alfonsiste cândă au cuprinsă Oyarzun au luată carliștiloră multă materială. In ziua de 15 ale cuvintei comisiunea de permanință a Camerei de la Versailles a ținută ședință supt președința d-lui Audiffret Pasquier, déja nepresintându-se nici uă cestiune din partea nimănui, totulü s-a mărginită în citirea procesului-verbalú al ședinței președinte, și d. Buffet rezândü că nu este reținută de vre-uă afacere politică complicată, a și plecat a sora în departamentul Vosges. Demisiunea prefectului Ducros este încă pendinte, deși le Franțais asigură că nici n’a foat o vorbă de demisiune. La unü bancheta dată de comitatulu agricola de la Gesors, d. Louis Passy, suptsecretarü de Statü la ministeriulu de interne, a pronunciatü una importantă discursü, care s’a inserată și ’n Monitorulü oficialii. Oratorese a protestată directă contra conduitei amirarelui La Roneiere le Noury, declarândö c’a rămasă uimită cândă a auzită fiindu-se, „că Francia nu póte intra prin ea însăși și pentru ea însăși în concertul ă europénü, cândă tocmai in acestă momentă e cblămată a lua parte la regularea pacefică a cestiunii Orientelui.“ Apoi comparândă prosperitatea de supt regimală trecută, atâtă de lăudată și esploatată, cu prosperitatea actuală, a constatată avantagială cereese pentru regimulă Republice ș'a terminată afirmândă actuala formă de guvernă. Mareșialele Mac-Mahon a plecată în departamente spre a asiste la diferite manevre militare cari se vor face pe lângă Moulins, Orleans și Rouen. Se va întorce în Paris la 27 ale curintei. Apele grileleră și rîuriloră din departamentală Heraultaă Începută să scadă. Perderile însă causate de furia lor d in crescere, se calculă la Zecimi de milione. Asemenea numărul morțiloră e forte mare: numai în Saint-Chinian s’aă găsită până acum 60 cadavre. In Saxonia trebue se fi începută in Ziua de 13 ale cuvintei alegerile parțiale pentru Landtag. Lupta atât zi în întrunirile pregatitore câtă și prin Ziare este înverșunată de mai multe Zile- Partitele cari își dispută 17 locuri vacante sunt în numără de patru : naționalii-liberali, cari azi nu se mai numescă decâtă liberali, ca să înșele pe publică că nu mai susțină sistema centralizătare a guvernului imperială, progresiștii, conservatorii și socialiștii. Aceste trei partite din urmă sunt coafisate spre a combate pe cea dintâi. Socialiștii se mulțămescă a prezinta numai cuoi candidați, pe avocatură Freytag într’unulă din colegiele Lipskei și pe faimosulu Bebel într’ună colegiă rurală. E că dup’uă corespondință din Dresda, adresată Republicei francese, ună resumată din programa espusă de avocatură Freytag, intr’uă adunare publică ținută la Lipska . Déca conservatorii, a zisă elă, credă că voiă vota Intr’mă sensă reacționară, se așelă forte multă, căci nici uă dată nu voiă repudia principiile democratice cărora amă adusă în totu-de ima omagiu, dérà votă vota