Romanulu, septembrie 1875 (Anul 19)

1875-09-11

v ANULU ALU NOIE­ SPRE­ PEDEI VOIESCE ȘI TEI PUTE Qii-ie cereri pentru România se adre« seufi la adm­inistrațiunea <­­iar­ului. ANUNCIURI p I­jin I IV , spațiul 30 litere petit 40 bani. In pagina III, linia petit 6 lei. A se adresa LA PARIS: la Havas, Laffite & C-nie, 8 Place de la Bourse. LA LONDRA: la d. Eugéne Micoud, No. 81-A ' Fleet Street, London, E. C. LA YIENA : la d-nîi Haasonstein și Vogler, Wallfischgasse 10. Scrisorile nefrancate se refusă. 20 BANI ESEMPLAR­ULUI SERVICIULU TELEGRAFICII ALL­I ROMANULUI­» ( Viena, 21 Septembre. — Adunarea dele­­gațiuneloră s’a deschisă. Delegațiunele aus­­triace au alesă președinte pe d. Schmerling, dre cele ungare pe d. Szogyenyi. D. Andrassy a depusu bugetul­ comunii pe anului 1876. Totalulü cheltueliloră, după deducerea venitureloru, se urcă la 95 mili­­óne fiorini. Ministerulu a mai depusă și unii pro­iectă specială, prin care cere milione, pentru cumpărare de tunuri după noua sis­temă. Președintele Szegyenyi, in discursulă­seă, esprimă speranța că delegațiunea va aci se găsescă calea care, asigurândă monarc­ie, va^osițiune respectată în concertură euro­­penă, îi va da uă basă tare, una sprijină puternică și uă direcțiune fericită în aface­rile străine, cari se potă dobândi prin men­­ținerea păcii și prin silințe de a risipi neu­rii grămădiți pe orizonte la Sud-Est. După uă telegramă de la Sassetot, cu data de 21, starea sănătății împărătesei e pe deplină satisfăcător­e. Reproducemü după edițiunea de di­­ruineța a numărului președinte urmă­­torele : Paris, 17 Septembre. —țfiatulă la Liberté a primită de la corespondintele seă din Elveția următorele informațiuni: , D. Thiers a avută Vineri să întrevedere la Vevey cu principele Goreiacoff. Convor­birea, care a ținută trei ore, a avută de obiectă afacerile Europii și sorții favora­bili menținerii păcii. In cee­a ce priveșce interiorulu Franciei, principele Goreiacoff ar­ fi manifestată temerea ca guvernul ă se nu se lase a fi feritő de reacțiilea cleri­cale, ală căruia semnală a fostă votarea legii învățământului superioră. «Câtă pentru cestiunea Orientului, de­și convorbirea s’a mărginită pe terâmulu ge­­neralitățiloră, s’ară fi <jisit că soluțiunea acestei cestiuni se va amâna momentană. «Cu tóte acestea se pote prevede de pe acum că ea ară consiste în darea autono­miei Bosniei și Hrzegovinei, supt direcți­unea archiducelui Salvator seă a lui Server- Pașa, și ’n rectificarea fruntariei Muntenei­grului c’um­ portă pe Adriatica.» Londra, 15 Septembre. — Daily News publica următorea telegramă: Viena, 14 Septembre. — Agintele Serbie­­ia Constantinopole a cerută marelui vizir se retragă sau Să împuțineze trupele turce adunate pe fruntaria sârbă, în vederea a­­titudinii pacifice a Skupcinei. Marele vizir a refuzată, adăugândă că, departe de a îm­puțina trupele, mai lesne le va spori în acea parte. Madrid, 16 Septembre. — Mai multe persane exilate în insulele Baleare au fost: 111. SEPTEMBRE, 187b. LU31 INEZA­TE ȘI VEI FI A­B­O­NAMENTE 1o Capitale: an ană 48 lei; șase luni 24 lei; trei l­uni 12 lei; an lună 5 lei; In Districte: un ană 58 lei; șese luni 29 lei; trei luni 15 lei, uă lună 6 lei, Francia, Italia și Anglia pe trimestru, fr. 20, Austria și Germania pe trimestru, franci 18. A se­ adresa LA P­ARIS, la d. D­anas-Halîa graine, rue de l’Ancienne come,’ die 5, și la Havas, Laffite & C­ine, riace de la bourse 8. LA VIENA : la d. B. G. Popovici, Fleisch­­markt. 15. Articulele nepublicate se vemii arde» (A) Edițiunea de sera Bl ClicESCI, a HAPCI UNI. Dieta Ungariei după ce a consta­tat „în vine aplause,“ — asia <zice te­legrama — că proiectul de buget pe 1876 al regatului lasă un deficit de 11 milione, și că este de trebuință a se face un împrumut de 800 de milione fiorini , aprópe 700 de mili­one lei, s’a prorogat până la 4 Noem­biik v jw’avem intențiunea de-a cerceta ce așia mari rațiuni de mulțămire a putut se dea represintanților Unga­riei o ast­fel de situațiune financiară deși acesta cercetare n’ar fi pute fără interes pentru Români, din punctul de vedere al esploatării evreo-ger­mane întinsă prin dualismu asupra sântului regat apostolic. Ceea ce vo­im a constata, cu „vine aplause“ și din parte-ne, este că Dieta ungurescă s’a prorogat pe două luni și jumătate, fără se fi votat și nici măcar discu­tat nefasta convențiune austro-ro­­mână. ** Mai avem dar vre trei luni de ne­liniște, este adevărat, cnse și de spe­ranțe, căci cel ce sufere nu înceteză de a spera, fie și atunci când nu mai este loc de speranță, sau când spe­ranța ar onora în deșert pe acela că­tre care se indrepteza. O­ri de unde ar veni salvarea, Ro­mânii ar primi-o cu acelaș simțimânt de ușturare, căci pericolul este din a­­celea în care ramura de salvare, fie ea de spin sau de dafin , este apu­cată cu aceeași grăbire și fericire. Negreșit că multă mângâiare, ma­re rădicare morale ar fi pentru Ro­mâni ca salvarea se le­vie din întru, de la pătrunderea unei raze de soli­citudine pentru interesele României în inima principelui Carol, facându’i se asculte strigătul națiunii de a nu suptsemna decretul de aservire a țerei. Ense daca din nefericire Românii S ar trebui se ’șt ie ori­ce speranță din asta parte, viie atunci salvarea și afară, precum, spre exemplu, de la o presiune esterioră asupra Aus­tro-Ungariei , numai viie, căci alt­fel suntem perduți. Dacă nefasta convențiune n’ar con­ține de cât numai disposițiunile și ser­­vitutele relative la Evrei, la prote­­gerea invasiunii evreeșci și la asigu­­rarea colonisării României cu Evrei din Austria și Germania, ar fi deja în­deajuns spre a se privi acesta con­­vențiune ca o unealtă de peire pen­tru România. Ce a devenit Ungaria și Ungurii, Galiția și Galițianii prin invasiunea Evreescă ? Țeri evreesci, puse supt dependința nemțescă, și po­­porațiunile lor în cea mai mare parte reduse la starea de iloți ai Evreilor nemțesc!. Dar încă mai cuprind­ând pe lingă aceste disposițiuni și alte numerose servituți, cari chiam­ă ames­tecul direct al Austro-Ungariei in a­­facerile nóstre interiore , mai cuprin­­zând desființarea fruntarielor prin dis­­posițiuni ne mai pomenite până astăzi în convențiuni de comerciu; și predarea tutor țermurilor nóstre in mânele­­ Austro-Ungariei; și uciderea naviga­­țiunii naționale , făcăndu-i peste pu­tință ori­ce rădicare în viitor; și uci­derea în germene a industriei națio­nale; și reducerea în sine a Românilor la condițiunea de mineri salahori ai Austriei și Germaniei] industriale; convențiunea mai conținând, rjicem, pe lingă cestiunea evreescă , și tóte aceste calamități, mai pute óre se re­­mâne înd­uială că ea stă atârnată astăzi de­asupra României ca un pum­nal înveninat, și că ori­cum și că ori­cine ar înlătura acesta armă asasină, ar fi de mii de ori bine­cuvântat? Care se fiă­cuse cuvântul că acest ucigător act internațional, care în Camera dâtelor și a falsificărilor a fost admis fără nici uă modificare în câte­va z­ile, în Ungaria întâm­pină întârzieri ? Se fiă óre pentru că represintanții Ungariei, chiar atunci când aü a face cu un act care le asigură aservirea altei țări, cer însoțit mai mult timp pentru studiare, de cât au cerut pre­tinșii represintanți ai României spre a aproba actul de subjugare econo­mică și socială a țărei țoră ? Se fiă­ere pentru că Rusia și En­­gliteza pretind Austro-Ungariei a în­cheia simultaneü convențiuni iden­tice cu România, pentru ca nu în urma ratificării definitive a singurei convențiuni austro-române, lor se li se acordă condițiuni mai puțin favo­rabile ? Noi suntem mai aplecați a admite acestă ultimă presupunere, de­ore­ce stim că, daca în România alegerile se fac prin bate și falsificări oficiale, în Ungaria se fac de către Evrei cu buți de vin și rachiu și cu lăutari. Ast­fel, dacă în România delegațiu­­nea austro-prusiană de la cârma Statului este stăpâna celor aduși prin bâte și falsificări, în Ungaria Evreii sunt stăpâni pe cei adunați cu vinul și cu lăutarii lor. Seim, în adevăr, că și în Ungaria începe a se produce o reacțiune destul de însem­nată contra acțiunii perniciose a evre­­ismului, însă acesta reacțiune nu este încă destul de puternică în Dietă, pentru ca un număr óre­care de deputați se se opune convențiunii, pentru cuvântul că ea este o operă mai mult evreo-nemțescă. Apoi chiar puternică de ar fi acesta reacțiune, încă ea ar trebui se caute a vota cât mai în grabă convențiunea aus­­tro-română, spre a deschide mai cu­rând spre România o scurgere ele­mentului evreesc din Ungaria. Prin urmare, încă o dată, întâr­­­ziarea ce a întâmpinat-o în Ungaria votarea acestei convențiuni o atri­buim mai mult pretențiunii Rusiei și Engliterei de­ a încheia simulta­neu cu Austro-Ungaria în voieli co­merciali cu România. Se ne asceptăm dar in sesiunea viitore la asemeni convențiuni, cel mai puțin cu Rusia de­o­cam­dată, dacă nu și cu Englitera in acelaș timp, prin cari aceste puteri, con­form dreptului ce le-a dat modul în care miniștrii principelui Carol de Hohenzollern au tratat cu Austro- Ungaria, vor căuta se dobândesca, se rupă cât vor putea mai mult, ca dintr’o țară ce se dă ea ânsăși spre esploatare și sfășiare, și din care fiă cine are dreptul se apuce o bucată cât se va putea mai bună. Noi vom profita énsé de timpul de respirare ce ni se mai lasă până la Noembre, spre a termina studiul început asupra convențiunii comer­ciale, și din care ne-a mai rămas a trata partea relativă la navigațiune, și apoi partea curat comerciale și industriale. Prin acesta lucrare vom lumina, pe cât ne va fi prin putință, nu numai cestiunea convențiunii aus­­tro-unguresci, dar și cestiunea con­­vențiunilor de asemene natură în ge­nere, și sperăm că afară de delega­­țiunea austro-prusiană de la cârma Statului și de servitorii iei, nu va remânea nici una Român, care se nu recunoscu că singura politică econo­mică propria României este de-a respinge sistema convențiunilor­ co­merciale, de-a’șî face tarife vamale, conforme intereselor iei, fără exage­­rări, dar și fără nesocotire­a cereri­lor industriei și comerciului național, și de­ a le aplica de­o­potrivă pentru toți. Ast­fel și cestiunea suveranității României va fi temeinic și positiv resolvată, căci nu vom aplica de­cât tarifele nóstre; și tote interesele eco­nomice ale țărei vor fi îndestulate, pe cât posibil, și nici o putere nu va putea se fi­ mai favorizată de­cât alta, căci pentru tote va fi acelaș tarif, precum tóte sunt de­o potrivă pentru noi puteri garante. Prin acesta lucrare sperăm a ne îndeplini cea mai imperiosă datorie, in facia unui mare pericol național, remânând ca apoi toți Românii să’și o îndeplinescă în unire pe a lor, sau să’șî descopere popt­ul la pumnalul austro-german, care storcându-se cu încetul sângele, îi va face să adormă de somnul etern. Tot în privirea convențiunii co­merciale, unii devotați ai delegațiu­­nii austro-prusiane din România și op­­resc că­­ ar fi făcut interveniri secrete pe lângă guvernul austro-unguresc de-a se crea dificultăți admiterii con­vențiunii de către Dieta austro-un­­gurescă, căci în România promulga­rea iei n’ar fi fără pericole. Noi credem cnse că acesta nu este de­cât o esploatare a întârz­ierei ce a întâmpinat în Ungaria discutarea și votarea convențiunii, întâr­ziare provenită din alte cause. Dacă vr’o intervenție a putut trece prin pro­iectata linie Ploiesci-Predeal, apoi de bună seană ea n a avut de scop de­cât o stratagemă, care se falsifice și în acesta adevăratele simțiminte ce caută se descopte convențiunea dincolo de munți. Se va fi dorind póte, in regiunile puterei din Româ­nia, de­ a se face in Dieta Ungariei oposițiune convențiunei, spre a se putea zice, ca și în alte ocasiuni:—ve­deți, vă plângeți că se aservesce Ro­mânia, și Ungurii, la rândul lor, se plâng că Ungaria este aceea care se aservesce! Din fericire, asemeni triste comedii, chiar daca s'ar încerca, numai amă­gesc pe nimeni și degradă pe mulți. Cum se face că de atâta timp de când Curtea de Casațiune s’a pro­­nunciat asupra cererii de dare în ju­decată a procurorului șefi general, care a votat prin fraudă la colegiul II de Muscel, și nici până astăzi sen­tința nu este redactată? Care se ftă taina că tóte sentin­țele cari s’au rostit pe atunci și chiar după cea relativă la d. Vioréni, sunt trecute în registrul hotărîrilor Curței, și numai sentința dată in procesul intentat d-lui Viorenu lip­­sesce din acest registru? Punem d-lui prim-președinte al Curței aceste întrebări, rugându’l se le lǎmuresca, în interesul propriului prestigiu al Curței, căci mai prelun­­gindu-se acesta anomalie, s’ar putea bănui că și Curtea de Casațiune nu’șî face scrupul de-a procede într'un mod neregulat, în scopul de-a apăra de urmărire naintea tribunalelor pe un culpabil de falsificare oficială. Se scie că Curtea, declinându’și competința, a declarat afacerea de resortul tribunalelor, dar spre a în­cepe acțiunea înaintea tribunalelor, trebuie a avea mai ánt­ia sentința înaltei Curți, care, printr’o fatalitate escepțională, n’a putut să se redac­teze de aprope trei luni de când Cur­tea s’a rostit asupra causei­ rechemate. Carliștii au fost­ bătuți la Mon­tesquieu în provincia Lerida. Don Carlos e la Vera. Trupele alfonsiste cândă au cu­­prinsă Oyarzun au luată carliștiloră multă materială. In ziua de 15 ale cuvintei comi­­siunea de permanință a Camerei de la Versailles a ținută ședință supt președința d-lui Audiffret Pasquier, déja nepresintându-se nici uă cesti­­une din partea nimănui, totulü s-a mărginită în citirea procesului-ver­­balú al­ ședinței președinte, și d. Buffet rezândü că nu este reținută de vre-uă afacere politică compli­cată, a și plecat a sora în departa­­mentul­ Vosges. Demisiunea prefectului Ducros este încă pendinte, de­și le Franțais asi­gură că nici n’a foat o vorbă de de­­misiune. La unü bancheta dată de comita­­tulu agricola de la Gesors, d. Louis Passy, suptsecretarü de Statü la mi­­nisteriulu de interne, a pronunciatü una importantă discursü, care s’a inserată și ’n Monitorulü oficialii. Oratorese a protestată directă con­tra conduitei amirarelui La Roneiere le Noury, declarândö c’a rămasă ui­mită cândă a auzită fiindu-se, „că Francia nu póte intra prin ea însăși și pentru ea însăși în concertul ă eu­­ropénü, cândă tocmai in acestă mo­­mentă e cblămată a lua parte la regularea pacefică a cestiunii Orien­­telui.“ Apoi comparândă prosperita­tea de supt regim­ală trecută, atâtă de lăudată și esploatată, cu prospe­ritatea actuală, a constatată avan­­tagială ce­reese pentru regim­ulă Re­publice­ ș'a terminată afirmândă ac­tuala formă de guvernă. Mareșialele Mac-Mahon a plecată în departamente spre a asiste la di­ferite manevre militare cari se vor­ face pe lângă Moulins, Orleans și Rouen. Se va întorce în Paris la 27 ale curintei. Apele grileleră și rîuriloră din de­partamentală Herault­aă Începută să scadă. Perderile însă causate de fu­ria lor d in crescere, se calculă la Zecimi de milione. Asemenea numă­­rul­ morțiloră e forte mare: num­ai în Saint-Chinian s’aă găsită până a­­cum 60 cadavre. In Saxonia trebue se fi începută in Ziua de 13 ale cuvintei alegerile parțiale pentru Landtag. Lupta a­­tât zi în întrunirile pregatitore câtă și prin Ziare este înverșunată de mai multe Zile- Partitele cari își dispută 17 locuri vacante sunt­ în numără de patru : naționalii-liberali, cari azi nu se mai numescă de­câtă liberali, ca să înșele pe publică că nu mai susțină sistema centralizătare a gu­vernului imperială, progresiștii, con­servatorii și socialiștii. Aceste trei partite din urmă sunt­ coafisate spre a combate pe cea dintâi. Socialiștii se mulțămescă a pre­­zinta numai cuoi candidați, pe avo­­catură Freytag într’unulă din cole­­giele Lipskei și pe faimosulu Bebel într’ună colegiă rurală. E că dup’uă corespondință din Dres­­da, adresată Republicei francese, ună resumată din programa espusă de a­­vocatură Freytag, intr’uă adunare publică ținută la Lipska . Déca conservatorii, a zisă elă, credă că voiă vota Intr’m­ă sensă reacțio­nară, se așelă forte multă, căci nici uă dată nu voiă repudia principiile democratice cărora amă adusă în totu-de­ ima omagiu, dérà votă vota

Next