Romanulu, noiembrie 1875 (Anul 19)

1875-11-19

ANULU ALU NOU E­SPRE­ țRECELEA Medacțiunea și Administrațiinea Strada Dom­nei, No. M VOIESCE ȘI TEI PUTE Or­i-ce cereri pentru România se adre­­sezia la administrațiunea­­ Harului. A­N­U­N­C­I­U­R­I pagina IV, spațiul 30 litere petit 40 bani. In pagina III, linia petit 0 lei. A se adresa LA PARIS s la Havas, Laffite & C-nie, 8 Place de la Bourse. LALOîiDRA: la d. Eugfene Micoud, No. 81-A Fleet Street, London, E. C. ALIENA: la d-niî Haasenstein și Vogler, Wallfischgasse 10. Scrisorile nefrancate se refusă. 20 BANI ESEMPLARULU. (B) SSK Edițiunea de dim­ineta MERCURI, 19 NOEMBRE, 1875. LUMINEZA-TE ȘI YEIl'î A­B­O­NA­ME­N­T­E In Capitalei un ani 48 lei; șase luni 24 1st trei luni 12 leij unt luni 5 lei In Districte: in anii 58 lei; șase luni 29 lei trei luni 15 lei; un lună. 6 luni Francia, Italia și Anglia pe trimestru: fr. 20, Austria și Germania pe trimestru:franci 18 , se adresa LA PARIS: la d. Darras-Halle< graine, rue de l’Anciene come­die 5, și la Havas, Laffite , C­ nne Place de la Bourse 8. LA VIENA : la d. B. G. Popovici, Fleisch­­markt, 15. Articulele nepublicate se vor fi arde iq . A ■ - SERVICIULUI TELEGRAFICII ALE «ROMANULUI.» St. Petersburg, 30 Noembre — Journal de Petersbourg, vorbindu despre noutatea răspândită de Times că negocierile austro - ruse asupra reformelor­ în Turcia n’aru fi reeșitu, relevă că cestiunea Orientului pri­­veșce mai ’nainte de tote pe Europa în­­tregă, care singură e competiție se liniș­­tescă și se resolve fie­care crisă în Orienta, Austria și Rusia fiindă înainte de toți in­teresate a se înțelege între densele și cu Europa asupra caselora ce trebuiescu um­no avi. ___A­­T_____ _7 .3^ dino UK­ALC, t/VW/ /IW IW X Ot/VJ ot/t/tt/ v ^.AV-­O care ară fi decisiunea, ea nu va fi resulta­­tul­ unei rupturi, ci ale unei înțelegeri generale. Constantinopole, 30 Noembre. — Gu­­vernorulă Smyrneî, vechiul îi viziru Essad­­pașia, a murită. Se asigură că Mithad-pașia, ministrul­ jus­tiției, ară fi demisionate. BUCUMSCI, BRUMAR. Am­­ zis că Basarabia, Basarabia gurele și libertatea Dunărei, Basa­rabia libertatea chiar a Prutului, Ba­sarabia posesiunea urărei, cu tote imensele iei bunuri, este cheia pro­pășirii și puterii României. Z­icând acesta,­­ficeam că ea me­rită o atențiune cu totul particu­lară, o solicitudine deosebită. Vom întreba clar: Care este misterul, care este far­mecul funest că tot ce se proiecteza, tot ce se întreprinde pentru Basa­rabia, remâne în stare de proiect, și punerea în practică se amână la un timp indefinit ? ^ Supt domnia lui Vodă­ Cuza, cel puțin nu se deșteptase încă simți­ră ântul neprețuitei redobândiri ce tăcuserăm prin cele trei judecie basa­­rabiane. Un bun atât de mare, venit da gata, fără cea mai mică silință, fără cel mai mic sacrificiu din par­­te-ne și într’un moment când ide­iele economice nu preocupau încă mai pe nimeni în țeră, nu putea se fi­ apreciat după cum merita. De aceea în câți­va ani, acea bine­cu­­vântată bucățică de pământ fu pră­dată, ruinată, unii din locuitorii iei, în loc de-a se realipi cu iubire de adevărata lor patrie, fugiră în Ru­sia, pe când alții erau chiar uciși, triste scene, în cari d. general Fio­­rescu, atât de vitéz contra celor de­­sarmați și celor morți, merita glo­riosul supranume de Bolgradinski. Supt domnia lui Vodă Carol, nu­merose simptome probéta­­nse că Românii au ajuns a avea conșciință de viitorul de bogăție și de putere, ce le deschide Basarabia, adică ma­rea. Legi chiar s’au votat, tinzând pe­­ de o parte a îmbunătăți în totul sartea nedreptățitelor trei judecie, iar pe de alta a deschide vulcanul de avuție, ce este pentru ori­ce țeră, și în special pentru una agricolă un port de mare. Era natural ca atunci când acti­vitatea Românilor se desvolta atât de mult pe tărâmul economic, privi­rile lor să se îndrepteze spre cel mai puternic agent al propășirii econo­mice, posesiunea mărei. Cum se face dar, încă o dată, că tot ce se proiecteza pentru Basara­bia, proiect române, tot ce se voteza pentru dânsa, vor deșert române ? Cum se face că chiar bunurile pe cari le are Statul în Basarabia sunt părăsite rapacității particularilor, și Wr nici administrațiunea domeniilor nu pare a avea vreo grijă de dânsele ? Cum se face că „chiămatul“ re­gimului actual, d. Tulceanoff, a pu­tut răpi în acea nenorocită Basara­bie atâte mii de pogone de pământ, răpire care se prescrie la 1 Decem­bre, adică peste 11 <­ile, și nici că se scie încă dacă administrațiunea domeniilor a intentat acțiune de șyepcicare? Cum se face că un alt răpitor d. Fi­­lippos, posede o altă moșie a Statu­lui, numită Novatroițka, de vre 2200 desetine de întindere, și administra­țiunea domeniilor nu pare a se pre­ocupa de acest jaf al averii Sta­tului ? Cum se face că locuitorii de pe a­­ceste moșii răpite sunt și astăzi lipsiți de pământuri, fără ca Statul să se îngrijescă de acesta, și se re­­cunoscă aci o probă vedită a ră­pirii ? Cum se se face că legea pentru portul de mare rămâne de atâția ani literă morta. Cum se face că însăși aplicarea le­gii de împroprietărire a coloniștilor și domenienilor pare a se fi amânat pentru un timp indefinit? La ce se pute pre atribui acesta suspensiune a ori­căror lucrări, a ori­căror întreprinderi în Basarabia, acestă părăsire a tot ce se atinge de dânsa? Basarabia nostră se află are în­­tr’o stare de provisoriu ? Ea nu este are o parte a României, ca ori care altă parte? Ea nu este are partea cea mai prețiosă, aceea la care tre­buie se ținem mai mult, fiind­că ne asigură posesiunea mârei și a gure­­lor Dunărei? Esiste are o urnire ascunsă și tră­­dătore, care face pe consilierii prin­cipelui Carol de Hohenzollern se con­sidere Basarabia nostră ca într’o stare de provizoriu ? Atâta părăsire, câtă în adevĕr se descepte asemeni întrebări, și ele nu pot se pornescă de­cât din îngrijirile cele mai patriotice și mai justificate. D. Aricescu , director al arh­ivei Statului, de­și adversar politic, a res­­pins ca un om leal și onest la pro­vocarea ce­­ i-am făcut de a mărtu­risi ceea ce a constatat la adminis­­trațiunea Românului. D-sea n’a cre­zut ceea ce spuserăm noi despre ve­­nitulu­­ ziarului Românul și despre în­semnatul profit al d-lui C. A. Ro­­setti : alt­fel negreșit nu venia sĕ controleze ânsuși, printr’o lucrare la­­boriasa de două­­ file, filele nóstre. Sî trecem cu vederea bănuiala, în considerarea sincerității cu care a mărturisit tot ce a constatat, pre­cum și a zelului cu care însuși a voit să se convingă prin probe de tot ce spuneam. Lucrarea cea mai judițiosă și mai con­­sciințiasă din partea nostră n’ar fi pu­tut să fiă scutită de bănuieli; lucrarea făcută fase de un adversar politic, lu­crarea unui om special în acesta mate­rie,de­ore­ce a fost administrator la mai multe ziare, și chiar la Românul supt domnia lui Vodă-Cuza, lucrarea în sine a amicului d-lui Boerescu și co­laboratorul­­ ziarului Pressa nu va putea să fie bănuită de nimeni. Ea va remâne dar ca un monu­ment rădicat de îașiși adversarii noș­trii în onorea Românului, și spre stigmatisarea calomniatorilor lui. D. Aricescu, de­și amic al d-lui Boerescu, ne-a dat proba cea mai ne­­îndoiala despre lealitatea d-sale și a reparat prin declararea adevărului bă­nuială puțin mágulitare supt care ne pusese. Dar are tot aceeași va fi și purtarea d-lui Boerescu și a organu­lui d-sele ? Le mai asceptăm spre a putea judeca după fapte : vorba Ro­mânului, „hoțul cu un păcat și păgu­bașul cu o sută.“ De o sută de ori am fi mai satisfăcuți de-a constata că ne-am făcut deșarte ilusiuni asu­pra sincerității cui­va, de cât se ne espunem a’l bănui pe nedrept de cel mai culpabil furt, acela de-a fi voit în cunoșcință de lucruri se ropescá onirea altuia. Respingem o asemene bănuială, și ne asceptăm a vedea reprodus esuet resultatul anchetei d-lui Aricescu, într’unul din primele numere ale or­ganului d-lui Boerescu, care a arun­cat și repetat calomniele cari au dat naștere la atâte discuțiuni, pre­cum și la ancheta făcută de d. Ari­cescu, amicul d-sale, la administra­țiunea Românului. Totuși, procederile d-lui Boerescu și ale organului d-sele ne-ar fi auto­­rizat se facem asemeni presupuneri. Văzurăm că două­­ zile după venirea d-lui Aricescu la administrațiunea Românului, și după informațiunile ce negreșit d-sea le dete amicului d-sele, d. Boerescu, cu care se află în cele mai strinse relațiuni,­­ziarul Pressa repeți­nedemnele calomnii, acusându­­ne că înflăm cifrele, afirmând că „toți cunosc înlesnirea de-a înfla ci­frele,“ și că „la noi unii sunt abo­nați și citesc­­ fi­are cu totul opuse opiniunilor și credințelor lor.“ Mai ântâiti noi „nu cunoscem“ de loc „înlesnirea de a înfla cifrele,“ pe care d. Boerescu pare a o cu­­nosce atât de bine. Se im din con­tra că acesta nu se pate face fără a comite o escrocherie, o înșelăciune, un furt. Nu felicităm pe d. Boerescu că găsesce „înflarea cifrelor“, lucru atât de natural și de lesne. Acesta a în­vățat-o pote d-sea, daca nu și aiu­rea, cel puțin în exercițiul puterii, în anuala falsificare a bugetelor, o­­nestă procedare din care resultă a­­tâte deficituri și atâte datorii. Însă chiar aci se’l facem se observe că n’a parvenit a înfla cifrele venituri­lor de cât numai în proiecte, în e­­valuări, iar nu în constatări, în în­casări, și la administrațiunea Româ­nului nu pate se fi­ vorba de­cât numai de încasări, de sume intrate a­nume de la cutare și cutare per­sona, prin liberare de chitanță no­minală și cu matcă. Deci înflarea cifrelor nu numai nu este „lesne“, cum pare d-lui Boerescu, dar e chiar absolut peste putință. „Toți cunosc nepăsarea cu care la noi unii sunt abonați și citesc <fi­­are cu totul opuse opiniunilor și cre­dințelor lor.“ Fiă și asta, daca astăzi acesta nu este încă tocmai adevărul, se spe­răm că cel puțin în viitor lucrurile vor fi ast­fel cum se plânge amar d. Boerescu că s’ar fi petrecând. Ceea ce după d. Boerescu este o ocară, după noi e o laudă: cetățianulă lu­minat nu trebuie să se cercuiască, să se tempescă, am putea­­ zice, ju­decând lucrurile într’un mod servil după cum îi zice se se judece cutare «Jiar, cutare persană, el trebuie se ia­cunoscință de tóte opiniunile, déca se póte, și apoi, comparând, cumpă­nind, se’și formeze propria sea con­vingere. Numai ast­fel se formeza o opiniune publică seriosă, luminată. Societatea română n’a avut înse timpul de-a ajunge tocmai pâné a­­colo, și cu tóte că Românul are o­­norea, cum mărturisesc e ânsuși d. Boerescu, de-a fi citit de ómeni din tóte partidele, totuși marea majori­­tate a cititorilor săi sunt în acela­ș timp și adepți ai causei pe care el o represintă. D. Boerescu, ca se nu marturise­­scă că Românul este organul cel mai răspândit, pentru cuvântul că res­­punde la simțământul opiniunii pu­blice din România, cade în alterna­tiva de­ a mărturisi că Românul e un organ citit de tote partidele, și de aceea este răspândit. Noi ne împăcăm și asta. Dar atunci pentru ce și Pressa, organul „ma­relui partid liberal-conservator“, nu s’ar afla în aceleași­ condițiuni ? Este el citit de tóte partidele ? D. Boere­scu va­­ zice negreșit că da. Este el citit de „marele partid liberal-con­servator? Cine l’ar citi, dacă nu a­­cest „mare partid,“ pe care’l re­presintă ? Ei bine, atunci cum se face că Pressa nu trage de câtel 600 exem­­plare, din cari aprope jumătate le împarte gratis , pe când Românul, după constatarea făcută de însuși d. Aricescu, trage între 2200 și 2500 esemplare, din cari numai 90 le îm­parte gratis, pe la instituțiuni și­­ ziare ? Cum se face că Românul, după ce remunereza bine tóte serviciile ce i­ se aduc, lasă un profit net de vre 35 mii lei, pe când Pressa, după propria sea mărturisir­e , nu-și póte nici măcar remunera redactorii , și după informațiunile nóstre particu­lare, nici chiar asta nu se póte sus­ține de­cât prin neîncetate sacrificie bănesci, făcute de d. Boerescu? Noi punem numai întrebările, lă­sând ca ori­cine se tragă conclusiu­­nile ce le va crede logice , atât în privirea Românului și a partidei ce el represintă, cât și în privirea Pres­sei și a „marelui partid liberal-con­servator“, al cărui fidel represintant este. Negocierile între centrulü dreptü și centrulu stângi, în privința ce­­lor­ 7­5 senatori cari se alegu de ca­meră, se credu a fi definitivă rupte. Centrulü dreptu stăruia a esclude cu totulu pe candidații estremei stânge, ora centrulu stânga nu voia a primi pe candidații estremei drepte. Comisiunea presii a admisă în principiu la articululü I din proiec­­tulü de lege pentru presă unii amen­­damentu alți d-lui Bertauld, prin care se introduce cuvântulü Republică a­colo unde se vorbesce de guvernn. A­poi a examinatü proiectulü pene la articulul­ 16, fără case a prejudeca déca in definitivü vom­ mănține a­­ceste proiectü. Times publică următorea telegramă: Berlin, 23 Noembre. — „Ca răs­punsa unuia din fiarele englese, cari semnalau importanța Egiptului în cestiunile pendinte în Oriinte, Ga­­zetta de Moscova își permite se în­trebe deca Rusia, Austria, Francia, Grecia și Spania, situate cum sunt­, pe soü lângă Mediterana, n’au drep­­tul­ și ele d’a revendica interesele lor­ pe Nil.“ Uă altă telegramă din Malta a­nunciă c’uă divisiune din escadra en­­gleză de pe Mediterana se pregăte­­sce a pleca în Adriatica, pe când a uă altă divisiune se ascuéta spre în­tărirea escadrei din Mediterana. POST-SCRIPTUM Astăzi, după uă mica disensiune asupra rectificării proc­esului-verbalü ale ședinței precedinte, cerută de d. Al. Catargi, care a pretins și a se prevede că numerulü deputa­­ților, cari s’au abținută ieri la votarea vice-președințilorB a fostü de 23—acesta o declară pe onorea și consciință sea—ere nu de 10 cum <zice acela procesu-verbala, ca­mera, după ce a respinsu acestă cerere, a trecuta la ascultarea comunicarilorü ș’a de­clarata vacante colegiele III de Romana, ale cărui deputata, d. I. Cantacuzino și-a trimisd demisiunea, și II de Tecuci, alü că­ruia titulara, d. Tache Atanasiu, a decla­rata că ’și mănține demisiunea ce a data în sesiunea precedinte. Se procede la completarea biuroului, și s’au ales și d-niî Rioșeni AL și Cilibidache, secretari în loculu d-loru VI, Ghika și St. Fălcoianu, demisionați, și d-i n­ Tâtăranu, Tulcanu, colonelii Varnavu și d. Lețu, ces­­tori. Se dă citire raportului comisiuniĭ pen­tru verificarea titluriloru nouilorü alegi și necerândü nimeni cuventulu, se proclamă deputați d-ni. I. G. Brătianu, la col. I de Argegü, d. Le. Roseti, la col. I de Falciu, d. G. Manu, la col. I de Prahova, d. D. C. Sturza la col. I de Romano, d. colonelu N. Popo­­vici, la col. I de Râmnicula-Sarat, dr. L. Co­lin la col. III de Bacați, și d. P. Aurela la colegiulü IV de Mehedinți. Se procede la alegerea comisiunii pen­tru răspunsu la discursulu tronului și în­­trunescă majoritate d-nii C. Boerescu, C. Brăiloiu, Gr. Peucescu, G. Brătianu, G. Meitani, Gr. Ventura și G. Manu. Se observă că d. Achileus Zerlendis, de­clarata străin de înalta Curte de casațiune și justiția a luat­ parte la lucrări în tote ședințele. — Senatura nu s’a putut­ completa. In Münich s’au făcută în z­iua de 24 Noembre alegeri comunale. Din 10 colegii electorale, 7 au alesă can­didați liberali și numai în trei au isbutitfl ultramontanți. Se vestesce din Hendaya, cu data de 25 Noembre, că Don Carlos a a­­dresată uă proclam­ați­u­ne către vn­ f­luntarii sei, invitându’i a respinge cu energiă unu nou atacu alü armatei de Nord. A venitü momentulu d’a ne opri cu creațiuni noui,­­fice mesagiulu de deschidere a corpuriloru legiuitóre. Intr’adevéru a venitu și pré­venitü momentulu d’a nu mai împovăra pe contribuabili, pentru că nici sarcinele ce suntu deja puse asupră­ le nu se mai pote purta. Vomu vedea cnsé déca acesta promisiune a regimului va fi mai sinceră și mai seriosă de­câtu cea făcută acum câți­va ani, „că era imprumuturiloru s’a închisă pentru toto­de­una.” Trecutulü nu ne autori să a avea speranța că ea se va realisa ș’avemu­ chiarü a-i ca dovada articolulu ce reproducemu mai la vale după­­ ziarulü germanü Osten. Acesta articolu anund­ă că Austria cere uă nouă funcțiune cu casele nóstre fe­rate, funcțiune necesariă numai co­­merciului iei, și, pe câte se asigură, deja aprobată de guvernulu princi­pelui Carol. Eco articolulu de care vorbimu : funcțiunii austro-româniL Proiectulu de funcțiune ce au întreprinsa locuitorii Bucovinei, și căruia prin statute i-au datü numele de­ a opta juncțiune aus­­tro-română, cuprinzândü rețeua Hliboca- Siret-Mihaileni-Buceci-Svorestica-Dorohoiu, se vede de pe acum că se va realiza, căci acesta proiecta este deja aprobații de mi­­nistrulu de comercia și de inspecțiunea ge­nerale, și preparata cu instrucțiuni teh­­nici și cu resurse financiare, asta­ felü că se pune destulă energie pentru a aduce la îndeplinire acesta resort­ și este destulă speranță că acestă concesiune se va vota chiar­ în sesiunea camerei actuale. Din puncul­ de vedere sociala și econo­­mico-politica se privescei, in generala, a­­cesta proiecta de juncțiune ca avândo­uă însemnătate eminentă, căci acestă juncțiune va prescurta drumulu comerciului din O­­rientü pentru Austro-Ungaria și statele ger­mane cu vre 6 mile, pe lingă acesta mai are și avantagiul­ d’a se apropia de dis­­trictul­ Serete, ce se li­mi­teză cu calea fe­rată Lemberg-Cernăuți-Iași, coprimi­ndu și districtul­ Dorohoiu, ce produce uă imensa cantitate de producte naturale­­și brute. Asta­fel­ se aneseză la Austria comer­­ciala a 350 mii omeni din une poporu cultivatorii și 64 mile pătrate. Acesta pro­iecta de funcțiune este chiaru în avanta­­giulu caiei ferate Lemberg-Cernăuți-Iași, caci ii va aduce o­ mare cantitate de măr­furi și călători, alti carora transporta se efectuază acum cu căruțe, orü atunci se va face iute și mai­eftina din Mihăileni, Do­­rohoia și Sireta la Gemnoritz, și acesta este una venita puternica. Rentabilitatea acestui proiectu de func­țiune se pare a fi cu atâta mai si­gură, cu câtü locuitorii acestora părți voru absorbi o parte din capital ü, cu atâta mai sigură fiindu-că e aprobată și primită de guver­nulu respectiva din Bucovina, precum și de autoritățile din România. Totu-d’ua-data și înțelegerea cordială între amândouă sta­tele (România și Austria) d’a lua parte la sup­scripțiune cândü se va face emiterea ti­­tlurilorü acestei funcțiuni, ne pune în po­­sițiune a fi cu atâta mai șiruri de reușită. De acea­ a consiliama pe onorabilulü gu­­vernu și onorata cameră a adopta și­ a vota acesta funcțiune câtü se póte mai curenda«

Next