Romanulu, noiembrie 1875 (Anul 19)
1875-11-19
ANULU ALU NOU ESPRE țRECELEA Medacțiunea și Administrațiinea Strada Domnei, No. M VOIESCE ȘI TEI PUTE Ori-ce cereri pentru România se adresezia la administrațiunea Harului. ANUNCIURI pagina IV, spațiul 30 litere petit 40 bani. In pagina III, linia petit 0 lei. A se adresa LA PARIS s la Havas, Laffite & C-nie, 8 Place de la Bourse. LALOîiDRA: la d. Eugfene Micoud, No. 81-A Fleet Street, London, E. C. ALIENA: la d-niî Haasenstein și Vogler, Wallfischgasse 10. Scrisorile nefrancate se refusă. 20 BANI ESEMPLARULU. (B) SSK Edițiunea de dimineta MERCURI, 19 NOEMBRE, 1875. LUMINEZA-TE ȘI YEIl'î ABONAMENTE In Capitalei un ani 48 lei; șase luni 24 1st trei luni 12 leij unt luni 5 lei In Districte: in anii 58 lei; șase luni 29 lei trei luni 15 lei; un lună. 6 luni Francia, Italia și Anglia pe trimestru: fr. 20, Austria și Germania pe trimestru:franci 18 , se adresa LA PARIS: la d. Darras-Halle< graine, rue de l’Anciene comedie 5, și la Havas, Laffite , C nne Place de la Bourse 8. LA VIENA : la d. B. G. Popovici, Fleischmarkt, 15. Articulele nepublicate se vor fi arde iq . A ■ - SERVICIULUI TELEGRAFICII ALE «ROMANULUI.» St. Petersburg, 30 Noembre — Journal de Petersbourg, vorbindu despre noutatea răspândită de Times că negocierile austro - ruse asupra reformelor în Turcia n’aru fi reeșitu, relevă că cestiunea Orientului priveșce mai ’nainte de tote pe Europa întregă, care singură e competiție se liniștescă și se resolve fiecare crisă în Orienta, Austria și Rusia fiindă înainte de toți interesate a se înțelege între densele și cu Europa asupra caselora ce trebuiescu umno avi. ___AT_____ _7 .3^ dino UKALC, t/VW/ /IW IW X Ot/VJ ot/t/tt/ v ^.AV-O care ară fi decisiunea, ea nu va fi resultatul unei rupturi, ci ale unei înțelegeri generale. Constantinopole, 30 Noembre. — Guvernorulă Smyrneî, vechiul îi viziru Essadpașia, a murită. Se asigură că Mithad-pașia, ministrul justiției, ară fi demisionate. BUCUMSCI, BRUMAR. Am zis că Basarabia, Basarabia gurele și libertatea Dunărei, Basarabia libertatea chiar a Prutului, Basarabia posesiunea urărei, cu tote imensele iei bunuri, este cheia propășirii și puterii României. Zicând acesta,ficeam că ea merită o atențiune cu totul particulară, o solicitudine deosebită. Vom întreba clar: Care este misterul, care este farmecul funest că tot ce se proiecteza, tot ce se întreprinde pentru Basarabia, remâne în stare de proiect, și punerea în practică se amână la un timp indefinit ? ^ Supt domnia lui Vodă Cuza, cel puțin nu se deșteptase încă simțiră ântul neprețuitei redobândiri ce tăcuserăm prin cele trei judecie basarabiane. Un bun atât de mare, venit da gata, fără cea mai mică silință, fără cel mai mic sacrificiu din parte-ne și într’un moment când ideiele economice nu preocupau încă mai pe nimeni în țeră, nu putea se fi apreciat după cum merita. De aceea în câțiva ani, acea binecuvântată bucățică de pământ fu prădată, ruinată, unii din locuitorii iei, în loc de-a se realipi cu iubire de adevărata lor patrie, fugiră în Rusia, pe când alții erau chiar uciși, triste scene, în cari d. general Fiorescu, atât de vitéz contra celor desarmați și celor morți, merita gloriosul supranume de Bolgradinski. Supt domnia lui Vodă Carol, numerose simptome probétanse că Românii au ajuns a avea conșciință de viitorul de bogăție și de putere, ce le deschide Basarabia, adică marea. Legi chiar s’au votat, tinzând pe de o parte a îmbunătăți în totul sartea nedreptățitelor trei judecie, iar pe de alta a deschide vulcanul de avuție, ce este pentru orice țeră, și în special pentru una agricolă un port de mare. Era natural ca atunci când activitatea Românilor se desvolta atât de mult pe tărâmul economic, privirile lor să se îndrepteze spre cel mai puternic agent al propășirii economice, posesiunea mărei. Cum se face dar, încă o dată, că tot ce se proiecteza pentru Basarabia, proiect române, tot ce se voteza pentru dânsa, vor deșert române ? Cum se face că chiar bunurile pe cari le are Statul în Basarabia sunt părăsite rapacității particularilor, și Wr nici administrațiunea domeniilor nu pare a avea vreo grijă de dânsele ? Cum se face că „chiămatul“ regimului actual, d. Tulceanoff, a putut răpi în acea nenorocită Basarabie atâte mii de pogone de pământ, răpire care se prescrie la 1 Decembre, adică peste 11 <ile, și nici că se scie încă dacă administrațiunea domeniilor a intentat acțiune de șyepcicare? Cum se face că un alt răpitor d. Filippos, posede o altă moșie a Statului, numită Novatroițka, de vre 2200 desetine de întindere, și administrațiunea domeniilor nu pare a se preocupa de acest jaf al averii Statului ? Cum se face că locuitorii de pe aceste moșii răpite sunt și astăzi lipsiți de pământuri, fără ca Statul să se îngrijescă de acesta, și se recunoscă aci o probă vedită a răpirii ? Cum se se face că legea pentru portul de mare rămâne de atâția ani literă morta. Cum se face că însăși aplicarea legii de împroprietărire a coloniștilor și domenienilor pare a se fi amânat pentru un timp indefinit? La ce se pute pre atribui acesta suspensiune a oricăror lucrări, a oricăror întreprinderi în Basarabia, acestă părăsire a tot ce se atinge de dânsa? Basarabia nostră se află are într’o stare de provisoriu ? Ea nu este are o parte a României, ca ori care altă parte? Ea nu este are partea cea mai prețiosă, aceea la care trebuie se ținem mai mult, fiindcă ne asigură posesiunea mârei și a gurelor Dunărei? Esiste are o urnire ascunsă și trădătore, care face pe consilierii principelui Carol de Hohenzollern se considere Basarabia nostră ca într’o stare de provizoriu ? Atâta părăsire, câtă în adevĕr se descepte asemeni întrebări, și ele nu pot se pornescă decât din îngrijirile cele mai patriotice și mai justificate. D. Aricescu , director al arhivei Statului, deși adversar politic, a respins ca un om leal și onest la provocarea ce i-am făcut de a mărturisi ceea ce a constatat la administrațiunea Românului. D-sea n’a crezut ceea ce spuserăm noi despre venitulu ziarului Românul și despre însemnatul profit al d-lui C. A. Rosetti : altfel negreșit nu venia sĕ controleze ânsuși, printr’o lucrare laboriasa de două file, filele nóstre. Sî trecem cu vederea bănuiala, în considerarea sincerității cu care a mărturisit tot ce a constatat, precum și a zelului cu care însuși a voit să se convingă prin probe de tot ce spuneam. Lucrarea cea mai judițiosă și mai consciințiasă din partea nostră n’ar fi putut să fiă scutită de bănuieli; lucrarea făcută fase de un adversar politic, lucrarea unui om special în acesta materie,deorece a fost administrator la mai multe ziare, și chiar la Românul supt domnia lui Vodă-Cuza, lucrarea în sine a amicului d-lui Boerescu și colaboratorul ziarului Pressa nu va putea să fie bănuită de nimeni. Ea va remâne dar ca un monument rădicat de îașiși adversarii noștrii în onorea Românului, și spre stigmatisarea calomniatorilor lui. D. Aricescu, deși amic al d-lui Boerescu, ne-a dat proba cea mai neîndoiala despre lealitatea d-sale și a reparat prin declararea adevărului bănuială puțin mágulitare supt care ne pusese. Dar are tot aceeași va fi și purtarea d-lui Boerescu și a organului d-sele ? Le mai asceptăm spre a putea judeca după fapte : vorba Românului, „hoțul cu un păcat și păgubașul cu o sută.“ De o sută de ori am fi mai satisfăcuți de-a constata că ne-am făcut deșarte ilusiuni asupra sincerității cuiva, de cât se ne espunem a’l bănui pe nedrept de cel mai culpabil furt, acela de-a fi voit în cunoșcință de lucruri se ropescá onirea altuia. Respingem o asemene bănuială, și ne asceptăm a vedea reprodus esuet resultatul anchetei d-lui Aricescu, într’unul din primele numere ale organului d-lui Boerescu, care a aruncat și repetat calomniele cari au dat naștere la atâte discuțiuni, precum și la ancheta făcută de d. Aricescu, amicul d-sale, la administrațiunea Românului. Totuși, procederile d-lui Boerescu și ale organului d-sele ne-ar fi autorizat se facem asemeni presupuneri. Văzurăm că două zile după venirea d-lui Aricescu la administrațiunea Românului, și după informațiunile ce negreșit d-sea le dete amicului d-sele, d. Boerescu, cu care se află în cele mai strinse relațiuni,ziarul Pressa repeținedemnele calomnii, acusândune că înflăm cifrele, afirmând că „toți cunosc înlesnirea de-a înfla cifrele,“ și că „la noi unii sunt abonați și citesc fiare cu totul opuse opiniunilor și credințelor lor.“ Mai ântâiti noi „nu cunoscem“ de loc „înlesnirea de a înfla cifrele,“ pe care d. Boerescu pare a o cunosce atât de bine. Se im din contra că acesta nu se pate face fără a comite o escrocherie, o înșelăciune, un furt. Nu felicităm pe d. Boerescu că găsesce „înflarea cifrelor“, lucru atât de natural și de lesne. Acesta a învățat-o pote d-sea, daca nu și aiurea, cel puțin în exercițiul puterii, în anuala falsificare a bugetelor, onestă procedare din care resultă atâte deficituri și atâte datorii. Însă chiar aci se’l facem se observe că n’a parvenit a înfla cifrele veniturilor de cât numai în proiecte, în evaluări, iar nu în constatări, în încasări, și la administrațiunea Românului nu pate se fi vorba decât numai de încasări, de sume intrate anume de la cutare și cutare persona, prin liberare de chitanță nominală și cu matcă. Deci înflarea cifrelor nu numai nu este „lesne“, cum pare d-lui Boerescu, dar e chiar absolut peste putință. „Toți cunosc nepăsarea cu care la noi unii sunt abonați și citesc <fiare cu totul opuse opiniunilor și credințelor lor.“ Fiă și asta, daca astăzi acesta nu este încă tocmai adevărul, se sperăm că cel puțin în viitor lucrurile vor fi astfel cum se plânge amar d. Boerescu că s’ar fi petrecând. Ceea ce după d. Boerescu este o ocară, după noi e o laudă: cetățianulă luminat nu trebuie să se cercuiască, să se tempescă, am putea zice, judecând lucrurile într’un mod servil după cum îi zice se se judece cutare «Jiar, cutare persană, el trebuie se iacunoscință de tóte opiniunile, déca se póte, și apoi, comparând, cumpănind, se’și formeze propria sea convingere. Numai astfel se formeza o opiniune publică seriosă, luminată. Societatea română n’a avut înse timpul de-a ajunge tocmai pâné acolo, și cu tóte că Românul are onorea, cum mărturisesc e ânsuși d. Boerescu, de-a fi citit de ómeni din tóte partidele, totuși marea majoritate a cititorilor săi sunt în acelaș timp și adepți ai causei pe care el o represintă. D. Boerescu, ca se nu marturisescă că Românul este organul cel mai răspândit, pentru cuvântul că respunde la simțământul opiniunii publice din România, cade în alternativa de a mărturisi că Românul e un organ citit de tote partidele, și de aceea este răspândit. Noi ne împăcăm și asta. Dar atunci pentru ce și Pressa, organul „marelui partid liberal-conservator“, nu s’ar afla în aceleași condițiuni ? Este el citit de tóte partidele ? D. Boerescu va zice negreșit că da. Este el citit de „marele partid liberal-conservator? Cine l’ar citi, dacă nu acest „mare partid,“ pe care’l represintă ? Ei bine, atunci cum se face că Pressa nu trage de câtel 600 exemplare, din cari aprope jumătate le împarte gratis , pe când Românul, după constatarea făcută de însuși d. Aricescu, trage între 2200 și 2500 esemplare, din cari numai 90 le împarte gratis, pe la instituțiuni și ziare ? Cum se face că Românul, după ce remunereza bine tóte serviciile ce i se aduc, lasă un profit net de vre 35 mii lei, pe când Pressa, după propria sea mărturisire , nu-și póte nici măcar remunera redactorii , și după informațiunile nóstre particulare, nici chiar asta nu se póte susține decât prin neîncetate sacrificie bănesci, făcute de d. Boerescu? Noi punem numai întrebările, lăsând ca oricine se tragă conclusiunile ce le va crede logice , atât în privirea Românului și a partidei ce el represintă, cât și în privirea Pressei și a „marelui partid liberal-conservator“, al cărui fidel represintant este. Negocierile între centrulü dreptü și centrulu stângi, în privința celor 75 senatori cari se alegu de cameră, se credu a fi definitivă rupte. Centrulü dreptu stăruia a esclude cu totulu pe candidații estremei stânge, ora centrulu stânga nu voia a primi pe candidații estremei drepte. Comisiunea presii a admisă în principiu la articululü I din proiectulü de lege pentru presă unii amendamentu alți d-lui Bertauld, prin care se introduce cuvântulü Republică acolo unde se vorbesce de guvernn. Apoi a examinatü proiectulü pene la articulul 16, fără case a prejudeca déca in definitivü vom mănține aceste proiectü. Times publică următorea telegramă: Berlin, 23 Noembre. — „Ca răspunsa unuia din fiarele englese, cari semnalau importanța Egiptului în cestiunile pendinte în Oriinte, Gazetta de Moscova își permite se întrebe deca Rusia, Austria, Francia, Grecia și Spania, situate cum sunt, pe soü lângă Mediterana, n’au dreptul și ele d’a revendica interesele lor pe Nil.“ Uă altă telegramă din Malta anunciă c’uă divisiune din escadra engleză de pe Mediterana se pregătesce a pleca în Adriatica, pe când a uă altă divisiune se ascuéta spre întărirea escadrei din Mediterana. POST-SCRIPTUM Astăzi, după uă mica disensiune asupra rectificării procesului-verbalü ale ședinței precedinte, cerută de d. Al. Catargi, care a pretins și a se prevede că numerulü deputaților, cari s’au abținută ieri la votarea vice-președințilorB a fostü de 23—acesta o declară pe onorea și consciință sea—ere nu de 10 cum <zice acela procesu-verbala, camera, după ce a respinsu acestă cerere, a trecuta la ascultarea comunicarilorü ș’a declarata vacante colegiele III de Romana, ale cărui deputata, d. I. Cantacuzino și-a trimisd demisiunea, și II de Tecuci, alü căruia titulara, d. Tache Atanasiu, a declarata că ’și mănține demisiunea ce a data în sesiunea precedinte. Se procede la completarea biuroului, și s’au ales și d-niî Rioșeni AL și Cilibidache, secretari în loculu d-loru VI, Ghika și St. Fălcoianu, demisionați, și d-i n Tâtăranu, Tulcanu, colonelii Varnavu și d. Lețu, cestori. Se dă citire raportului comisiuniĭ pentru verificarea titluriloru nouilorü alegi și necerândü nimeni cuventulu, se proclamă deputați d-ni. I. G. Brătianu, la col. I de Argegü, d. Le. Roseti, la col. I de Falciu, d. G. Manu, la col. I de Prahova, d. D. C. Sturza la col. I de Romano, d. colonelu N. Popovici, la col. I de Râmnicula-Sarat, dr. L. Colin la col. III de Bacați, și d. P. Aurela la colegiulü IV de Mehedinți. Se procede la alegerea comisiunii pentru răspunsu la discursulu tronului și întrunescă majoritate d-nii C. Boerescu, C. Brăiloiu, Gr. Peucescu, G. Brătianu, G. Meitani, Gr. Ventura și G. Manu. Se observă că d. Achileus Zerlendis, declarata străin de înalta Curte de casațiune și justiția a luat parte la lucrări în tote ședințele. — Senatura nu s’a putut completa. In Münich s’au făcută în ziua de 24 Noembre alegeri comunale. Din 10 colegii electorale, 7 au alesă candidați liberali și numai în trei au isbutitfl ultramontanți. Se vestesce din Hendaya, cu data de 25 Noembre, că Don Carlos a adresată uă proclamațiune către vn fluntarii sei, invitându’i a respinge cu energiă unu nou atacu alü armatei de Nord. A venitü momentulu d’a ne opri cu creațiuni noui,fice mesagiulu de deschidere a corpuriloru legiuitóre. Intr’adevéru a venitu și prévenitü momentulu d’a nu mai împovăra pe contribuabili, pentru că nici sarcinele ce suntu deja puse asupră le nu se mai pote purta. Vomu vedea cnsé déca acesta promisiune a regimului va fi mai sinceră și mai seriosă decâtu cea făcută acum câțiva ani, „că era imprumuturiloru s’a închisă pentru totodeuna.” Trecutulü nu ne autori să a avea speranța că ea se va realisa ș’avemu chiarü a-i ca dovada articolulu ce reproducemu mai la vale după ziarulü germanü Osten. Acesta articolu anundă că Austria cere uă nouă funcțiune cu casele nóstre ferate, funcțiune necesariă numai comerciului iei, și, pe câte se asigură, deja aprobată de guvernulu principelui Carol. Eco articolulu de care vorbimu : funcțiunii austro-româniL Proiectulu de funcțiune ce au întreprinsa locuitorii Bucovinei, și căruia prin statute i-au datü numele de a opta juncțiune austro-română, cuprinzândü rețeua Hliboca- Siret-Mihaileni-Buceci-Svorestica-Dorohoiu, se vede de pe acum că se va realiza, căci acesta proiecta este deja aprobații de ministrulu de comercia și de inspecțiunea generale, și preparata cu instrucțiuni tehnici și cu resurse financiare, asta felü că se pune destulă energie pentru a aduce la îndeplinire acesta resort și este destulă speranță că acestă concesiune se va vota chiar în sesiunea camerei actuale. Din puncul de vedere sociala și economico-politica se privescei, in generala, acesta proiecta de juncțiune ca avândouă însemnătate eminentă, căci acestă juncțiune va prescurta drumulu comerciului din Orientü pentru Austro-Ungaria și statele germane cu vre 6 mile, pe lingă acesta mai are și avantagiul d’a se apropia de districtul Serete, ce se limiteză cu calea ferată Lemberg-Cernăuți-Iași, coprimindu și districtul Dorohoiu, ce produce uă imensa cantitate de producte naturaleși brute. Astafel se aneseză la Austria comerciala a 350 mii omeni din une poporu cultivatorii și 64 mile pătrate. Acesta proiecta de funcțiune este chiaru în avantagiulu caiei ferate Lemberg-Cernăuți-Iași, caci ii va aduce o mare cantitate de mărfuri și călători, alti carora transporta se efectuază acum cu căruțe, orü atunci se va face iute și maieftina din Mihăileni, Dorohoia și Sireta la Gemnoritz, și acesta este una venita puternica. Rentabilitatea acestui proiectu de funcțiune se pare a fi cu atâta mai sigură, cu câtü locuitorii acestora părți voru absorbi o parte din capital ü, cu atâta mai sigură fiindu-că e aprobată și primită de guvernulu respectiva din Bucovina, precum și de autoritățile din România. Totu-d’ua-data și înțelegerea cordială între amândouă statele (România și Austria) d’a lua parte la supscripțiune cândü se va face emiterea titlurilorü acestei funcțiuni, ne pune în posițiune a fi cu atâta mai șiruri de reușită. De acea a consiliama pe onorabilulü guvernu și onorata cameră a adopta și a vota acesta funcțiune câtü se póte mai curenda«