Romanulu, noiembrie 1875 (Anul 19)
1875-11-21
Redacțiunea și Administrațiunea Strada Ddutiunii, trp. 14 ANULU ALU NOU E SPRE PECELEA VOIESCE ȘI TEI PUTE Oite cereri pentru România se adrese exS la administrațiunea ziarului. ANUNCIURI pagina IV, spațiul 30 litere petit 40 bani. In pagina III, linia petit 6 lei. A se adresa LA PARIS: la Havas, Laffite & C-nie, 8 Place de la Bourse. LALONDRA: la d. Eugfene Micoud, No. 81-A Fleet Street, London, E. C. A VIENA : la d-niî Haasenstein și Vogler, Wallfiscbgasse 10. Scrisorile nefrancate se refasă. 20 BANI EXEMPLARULU. (B) kîEdițiun>flit de ék SERVICIULU TELEGRAFICII ALE «ROMANULUI.» Berlin, 30 Noembre. — Principele Gorceacoff a sosit» aci ș’a avut» uă intre vorbire d’uă oră cu d. de Bismark. Apoi o dată visită principelui Reuss, ambasadorele Germaniei la Sant-Petersburg. Astăsera va pleca la Petersburg. Constantinopole, 30 Noembre. — Vaporul» Lloyd, venind» de la Trebizonda, s’a nomolitü aprópe de Varna. Pasagerii și ó menii echipagiului au fost scăpați. Belgrad, 30 Noembre. — Schimbarea ministeriului este forte apropiată. Senatorele Christie?, întorcându-se (de la Gettinge), a fost însărcinată cu formarea noului cabinetă = JOUI, 20 NOEMBRE, 1875. LUMINEZA-TE hi tei fi t r. abunamente ! In Capitale: un anu 48 lei; și 5se luni 24 M . trei buil 12 lei; uă lună 5 lei in xustriete: un anu 58 lei; șese luni 29 îoi trei luni 15 leî; uă luna 6 luni brancia, Italia și Anglia pe trimestru, fr. 20, Austria și Germania pe trimestru franci 18 A se adresa LA PARIS: la d. Darras-Hallegraine, rue de l’Anciene comedie 5, și la Havas, Laffite , Cine Place de la Bourse 8. LA VIENA : la d. B. Q. Popovici, Fleischmarkt, 15. Articulele nepublicate se vor fi arde Daca cred astfel, n’au de cât să fie pe d. Basarabescu cât se va putea mai mult la temniță, căci cu atât îl vor rădica pe d-sea mai mult și vor coborî mai jos demnitatea domnesca. BUCURESCI, JUNDREA 111 In noptea de 14 spre 15 curent s’a prădat mânăstirea Paserea de către o bandă de hoți cutezători; ei au intrat în biserică, în timpul serviciului religios, au pătruns în altar, punând revolverele în peptul calugărițelor și al preotului îmbrăcat în odăjdii, au călcat locuința stariței, și au prădat în fine mânăstirea de tot ce au voit, prezența fiind în mânăstire chiar un procuror și un jude instructor. Faptul, oricât de interesant, nu este decât de domeniul felurimelor, unde a și figurat în numărul nostru de la 18 curent. Ca fapt de hoție, nu pate negreșit se fie imputat decât hoților cel au comis; a se ataca poliția, administrațiunea că nu a prevenit, ar fi absurd; este asorbitant de a’i cere se prevede, se descopere și se previne tóte faptele rele pe cari le proiecteza individele pervertite. Cine onse a comis cutezatarea călcare de la mânăstirea Paserea ? Aci se schimbă cestiunea, și iese din domeniul felurimelor. In capul hoților cari au cutezat se năvălască în biserică, se violeze altarul, era individul Stefan Buzatu, ui onorabil cetățian-conservator votator, coleg al repausaților Giambașu, Temelie, Hamalu, susțiitor zelos cu bâta al regimului actual, vechiu recrut al vestitului comisar de Negru în armata electorală. Să se caute dáble-de-somn din timpul alegerilor, și se va vedea acest Ștefan Buzatu figurând în acele bande; se va vedea că acest Ștefan Buzatu, prins acum de justiție și dovedit prin prada găsită la densul de căpetenie în călcarea de la Paserea, era din numărul acelora pe cari principalul supragan al liberalo-conservatorilor numiți „onorabili cetățiani conservatori votatori. “ Se cera acum semn conservatorii de la primul lor organ, pentru onorea ce le-a făcut dând pe hoții de meserie ca „cetățiani conservatori,“ partizani ai guvernului. Și nouă se ne arate mulțămire și recunoștință adevărații conservatori, că am protestat neîncetat, arătând că acele individe nu sunt alegători, de nici o partidă, ci numai nesce făcători-de-rele, înrolați în bandele electorale pe câțiva lei pe -fi, de un regim de corupere și de falsificare. Onorabili deputați ai capitalei, e că alegătorii dnmnevostru, Stefan Buzatu. Onorabile d-le Pencescu, ecomandantul dumitale, Stefan Buzatu. Și vom ajunge de buna sema a vedea intrând în temniță pentru furt, pentru hoție, pentru omor f toți mandații celor șase persane, cari pe dealul Mitropoliei se întitulază represintanți ai capitalei. In escesele la cari s-a deprins un regim de corupere și anarhie, în tolerarea de care se bucură de atâta timp, în subvenționarea chiar spre a bate și jăfui, aceste suflete aplecate spre pervertire, au găsit elementele unei libere desvoltări și celei mai puternice îndemnări la crime de tot felul. Unii tineri, tărîți prin ignoranță și prin mijlocul lor social până în bandele poliției, și formați la acesta scala de pervertire, din acești muncitori utili societății ce ar fi putut se devie, au ajuns nescoscelerați, al căror viitor este temnița séu pare o sortă ca a lui Giambașiu și Temelie. Acesta este demna operă a regimului actual. Pentru nenorocirea României astfel de „cetățiani“ scie să formeze o asemene scală. E că ce va sefică un guvern impus țărei. Să se uite Măria Sea și să véi la acesta operă a miniștrilor aleși de Măria Sea. Se véia Măria Sea cu ce prețile se falsifică pactul fundamental al țărei, pe care a jurat, și care este temelia însăși Domniei Măriei Sale. Organul „marelui partid liberalconservator,“ calificare ce a primit acum și suplementul de „democratic,“ astfel că a devenit „marele partid democratic-liberalconservator“ neacasă neîncetat de trădare națională, pentru că arătăm situațiunea financiară a țărei astfel cum este, astfel acum a făcut’o regimul actual. După acest organ noi, făcând expunerea situațiunii financiare, ruinăm creditul țărei în întru și în afară. Nu ne mirăm de loc ca organul „marelui partid democratic-conservator-liberal“ care ne recunosce atâta însemnătate încât mărturisesce că chiar cei de opiniuni cu totul contrarie sunt abonații și cititorii noștrii, se ne presupune o putere atât de mare, încât prin câteva articole de ziat, am fi capabili de-a ruina creditul țărei, chiar atunci când situațiunea iei financiară ar fi strălucită. Aceste acuzări neîncetate că prin articolele nóstre calomniase compromitem creditul Statului, probéta și măruța opiniune pe care o au adversarii noștrii despre puterea jiatului Românul, și convingerea lor despre strălucirea situațiunii financiare a țărei. Noi însă ne grăbim a declina nemăsurata onore ce ne face organul „marelui partid democratic-conservator-liberal etc.“ Stimăm țara nostră pre mult, spre a admite că un singur ziar, un fiar care nici măcar oficios nu este, ar putea să’i rădice sau se’i cobore creditul; stimăm asemene pre mult opiniunea publică din țară și din străinătate, ca se admitem că un «ziar ar putea se fiă credut și urmat, chiar atunci când ar spune cele mai mari neadevăruri. Deci, din două una, sau spunem adevărul în privirea situațiunii financiare, și în acest caz nu noi am făcut acesta deplorabilă situațiune, nu noi am compromis creditul țărei, sau nu spunem adevărul, și în acest caz creditul Statului n’are a suferi, n'are a se teme nimica din partea caloramelor nóstre. In ambele cazuri dar, este o mare erore de-a <zice că noi iubim creditul țărei. Se pare însă că acesta erore se fie voluntară, organul „marelui partid și democratic, și conservator, și liberal,“ ventind creditul țărei compromis, judecă pate că nimic nu este mai potrivit și mai dibacil, decât de a susține că noi,jiarul Românul, am compromis creditul țărei. In acest caz, îl felicităm de dibăcie și de seriositate. Noi credem însă că un jiar, ca și un guvern, nu va susține nici o dată creditul unei țări spuind neadevăruri, plăsmuind situațiuni înșelătorre și „înfiând cifrele“, lucru atât de „lesne“ , după opiniunea d-lui Boerescu. După noi, astfel se ruineză iar nu se rădică creditul; vine oe ji în care înșelăciunile și falsificările repezite se dau pe faclă, și atunci nu se mai crede nimeni chiar daca în urmă s'ar spune adevărul; și reîncrederea nu se mai pate redobândi decât prin probe îndelungi de seriositate și de sinceritate. A spune adevărul, totdeauna adevărul, este tot ce pate se rădice, chiar dintr’o situațiune dificilă, pe un om ca și pe un Stat. Prin neadevăruri, prin „înflări lesne de cifre“ nu se culege în cele din urmă decât rușinea și discreditul. De acesta s’au putut convinge chiar filele din urmă adversarii noștrii, cu ocasiunea celor 400,000 lei din anulu 1867, pe cari i-au făcut când lei noi, când lei vechi, și tot n’au putut ieși fără rușine din încurcătură, căci lei noi erau 74,000, lei vechi, erau 200,000, nici într’un cas 400,000. Am vădut în discursul tronului câteva linie cari ne-au făcut se ne înfiorăm de spaimă ; ele probeza că sistema se urmeza și răul înainteză. Vei j uram că pentru un deficit forte însemnat, care și acela este presintat într’o cifră mai mică decât cea reală, se pune în gura Domnitorului promisiunea amăgitore că el se va acoperi prin economii, și că nu va rămânea decât un „neînsemnat neajuns“, care se va regula prin orecari măsuri financiare. In curând vom vedea : economiele vor fi proiecte nerealizabile în mare parte, „neînsemnatul neajuns“ vor fi vrei sau 5 milione, și măsurele financiare, spre a nu fi nici imposite, nici împrumuturi, vor fi nesce ilusiuni amăgitore. A nu mărturisi adevărul în situațiunile financiare, este a perpetua relele, a îngroșa mereu er o rele , a merge la ruină. A mărturisi adevărul, este a descoperi ranele, cari prin temerea de a nu fi vădute, sunt lăsate se cangreneze de neîngrijire, este a vedea lămurit răul, a’i face diagnosa ș’ai găsi locul. E că de ce noi arătăm situațiunea financiară astfel, cum o vedem, având convingerea că nu ascumzându-o, ci descoperindu-o cu totul și discutând asupră’i, vom ajunde a o îmbunătăți. Ce se face cu d. N. Basarabescu, directorul »jiarului Poporul? seim că pentru a doua oră a fost arestat printr’un arbitrariu îndouit revoltător, căci articolul încriminat era tot acela pentru care fusese deja achitat și reproducerea lui era făcută de fratele d-sele. Ce a devenit însă d. Basarabescu după acesta a două arestare? Nu se mai aude de numele d-sele, ca și când ar fi fost aruncat în vechiele prumburi ale Veneției. S’a decis are cu tot dinadinsul regimul actual se rădice pe d. Basarabescu pe pedestalul martirului, spre a’l recompensa că a îndreptat atacurile d-sele, ca fiarist, tocmai acolo unde domnii miniștrii cred că trebuie să se îndrepteze tóte nemulțămirile Românilor? A arunca un om în temniță, prin cel mai vădit arbitrariu, a ’i ține, în desprețiul legilor și echității, întemnițat luni întregi, fără măcar a face cu un moment mai ’nainte formele după cari se scie daca pate să fie liberat provisoriu, cu sau fără garanție, a ’I inslige astfel o pedepsa unică, pentru fapte pe cari justiția le-a declarat deja nepenabile, acestea sunt ore acte menite a onora persona Domnitorului? Ore puternicii jilei găsesc că cel mai demn omagiu ce pot ei face Domnitorului este de a comite asemeni acte arbitrarie și unice ? Senatul«, completându-se astăii, 19 Noembre, sa ocupat« mai întâi» cu alegerea biuroului. Resultatul« scrutinului a fost« președinte, Emisea mitropolitul«primat cu 23 voturi, contra d-lui C. Bosianu, care a ’ntrimit 13. Vice-președinți : d-nii Alecu Orăscu cu 36 voturi și C. Bosianu cu 19, în contra d-lui Weiss, care a întrunit numai 16. Secretari : d-nii Ștefan, Baiu, Drosu, Stănulescu și Pisosky. Ceste din urmă a îeeșitu prin tragere la sorți în urma parității de voturi ce avea cu d. Gr. Moscu. Geston , d-nii Burechi și Crăsnaru. D. Bosianu adresa senatului mulțămirile sale, esprimându-se cam cu aceste cuvinte aplaudate : Mulțămindu-vă de încrederea ce mi-ați dat«, îmi îndeplinesc« vă datoria de consciință a vă declara că ’n mine nu veți vede nici-vă dată pe omul» vr’unei partite. Și de câte-ori voi» avé onórea a presida des baterile d-vóstre, mă voi« supune numai legilor« și regulamentului senatului. D. Al. Zissu dă citire raportului comisiunii verificatóre titlurilor» nouilor» aleși: d. Panait Casimir în col. I de Dorohoi»; colonel» V. Costa-Foru in col. II de Cahul» și N. Bâțcovenu în col. I de Olt». Pe cele d’ântâi« două alegeri, comisiunea le găsesce în totă regula, era la cea din urmă constată că «ajutorul» de primar», care a deschis« colegiul«, a căutat« se împedece cu ori ce preț» pe alegători de a severși alegerea, declarând« colegiul« închisă chiar« în ziua ântâia, la ora 12, or» în urmă, nevoind« a ceda sala alegătorilor» ș’a’Î lăsa să’șî esercite dreptul», a căutat» să lipsescă alegerea săvârșită de unele formalități cerute de lege, refuzând« mandatul« de senator«, dat« de alegători d-lui Bâțcovanu, precum și refuzându primirea dosarului cu actele, sunt cuventü că nu recunosce biuroul» definitiv» ca legalmente constituit», astfel» că biuroul» s’a venit» nevoit» se cere intervenirea procurorului, care s’a mărginit» a constata numai refusul» d-lu« ajutor» de primar« d’a primi actele ș’a legalisa mandatul». Comisiunea pe două parti declară acesta alegere de bună, ori pe de alta «conchide că n’a putut» sta indiferinte facia cu atitudinea atât» de condamnabile a ajutorului de primar» din Slatina, și a decis« în unanimitate a ruga pe senat» să binevoiesea a atrage seriosa atențiune a guvernului asupra unei fapte atât» de regretabile». D. ministru de interne a obiectat« că tote aceste abateri se vor» regularist, când va presinta un« proiect» de lege interpretativ» legii electorale. Majoritatea proclamă senatori pe câte și trei aleși. Se procede la alegerea comisiunii de răspuns» la discursul» tronului, și se alege : Mitropolitul» primat», d. Weiss, d. dr. Turnescu și d. Stefan» Belu. Senatul» se împarte apoi în secțiuni prin tragere la sorți.