Romanulu, mai 1876 (Anul 20)
1876-05-01
^ SERVICIULU TELEGRAFICII ALU «ROMANULUI» Berlin, 11 Maid. — D. Andrassy a fost primită de împeratură Guilem și apoi a avută o lungă audiență cu țarului Rusiei, care a sosita. Astă seră se va ține prima conferință între cei trei miniștrii ai puterilor nordice. Constantinopole, 11 Maid. — Marele Viziră Mahmud a fost destituita. Hussein-Avni a fost dărămatd la Constantinopole. Șeikislamulu a fost destituita și ’nlocuita cu Șerif-efendi. Buda-Pesta, 11 Maid. — In camera deputaților, președintele cabinetului, d. Tisza, respung feudă la uă interpelare, făcu expunerea compromisului închiriatd între Austria și Ungaria. Camera, în unanimitate, a luatu actü de declarațiunile d-lui Tisza. Senatul, în ședința de astăzi, a votată legea ce era depusă de fostul guvernă, prin care se acordă guvernului dreptul de a emite bonuri de testură pentru 16 milione. La Cameră, presintându-se astăzi guvernul, bol. Dumitru Ghika, Boerescu și Al. Lahovary au declarată că vor vota legile financiare ce ile va presinta guvernul, acesta neimplicândă ânsâ încrederea în guvernă. BUCUM, SE». Ltă supărații forte chiamații din delulu Mitropoliei. Păsuiții și samsarii, după limbagiulu d-loru Boerescu și Dumitru Grhika, cei cu „Sultan Mezatu,“ după acelă a ală d-lui Brăiloiu, auotărîtă sé de astăzi în judecată pe miniștrii, suptă acuzarea e’au violatu Constituțiunea ! Acceptândă ora, două sau trei ore, pentru a pute face cunoscută resultatulă ce va produce acestă otărîre a amărîților. Crawlisti, să vorbimă puțină despre supărarea dumneloră. Orice voră ^Lice domnii chiămați, nu voră pute face ca țara să nu Mi fere că ei nu suntă de câtă, celă multă, vre șepte sau optă aleși. Ensuși d. Catargială dumneloră a mărturită că prin teșchierele i-a adusă în delula Mitropoliei. Pe ce temeiu dérit invoca-voră legile constituționale, și de unde lua-voră puterea morală pentru ca s’acuse pe actualii miniștrii ? Puindu-ne apoi chiară pe terazaula constituționale, unde găsescă dreptulă d’a da suptă judecată cabinetulă de la 27 Aprile? D. Catargi a disolvată fostulă Senată suptă acuzarea că nu i-a dată și d’astă dată, fără cea mai mică cercetare și chibzuire, totă ce cerea. Jurații,proprietarii aă osândită sistema și actele ministeriului Catargi. *n fadia sentinței națiunii, d. Catargi se retrase. El puse în adevérü în loculü séu pe unul din neclintiții săi miniștrii, dérü s’arétá, celă puțină în aparință, că se supuse regimului constituționale. Ministeriul Florescu veni în violarea tutoră regulelor, parlamentarii. Camera consuma, sancționa acestă violare, dândă votă de încredere cabinetului Florescu. Elă nu făcuse nici ună notă prin care se merite ună votă de aprobare. Ceea ce făcuse era numai că, pe cândă națiunea desaprobase actele cincinatului Catargi, d. Florescu se«^presinta ’naintea Senatului, ’naintea mandatarilor națiunii, ca ministru anti-parlamentară, anti-națională. Era ună ministeriă anti-parlamentară, căci nu eșise din rândulă Senatului, ai căruia membrii veniseră acumă c’ună noă ș’adevărată mandată ală țârei. Era ună ministeră anti-națională, căci ministerial Florescu recunoscu ânsu’și că nu póte disolve Senatulă și face din noă apelă la națiune, rezemată pe teșcherana ce’l daseră teșcheriașii din delulü Mitropoliei. Prin urmare este și römâne bine constatată și de toți cunoscută că votul de acredere dată de actualii deputați ministeriului Florescu a fostă, din parte-b,ună actă anti-parlamentară, anti-națională ca și originară, că ei nu potă lucra în numele națiunii, și că tote voturile lor, de aprobare sau de desaprobare, nu potă ave valore de câtă în tabera samsariloru, a păsuițiloru ș’a bandeloră de pușcăriași. In anulă din urmă ală domniei principelui Cuza, samsarii și păsuiții d’atunci ne nepădiaă cu totă felulă de acusări și de calomnii. Roșii, strigaă atunci ca ș’acumă, au fostă și suntă despoietorii și sugrumătorii națiunii. Roșii au conspirată și conspiră spre a răsturna pe Dorină . Roșii în fine aă propagată și propagă chiară asasinatură. Deprinși cu totă felulă de calomnii și nestrămutați în credințele nóstre, îi lăsa să se țfică, și se s’afunde ânșii în nomolulă calomnieloră ce respândiaă ș’ală fără-de-legiloră ce comiteaă. Intr’uă ’i veni din London uă epistolă recomandată către C. A. Rosetti. Acea epistolă era suptscrisă d’ună pretinsă supt comitată polonă, vorbia ca în numele amicilor, noștrii italiani și francesi, propunea asasinatură, etc etc. etc. Plânserămă pe cei carii recurgeru la asemene infame miijloce pentru a combate pe inamicii lor politici, și urmarămă se mergemă pe calea cea mare a națiunii. Astăzi aceiași omeni recurgă la aceleași mijloce. Nu respunserămă la feluritele calomnii cu cari ne gratifică necurmată, déra vomă face cunoscută astăzi ună faptă care este în mare rudeniă cu epistola din London, despre care vorbirămă, și cu aginții ce ne-o trămiteaă, despre cari crez urămă de prisosă d’a mai vorbi. Nimene n’a putută uita renumitele strigăte, ce veniră din Viena aci și se duceau d’aci în Viena, despre renumitele bande bulgare, organisate de d. Ion Bratianu. Abia veni la ministeriă d. Brătianu, și cu tote că este singură din partita sea, aceleași manopere începură. Inteligenții nostrii protivnici îi trimiseră ieri din Viena un telegramă, prin care îi spună „c’acumă este timpul“ s’arate de că este „Bratianu ala care cunoscemu“ și termină licendă, „chemă pentru sănătatea amicului nostru.“ Supt scrierea ijice: «mulți Slavi.» Oricine înțelege c’asemene omeni nu suntă Slavi, ci sclavi. Slavii, adevărații Slavi, luptă cu onore și cu devotamentă pentru Patria loră; ómenii cari sunt adevărați patrioți, iubescu tóte celelalte naționalități și nu voră se ucidă nici una chiară pentru a scăpa Patria loră; numai Sclavii se silescă a compromite naționalitățile, și acesta nu pentru a face ună adevărată servină unei alte naționalități, ci numai pentru a servi pe cei cari nu voră adevărata liberare a naționalităților ș’a loră în lățire, ci smulgerea loră de la uă robire spre a le pune suptă altă robire. Aceste din urmă cuvinte ne impună datoria d’a țjice și noi câteva în cea a ce ne privesce d’a dreptură. Două epistole primirămă ieri la redacțiunea Românului, sunt scrisă fiăcare de câte ună domnă pe care n’avemü onorea să ’la cunoscema. Aceste domni, ne’nțelegăndă negreșită, — căci ar fi tristă să credem și că n’aă voită să ’nțelegă — cele ce amă scrisă despre revoluțiunea bulgară, și orbiți de nobila, de sânta iubire de Patriă — căci ar fi durerosă să fie de ură contra Românilor — ne-am aculată că suntemă în contra naționalităților, cari suferă suptă jugulă străiniloră. Ne pare răă că nu putemă publica aceste două epistole, fiindăcă suntă pline de injurii. Nu ne tememă de injurii, déju cată se respectămă pe cititorii Românului, ș’apoi, n’amă face óre ună răă frațiloră noștrii Bulgari, cândă amă arăta că prin acele injurii servescă pe inamicii noștrii din întru și nicidecum causasoră, în partea iei cea sântă? Lăsândă déju la uă parte injultele, vomă răspunde celoră cari ni le-aă adresată, în modulă celă mai scurtă, celă mai clară și celă mai frățescă. Amă voită și voimă fericirea tutoră naționalitățiloră; nu putemă voi ânsă peirea Românilor, în favorea nici unei naționalități. Amă trisă că suntă durerase spirile ce primimă, fiindăcă fiindă ună resbelă în juru-ne, noi, Românii, din causa unui guvernă vitregă, suntemă mai cu totulă nepregătiți, din tote ponturile de privire. Naționalitățile slave aă ună protectură naturale, destul de puternică astăzi pentru a le susține. Naționalitățile de gintea latină suntă astăzi în posițiune de a susțină colonia soră de la Dunăre? Nu. Protectorii Slaviloră voită-să se ne deamă garanțiă, fia chiară uă promisiune, că nu voiescă distrugerea naționalității române ? Nu. Se spuie dérii, adevărații patrioți bulgari, de n’avemfi dreptulă se ne tememă; și déca ei înșii nu ne-ară meprisa déc’amü vedé că nu ne pesa de esistința nóstră și că primimă bucurosă se peră țara Româniloră, numai noi, căți-va indivizi, se ne ’mpodobimă pe ptură cu câte-va decorațiuni, se ne împreună punga cu câteva milióne și se ne ilustrămă casa ce ne-o voră hărății străinii cu steme de principi, comiți tsén baroni ? Aflămă astăzi că guvernul Rusieloră cere că tóte puterile să se ’ntrunescă în congresă și seotărască ele despre sartea naționalităților din Oriunte. Se mai susține că Rusia ar fi decllarată că, daca puterile nu voră primi congresul, ea va susține deplina neintervenire a tutoră puteriloră, lăsândă ca naționalitățile se’și facă singure trebile loră. Cu tóte că și pe acestă tărâmă amă ave dreptul ă să ne tememă, în starea de destrămare și de ruină în care ne-a adusă guvernulă Gatargi, totuși primimü cu bucuria aceste sciri, și cu frățiătate poftimu tutorii naționalităților, sa dobândescă dreptatea și libertatea, fara cade în alte rele, și fara vătăma drepturile și interesele Româniloră. Corespondința politică din Viena publică disposițiunile esențiale ale convențiunii ce a fost semnată de curândă de miniștrii cisleitani și unguri. După acestă rezumată, uniunea vamală e prorogată pe zece ani totă pe basele actuale cu mici modificări de tarife, reclamate de interesele agricole și industriale reciproce. Im ositulă asupra consumațiunii se va vărsa totă în tesaurulă comună, ca pân’acum, cu orecari restricțiuni. Câtă pentru cestiunea băncei ungare, s’a convenit a se crea două bănci, una pentru Ungaria și cealaltă pentru cisleitania, independinte, una de alta, oferă subordonate unei instituțiuni centrale cu ună consiliu în care amândouă băncile voră fi represintate. Banca din Viena va ave dreptă de a emite 70 la sută, cea din Peste 30 la sută din bancnotele emise pentru afaceri de bancă. Sau învoită I asemenea de a lăsa bancei centrale păstrarea reservei metalice, cu condițiunea ca acea se repărțescă, după trebuință, uă parte din ea între cele două bănci din Pesta și din Viena. întrebuințarea acestoră deposite va fi totuși supusă la controlul unei comisiuni străine de banca centrală. Ragusa, 8 Masă. O Guvernul austriacă a suprimată ajutarele ce da refugiulor din Herzegovina. Gendarmeria a împrăștiată mai mulți din ei, cari să grămădiseră în faca palatului și cereaăpâne. Consulul rusă, la care acești refugiți au cerută ajutare, a cerută instrucțiuni de la Saint-Petersbourg. Oă telegramă a servițiului nostru ne-a comunicată că ’n Serbia, după retragerea ministerialui Ristici, s’a formată ună ministeriă Stewcza-Ristici. E că compunerea acestui nou cabinetă : D. Stewcza, președinte și la lucrările publice; d. Ristici, vice-președinte și la afacerile străine; d. Gruici, la justiția; d. Milojkovici, la interne; d. colonelă Nikolici, la resbelă; d. Vladimir Iovanovici, la financie. Agenția Havas publică oă notă care explică întinderea măsurilor luate de ministrul de interne francese în privința revocării primarilor și ajutorelor ă lor luați afară din consiliele municipale. Acestă măsură se va aplica fără escepțiune tutoră primarilor, fiă că ei nu voră face acum parte din consilie, fiă că nu voră fi făcută la numire seă nu voră fi fostă realeși în urmă. In a zecea secțiune a Sionului era să se facă alegere pentru ună consiliară municipală. Alegerea s-a făcută la 7 st. n. și candidatură republicană, d. Dubost, advocată și vechiă decană, a fost alesă cu 440 voturi din 465 exprimate. L Kostajnica, 9 Maiă. — La Ottoka , se dă de ieri diminăță uă luptă forte învierșiunată. Resultatulă încă nu e cunoscută. In bătaia de la Kljutsch ce s’a întâmplată la 6 Masă, Solimpașia a perdută 400 morți, ură insurginții 250. La Suhompolje, în apropiere de Majdana, s’a dată laT Masă tdfcă o Jinală crâncenă bătaiă, terminată cu alungarea Turcilor, caru aă perdută 700 morți, era insurgenții 324. Berlin, 9 Masă. — Andrassy va rămână aici numai trei zile, din motivă că și principele Gorschakoff va porni Sâmbătă împreună cu imperatorul Alesandru la băiele de la Enns. Dăca în cursul tratărilor, nu se voră ivi dificultăți cari i se reclame prelungirea disensiunilor. Sâmbătă săra cornițele Andrássy va pleca d’a dreptul la Pesta, pentru a fi faciă la deschiderea delegațiunilor austromaghiare. Madrid, 7 Masă. — Ună membru ultramontană din Cortese a presintată uă propunere prin care cerea să se dea tuturoru provincielor din Spania aceleași imunități administrative pe cari le posedă Biscaya și Navara. Ună altulă a adaus și că provinciele basce suntă bulevardulu libertățiloru. Cortesele a primită propunerea și declarațiunea acestor deputați cu protestări și cu semne de desaprobare fără desbaterea asupra propunerii s’a amânată pentru astă Ji. SENATUL II. Ședința publică de la 29 Aprile se deschide la 2 ore 35 minute, supt președința d-lui Dumitru Sturdza, fiind prestați 53 d-ne senatori. Se citesce sumarulă ședinții precedinte și se admite. Se da citire unei adrese din partea cesturii fostului Senată, pe lingă care se înainteză compturile de chiăltuieli ale Senatului. Se citesce uă adresă din partea ministeriului de finance, care cere se se numescă de Senată, conformă legii, douî domni senatori, spre a lua parte la 31 Mai, viitorii, împreună cu comitatul, la vânzarea bunurilor statului. Se citesce pentru a doua oră, conformi regulamentului, propunerea presintată în ședința precedentă de 7 d-ni senatori pentru ca membrii Curții de casațiune, cari devină miniștrii, se nu se mai potă 'ntârci la posturile loră. D. Vice-președinte face cunoscută că ordinea «Jilei e alegerea comisiunii de respinsă la discursul tronului, care după regulamentu trebuie se fiă compusă din membrii. D. Te§liu, cerfindă cuvâintulă, 4>ce că ni se îndouiesce că și Senatulă și guvernul , voră recunosce că nu e nevoiă d’uă adrese la mesagiul tronului, cândă Senatulă , e convocată în sesiune estraordinară. Dupi art. 95 din Constituțiune, nu suntemă ținuți a respunde la mesagiă de câtă atunci cândă trebuie, adecă cândă corpurile legiuitore sunt convocate în sesiune ordinară, cu care ocasiune Domnitorulă pate prin mesagial de deschidere, se descri starea țerei. De astă-dată Domnitorulă deschisă corpurile legiuitore în sesiune estraordinară cu ună mesagră în care nu se arătă starea feței, prin urmare nu avemă 13 ■ ce respunde.