Romanulu, mai 1876 (Anul 20)
1876-05-28
SERVICIULU TELEGRAFICII ALU «ROMANULUI». Londra, 8 Iunie. — Times aruță, după informațiuni autentice și garantate, că marele viziun a publicată un scrisore care acordă amnestiă insurginților, cari vor ă consimți a se supune. Armistițiul de șase săptămâni e subordonații mișcăriloră necesarie pentru concentrarea trupeloră și aprovisionarea cetății Niksioî, numit ven 27 floraru lULULlLMil, 8 OIETEȘARU Deca nu voinü sei se profităm ü de libertățile și sé ne bucuramü de drepturile ce ne suntu astăți asigurate, de bună-semă vina nu va fi decâtu a nóstrá. Cândă suntemű atâtă de șiruri, după cum trebuie să sirm, că orice ingerință directă sau indirectă a agenților și puterii publice va fi aspru reprimată, îndată ce vomă denuncia-o guvernului; cândă ânșiși acești agenți trebuie se dă atâtă de șiruri că îndată ce se vor încerca se iasă de atribuțiunile fată, spre a conduce după placidă și cu autoritatea loră activitatea civică, voră fi destituiți și dați judecății; cândă, în scurtă, nici prefectă, nici suptprefectă, nici pomejniică, nici comisară , nici primară , nici notară de fată nu va putea se întrebuințeze cea mai mica silnicire asupra consciinței cetățianilor, fără îngăduirea loră, ară fi uă înjosire, ară fi unu neafieveru de-a ^dice că libertatea nostra a fostă încătușiată și consciința nostra silnicită. Voimă are ca totulă se ne vie de-a gata, și fără cea mai mică ostenela, fără cea mai mică luptă să ne cadă tóte fericirile „pară în gură“ după pofta inimei nóstre? Ințelege că pene la orecare pontă și uneori ca cetățenii să se retragă ’naintea unei lupte, care susținută cu orice preță, ară merge pene la uă sguduire politică și socială, țara se póte afla în unele împrejurări, cari se impune fiilorăiei ca uă datorie de-a suferi mai bine orice, decâtă de-a merge până la un asemene sguduire. Dară acesta nu se póte întâmpla , de câtă numai supt guverne, ca în veci faimosa firmă Catargi-Florescu, supt guverne de acelea cari se desbracă de ori ce rușine, și rădică arbitrariulă violentă și imorală ca dogmă de Stată. Cândă însemă guvernă, prin originea sa, prin faptele sale, prin ordinele severe ce dă tutorii agențiloru puterii publice, prin destituirile și dârele în judecată la cari supune pe funcționarii ce intră în vr’uă ingerință electorală, ne dă probele și garanția cea mai puternică despre voința sea hotărîtă de-a face să se respecte legea și drepturile cetățenesc în totă puterea cuvântului, atunci ^n’ară fi are rușine se chemă că nea învinsă în lupta electorală supt prefectură, pomerniculă sau primarulă ? Cândă astăzi oricare cetățiană póte să lupte fără frică, cu mândrie, susă și tare pentru triumfulu principielor sale, și numai agenții puterii publice sunt nevoiți să se mărginescă la strictură exercițiu ală dreptului soră, fiindu-le mereă frică să nu puie funcțiunea loră în serviciul luptei, spre a nu fi destituiți și dați judecății, are n’ară fi rușine ca cei mulți, cei tari, cei cari potă să lupte fără nici nă frică, să se îngrijescă de cei puțini, de cei slabi, de cei cari nu potă și nu trebuie să facă nimică mai multă decâtă de-a merge să’și depuie în liniște voturi în urnă, conformă convingerii loră ? Ece de ce repetimă din nooă că daca lucrurile nu voră merge bine, și afacerile publice nu se voră conduce și acum după cum ceră interesele țărei și voința majorității națiunii, vina nu va fi decâtă a iei, a nostrá a tuturoră. 1). ministru de interne destituie motivată prin raportă către Domnă pe prefectură de Calculă pentru că „propune și sprijne candidaturi la deputăție pentru Camera viitare, pentru că directă și indirectă dă totă felulă de promisiuni alegétoriloru spre a face se reușiascu candidații sei la deputăție.“ Aflămă asemene că d. prefectă de Ialomița, primjândă pe umilă din suptprefecții sei la alergare electorală cu ună candidată la deputăție, jspre a ticlui prin comune delegați pe sprîncenă, imediată a destituită și dată judecăței pe acestă suptprefectă, luată moștenire de la guvernul trecută. D. ministru de interne publică prin Monitorii și noi reproduceam mai la vale uă circulară către toți prefecții, prin care, între alte prescrieri aspre de-a se feri administrațiunea de celă mai mică amestecă, în alegeri în genere și în alegerea delegaților, în specială, recomandă ca funcționarii administrativi, precum și primarii, notarii etc., „se nu fi permită nici măcar și a povățui pe cine se alegă deputați“. I). Prefectă de Romană publică asemeneaă circulară către toți funcționarii de supt administrațiunea sa, plină de cele mai aspre recomandări de-a nu se mesteca nici directă, nici indirectă in alegeri , promițândă, după exemplulu ministrului, cele mai seriose pedepse pentru oricine ară cuteza se înfrângă aceste prescrieri. D. ministru de justiție, din partea I, publică că circulară către toți procurorii-generali, inspirată de aceaeși ideie predomnitare în guvernă, și consundă principiile cele mai sănătose și mai moralizatore, atâtă din puntură de vedere politică, câtă și din puntură de vedere socială. Reproducemă acestă circulară, atrăgândă asupră’i atențiunea tutoră Românilor( și mai cu osebire a tutoră magistraților!). Totă ce ne mai rămâne dorn de făcută, este de-a denunda pe d’uă parte pe toți funcționarii abusivi și călcători de lege , spre a se curăța cădată administrațiunea de acestă cangrenă, eră pe de alta de-a lucra cu agerime și unire și acea disciplină care resultă din buna și onesta înțelegere, spre a nu ne face de rîsă ca națiune și nedemni de drepturile și libertățile de cari ne bucurămă. Publiculă n’a uitată negreșită cum legea instrucțiunii publice și concursulă devenise un bătae-de-jocă în mâna ministrului „nouei direcție,“ d. Maiorescu, cum profesorii se destituiaă după bunură se placă, fără nici oă considerațiune pentru lege și drepturi, și cum concurentulă ieșită chiar cu celă mai mare succesă din încercarea concursului, nu era considerată altă felă de acelă ministru, decâtă ca oricare solicitatoră de funcțiune. D. N. Crătunescu ieșită cu succesă din concursulă ținută la universitatea de Iași pentru ocuparea catedrei de dreptă romană din Bucuresci, și recomandată în urmă de consiliul superioră ală instrucțiunii la acestă catedră, avuonarea de a se vedea respinsă pură și simplu de d. Maiorescu, pentru că într’ună procesă pledase astăferă cum nu plăcuse d-lui Maiorescu. Acei timpi de arbitrarii aă trecută cuse, cum trece totă ce este violentă și anormală; drepturile s’aă restabilită și d. N. Crătunescu a fostă confirmată de guvernulă actuală in postură pe care ’lă dobândise în conformitate cu legea și cu meritulă probată. Vineri, 28 Masă, la 8 ore dimineța, vomă asculta dejă pe d. N. Crătunescu deschidendă cursură d-sele de dreptă romană, la facultatea juridică din Bucuresci. Reproducemă după edițiunea de diminața a numărului precedinte urmatorele : Berlin, 3 luniü. — țburul CI Norddeutsche Allgemeine Zeitung constată că situațiunea Europei e forte critică. Cestiunea Orientului își perdu importanța în facia neînțelegerilor ivite între cabinetule europene. Germania nu avându nici celă mai mică interesă, «fice numitulă »fiară, în privința afacerilor din Orient, se va sili a menține pacea europenă sprijinindă din tóte puterile sale tate stăruințele pacifice ce tindă a regula și a stabili ordinea lucrurilor în Orientă. Belgrad, 3 Iuniu. — țfiarulă Pester Corresponded publicată telegramă din Belgrad, prin care i se comunică că Muntenegrulă refuzândă propunerea Serbiei de a Intra fără amânare o acțiune contra Turciei, ministrul-președinte Ristiei ar fi adresată astăzi noului regim de la Constantinopolu omagiele sale. Același țată ijice că consululă rusă de la Belgrad ară fi plecată la Enns, după cererea d-lui Ristici pentru a cere de la Țarulă ajutorul Rusiei în favorea Serbiei. Londra, 3 luni. — Times publică o telegramă din Paris, care sjice că acum pare mai presusă d’ori ce indouiala că Rusia e de acordă cu celelalte puteri și c’a consimțită a se mai amâna presintarea memorandului la Portă. Francia.— Ministrul de interne a depusü pe biuroulu camerii deputaților și unu nou proiectă de lege comunale. Acestă proiectă, pe lângă inovațiunile liberale ce conține, păstreză și câte-va disposițiuni din legea comunale a ministrului ordinei morale, astăfelă admițândă principialii generală ca primarii și ajutorii lor, să se alegă de către consiliele municipale, pune escepțiunea ca în capitalele departamentelor, arondismentelor și cantonelor, primarii se fiă numiți de guvernă. Acestă disposițiune n’a fost primită cu favóre de stânga; fiarele republicane o combată și se speră că articolele în carte cuprinsă vor fi modificate de cameră, chiară cu consimțimântul cabinetului. In cameră se urmeză disensiunea asupra proiectului privitor la învățămentul superioră și în curândă se va pune în disensiune acela prin care se cere aprobarea unui credită de 260 milione pentru reconstituirea fruntarielor militare și a materialului de resbelă. Acestă sumă formeza completarea chiăltuielilor regulamentare prevenute în 1875. Intre propunerile supuse camerii mai e și una a d-lui Versigny, care tinde a transforma : 1) Contribuțiunea funetară pe clădiri; 2) contribuțiunea personală și mobiliară; 3) contribuțiunea pe porți și ferestre din imposite de repartiția în imposite de cotitate; și alta semnată de 140 deputați, care are de scopă a interzice urmăririle pentru fapte relative la insurecțiunea comunei și a dobândi publicarea oficială a condamnărilor pronunciate în lipsă pentru fapte de aceași natură. Anglia. — Se susține ca sigură că guvernul ă nu vă fi fostă delocă străină de evenimentele din Constantinopole; din contra se atribuie mai cu semă atitudinii Angliei în faca memorandului puterilor nordice euragială și siguranța arătată de răsturnătorii sultanului. Poporală aprobă fără reservă purtarea guvernului și lordulă Derby, respuinsândă la uă interpelare ce i se adresase în privința prientelui, a declarată că Anglia trebuie să iaună rolă principală în interesulă păcii Times, vorbindă despre acestă declarațiune, surie : „Acum pate este ocasiunea favorabilă d’a juca acestă rolă. Opiniunea publică în Francia a aprobată într’ună modă vădită purtarea nostra în refusulă d’a participa la plădirile luate în conferința de la Berlin. Dacă Anglia și Frauda , profitândă de repausulu ce trebuie sĕ s’acorde noului suverană, ară face cunoscută care o, după opiniunea loră, miijlocul ă celă mai echitabilă d’a regula dificultățile actuale, acestă opiniune n’ară pute lipsi de a influința pe celelalte puteri.“ Congresul a luat în considerare bună proiectă care are de scop a se numi ua anchetă parlamentară asupra operațiunilor tesaurului înainte de 1874. Serbiul.— Corespondința politică din Viena anuncță că consiliul municipală ală Belgradului, pentru îngagia pe poporațiune se suprscrie împrumutulă ce voiesce a contracta, i-a adresată că proclamațiune resboinică, publicată în tiatul oficiale, eră Corespondința austriacă asigură că Serbia n’a putută plăti Porții avansulă de 20,000 galbeni din tributulă a căruia scadență a fostă la 5 Mai. Protestulă invocată pentru acestă suspendare de plată este că principatul, în facia urmărilor amenințătore ale Turciei, are trebuință de tóte resursele sale pentru a -și asigura apărarea. Pruso Germania. — Monitorari oficiale ale imperiului a publicată numirea d-lui Hoffmann, președintele consiliului de miniștrii din Hesa, ca președinte al oficiului cancelariei imperiului Germaniei. Alsația-Lorena. Deputațiunea Alsației-Lorena, în ședința sea de la 1 luniă, a dată ună votu prin care cere ca administrațiunea centrale să ’și aibe reședința cinală în țară, nu la Berlin, și ca să i-se întindă atribuțiunile. Afară de acesta, deputațiunea (Landes-Ausschuss) a mai cerută ca să nu se puta face nicî uă modificare constituțiunii, fără a se cere mai ântâiă opiniunea delegațiunii. Austro-șilgaria. — Delegațiunea cisleiiană a votată bugetulă ordinară ală resbelului, care menține efectivul armatei și chiăltuielele estraordinare; cea ungară asemenea a votată bugetală afacerilor străine, respingând tate amendamentele cari tindeau la reducerea bugetului militară și dândă toto-d’uă dată ministerului și voiu de încredere; în urmă sesiunea s’a închisă printr’ună discursă ală d-lui Andrassy, care a mulțămită delegaților» în numele împâratului pentru celulă patriotică și devotamentală comă pusă în lucrările lor. Spania. Se pare că principiul desființării privilegielor comunale și provinciale are sefia admisă de cameră. Comisiunea numită pentru examinarea proiectului relativă la acestă desființare a avută uă conferință de patru ore cu președintele consiliului de miniștrii și s’a stabilită între dânșii dă înțelegere deplină, ziarele anundță că s’a convenită ca proiectul guvernului să se modifice în partea relativă la servitulă militară în provinciele Alava, Guipuzcoa și Biscaia, astăfelă: „Aceste provincie vor forma contingintele foră de soldați și de marinari ca și celelalte provincie ale Spaniei.“ Comisiunea a mărginită la fiece ani durata scutirii de serviciulă militară a poporațiunilor liberale cari aă sprijinită monarhia lui Alfons XII. Congresul a aprobată tratatul de comerciu cu Belgia. Ministrul de resbelă se ocupă cu preparativele generale pentru a trimite în Cuba două escadrone cari se fortifice armata din Cuba. MIȘCAREA ELECTORALE. Omttatul apartitei naționaleliberale ai districtului Brăila. Dlorit alegatori al colegielor il electorale din judecada Brăila. Tóte puterile Statului emană de la națiune. Constituțiunea. Fericirea națiunilor ș, ca și a indiviziloru, aternă de la natura instituțiuniloru ce ’și întocmescii, a resultului legiloru de cari se guvernă. Cândă puterile unui stată purcedă dintr’uă singură voința, sau a unei caste, legile Statului, istoria ne o dovedesce, mai totudeuna nu se făcu în folosiiă popo-w* l..iv-wjwwwt WWWUJUMÖ 1/0 guvernuldferei fiind lipsită de orice controlă. Cu totulă din contra se intuiplă, când puterile Statului emană de la națiune. In acestă casă, cârmuirea afacerilor statului este a poporului, care o esercită prin delegațiune, adecă prin sine și în folosulă tuturoră. Mulți secole a domnită în lume cea d’ântâră sistemă de guvernămentă, și din nefericire domină încă în unele state, ală căreia resultată n’a fostă și nu este decâtă starea de sclavia și miseriă a popórelor”. Aă trebuită marî scuduirî sociale pentru ca popórele apăsate se’șî revindece drepturile și libertățile loră naturale. Poporule română n’a fostă mai puținii incercate; secole întregi a gemută supt greutatea domnirii de castă. Condițiunea vitței sale politice și sociale în asemenea timpi, nefericiți, n’a fostă decâtă uă stare de sclavia,le umilință, în folosulă unei caste de privilegiați, fără altă cuvântă decâtă negațiunea drepturilor și libertățiloru naturale ale omului. După grele încercări și sacrificii a mai multor generațiuni, după mai multe peripeții și transformări, poporală română, la fine, ’și dete Constituțiunea din 1866, care formeza poetulă nostru fundamentale. Prin acestă pactă reluându’și esereițialu suveranității sale, națiunea română a legiuită ca tóte puterile statului se purceda numai din voința naționale și se se esercite prin delegațiune. Stăpână pe sine și ale sele, câtă de multă n’aru fi înaintatu pe calea înfloririi și măririi naționale, decă, după două ani de regulată funcționare a regimului parlamentarii, n’are fi căzută iarăși, prin nepăsare, supt domuirea unui guvernămentă personale, condusă de interese străine și de ideia reînvierii unei caste de privilegiați, prin ajutorul unoră fii degenerați, deși condamnată de națiune la uitarea unui trecută de decădere și umilire naționale. Cinci ani de guvernare a regimului căzută au fostă de ajunsă ca prin falsificarea regimului represintativă, prin introducerea sistemului de fraudă, de terere, de corupțiune in administrațiunea țerei, s’o reîntorcă la guvernământul bunului placă, se ’i răpescă, în numele seu, drepturile și libertățile séle,se ’i sleiască forțele sale morale și materiale, făcându totu felulă de vinovate încercări spre a subujuga din nou națiunea și a i esploata interesele sale în profitură străină și personală. Lovirea autonomiei comunale, a consilieloru județiene, a libertății individuale prin legi reacționare, înființarea monopolului tutunului, a licențelor, a timbrului, facere de împrumuturi colosale, întrebuințarea fondurilor publice după bunură placă, lipsa de orice controlu a nctelor puterii executive prin falsificarea alegerii