Romanulu, iulie 1876 (Anul 20)

1876-07-15

ANÜLÜ ALÜ DOÜE-PECELEA TOIEACE ȘI VEI rUTEA ANUNCITEI Linia de 30 litere petit, paginea IV,— 40 bani. Date------— — paginea III, 2 lei — A se adresa, IN ROMANIA, la administ­rațiunea diarului. LA PARIS, la Havas, Laffite & C­une, 8 Place de la Bourse, LA LONDON, la d. Eugene Micoud, No. 81-A Fleet Street, London K. C. LA VIENA, la d-nií Haasenstein și Vogler, Wallfischgasse 10. Articolele republicate se ardă 20 BANI EXEMPLARUL SERVICIULU TELEGRAFICU ALU­I ROMANULUI», Viena, 25 Iulie.— Corespondința poli­tică primeșce din Ragusa spirea că în urma înfrângerii­­ seriose a Muntenegrenilor!! în ziua de 23 Iulie, aprope de Nevesinje, principele Muntenegrului s’a retrasă spre­­ Gaciko, ar fi zidit tóte casele turceșci, din cari e’a trasă focuri asupra Muntenegre­­neloră, din­prejurul­ Podgoritzei. Turcii au atestată mulțime de chrestinî. Belgrad, 25 Iulie, (oficiale).— Armata generalului Zach s’a întâlnită la 24 iulie pe totă linia cu Turcii, în apropiare de Yavor. Intr’uă luptă care a durată șapte ore, plină de succes­ pentru Sârbi, aceștia au demontată mai multe tunuri ale Turci­­loră. In apropiare de Vadiljevici, Sârbii s’aă întărită în posițiunile luate de la Turci în direcțiunea din­spre Sienicka. Sârbii au ocupată mai multe întăriri tur­cesci și mai multe sate turcesci. * BUCURESCI, ie CUPTORU. Din nici una puntă de vedere moș­tenirea nefastului trecută nu este durerosa, ca din acela alü îngagia­­mintelor, luate în numele țârei fa­clă cu străinii. Cea­a ce se face între noi, se póte desface toră între noi;­uă lege, uă măsură rea luată astăzi, o putemü desființa mâne, și din acela mo­­mentă nu mai avemă de­câtă a vin­deca relele iei efecte, cari în genere nu suntă necurabile. Cee­a ce se închiăie éase între noi și ună stată străină, se a flă și nu­mai între noi și companie atr&iuo, nu totă astă-felă se póte desface de a­ fi péné­mâne; pe fărâmura u­­noră asemeni angagiamente, este des­tulă unui guvernă lipsită de simțul­ datoriiloră către țara de câte­va luni de guvernare, spre a robi țera pe fisdmni de ani și chiară pentru ve­cie. De ce nu este dară capabilă m­ă asemene guvernă, cândă în locă de câte­va luni, stă câți­va ani la pu­tere? Ieri a fostă pentru noi vă dure­rosa ocasiune de-a ne convinge des­pre ce va se adică îngagiamintele luate către străini și consecințele lor­ pen­tru ună Stată. Ve^ur­mă uă represin­­tațiune națională patriotică și indepen­­dintă cedândă considerațiunilor­ puse înainte de guvernă în privirea conven­­țiunii de comerciă și navigațiune în­cuiată de generalul­ Florescu cu Ru­sia și votândă urgința asupra unei ges­tiuni care prin natura iei nu póte se fie tratată de­câtă după studii și cercetări seriose. Asemene astăzi vom vedea pute și faptul­ luării în con­siderare a convențiunii de comerciă și de navigațiune cu Rusia, pentru cuvântul­ că îngagiamentulă formală către că mare putere este luată, că instrumentulă definitivă între ambele state este deja închiriată de fostulă guvernă, și că guvernulă unei puteri străine n’are a se ocupa de certurile nóstre intestine, pentru densură ori­ce miniștrii ară fi la putere în Ro­­mânia suntă d’uă potrivă, și potă d’uă potrivă trata ș’a se îngagia în numele țârei. Fatalitatea dură a voită ca ce s’a făcută rea , ce s’a făcută mai rea supt regimulă trecută, în privirea transacțiunilor­ internaționale, se aibă a primi sancțiunea, dată cu sfâ­­șiare de animă d’uă adevérata repre­­sintațiune națională. Ce se fi temă de convențiunea Ruso-Română moștenită de la regi­mulă căzută ? Este rea pentru țară, cum vor­ fi tóte convențiunile puse fatalminte pe basele așezate de convențiunea austro-romă­nă. Ce se mai intră mă a o trata în amănunte ? Este mai rea încă de­câtă convențiunea austro-română, căci nesocotesce cu totulă principiile reciprocității, dară în efectele iei practice va fi neapărată mai puțină funestă, de­ore­ce avemă a ne teme mai puțină de încălcările economice ale Rusiei de­câtă de încălcările e­­conomice ale Austriei. Stămă deră supt loviturile unei neînduplecate fatalități, adusă asu­pra țarei de regimulă căzută. Fie­­care nouă convențiune ce se va în­­chiria va forma o­ nouă verigă a lanțului de aservire economică, și a­­cestă lanță ne va pironi de stîl­­pur­ de aservire, pe lângă care se ne considerămă fericiți déca vomă mai găsi cu ce se susține că în timpă de­­ zece ani vieța nostru națională. Déca mai este ce­va de sperată în acesta durerosa situațiune, este numai că pate vre­ună guvernă na­țională va reuși se dobândescă de la puterile contractante acte adiționale, cu cari se mai îndulcescâ cruda nós­­tră captivitate. Reproducemă după edițiunea de dxm&ué^di tb UlUlULLüA U1U.I pi tJCtílilílljG 1II*~ tórele : (Serviciulu telegrafică al­ ROMANULUI) Constantinopole, 25 Iulie (oficiale). — Unö detașamente turcescă, plecate de la Sottciaritza, a trecută fruntaria serba ș’a bătută pe Sârbi, cari aă perdutu 300 o­­meni. Trei sate sârbesc­ au fostă incen­diate. Generalissimulă Abdul Kerim-pașa a sosită la Nișî. Se așceptă uă mare bătălia. SOIRI MAI NOUI. Atena, 22 Iulie.—După sosirea ré­setul, camera va fi chiămată în se­­siune estraordinara. Cererea Turciei, ca tunurile ce se află în Corfu și sunt­ destinate pentru Muntenegru se fiă sechestrate, a fostă refulată. Semfin, 22 iulie.—Colonelul­ Des­­potovici, din armata generalului Cer­­nateff, va lua comanda unui corp­ al­ armatei de la Drina. Ministrul­ de resbelă Nicolici a sosită astăzi în cartierul­ generală ală principelui Milan. Viena, 23 iulie.—Deutsche Zeitung publică următorea telegramă din Con­stantinopole: „Austria a cerută grabnică satis­facere pentru violările de granițe causate de trupele turcesci la Kleck. Pórta, contestândă aceste violări, a protestată în contra închiderii por­tului Kleck. „Sultanulă Murad V fiindă bol­navă, se vorbesce că va fi înlocuită cu fratele său celă mai tânără Ab­­dul-Hamid. „Ministrul­ de resbelă ală Greciei a anga­jată uă mulțime de lucrători pentru arsenalul­ din Grecia. „Ieri s’aă trămisă la Niși laOOba și­­buzuri, scarii pe la stațiunile dru­mului de seră trăgeau asupra copii­­lor, funcționariloră chreștini de la li­nia ferată. Și Admini­strațiun­ea strada Domnei 14. (A) K Edîlfimea de sora „Generalul­ Ignatieff plecă în con­­cediu la Livadia; Intorcerea sea e índouiasa. “ Unu șiru de adevĕriuT. Supt acestă titlu, Tablettes d'un spec­­tateur publică urmatórele noutăți de curendă puse în circulația în privința atitudinii României în conflictul­ turco-sârbă : „Nu s’a trimisă nici­ vă­dată Me­morandum română, nu exista nici ună Memorandum, nică­ eri, nici la Constantinopole nici aiurea, nu s’a primită vre­ună Memorandum, în ac­cepțiunea gramaticale sau diploma­tică a cuvântului. „De mai mulți ani, ori­cari punte litigiase s’aă tratată între Bucuresci și Constantinopole și acesta cu sol­­ința marelor­ cancelarie europene. „Suntă trei săptămâni, cabinetul­ din Bucuresci a adresată Porței, cu formalitățile cele mai cordialmente prevenitóre, rugăciunea d’a regula­tă situațiune pe care ambele partite aă ecuală interesă d’a o vede defini­tivă stabilită cu satisfacția loră mu­tuală. „Elă a cerută ca Pórta se facă cea-a ce am făcută tóte cele-l­alte puteri, adică se recunoscá Principa­­telor­-Unite numele istorică de Ro­mânia. „Elă a arătată utilitatea ce ară ave déca represintantele română de la Constantinopole ară avé ună ca­­racteră oficialmente diplomatică. „Elă a arătată dreptatea ce s’ară ’ace­ea agintele diplomatică română se esercite juridicțiunea asupra co-UCL A UCL­U­ (xCTJL ). Cfc­ I* „A adusă a­minte că e chiară după dorința forței otomane d’a face uă delimitare a insulelor­ Du­nărei. „A arătată că convențiuni co­merciale, poștale și telegrafice, cum și ună tratată de estradițiune, ară favoriza totă atâtă­­ de bine intere­sele imperiului otomană ca și ale României. Cu acesta ocasiune minis­­trală română a adusă a­minte con­vențiunile de felulă acesta închiriate de Statură română cu tote cele­l­alte mari puteri. „In fine, invocândă spiritului tra­tatului de la Paris, cabinetul­ din Bucuresci a rugată pe Porta se pro­­ceda la rectificarea limiteloră la delta Dunării, căci în flă­care zi se nască contestații între Românii cari locu­­iescă la Ismailă și la Chilia, de câte ori traverseza brad­ul­ fluviului pen­tru a merge la proprietățile loră si­tuate în deltă; cabinetul­ din Bucu­resci a putut­ adăuga cu francheță că acesta confusiune în determina­rea ho­tarei oră a fost o resultatură falseloră indicațiunii date în 1857 de guvernulă provisoriă moldove­­nescă. „E că, împreună cu secundara ces­­tiune a pasporteloră , totalulă pre curtenitarelora și pré­amicalelor, re­­presintațiuni făcute acum trei săp­tămâni la Constantinopole de guver­nulă română. „Nici­ vă­ dată nu fostă vorba d’a reclama iertarea tributului, unica le­gătură care a legată totă-de­ una Moldavia și România cu imperială otomană. Acesta legătură , Românii o respectă, o mențină, și, zilele a­­cestea din urmă, el au achitată tri­­butulă anuale. „Agenții României în străinătate au primită la timpă oportună co­­municațiune despre acesta notă. Era vorba mai pretutindeni de reunirea unei conferințe și, naturalminte, ca­binetul­ din Bucuresci n’a voită se lase să ticea ocasiunea fără a inte­resa în pri­vința justeloră sele cereri consiliul­ Europei adunate. „Câtă despre a se face din a­­ceste represintațiuni la Constantino­pole basa sau puntule de plecare ale unei certe cu Turcia, lealitatea gu­vernului ș’a poporului românii de­­porteza și interzice acesta bănuială. Porta otomană este cea d’ântâră care póte mărturi acesta. »In fine, este absolut aminte falsă că România mobiliseză armata c’m­ă scopü ostilă Turciei. Ea are deja for­țele necesarii pentru a face să i-se respecte neutralitatea și pentru a res­pinge la trebuință ori-ce incursiuni.“ Același­­ fiară e cé ce <zice mai în josă : „Térgulü, totu-de-una în rolul ă séu de echo, ș’a schimbată părerea ș’a începută se cred­ă pe d’uă parte că revendicațiunile Românilor, dateza de câți­va ani, era pe dalta că ele se referă la punte cu totulă secundare. „Cursură, prin urmare, a devenită mai stabilă.“ Le Sieche, după ce combate fia­rele cari se silescă a arăta că Ro­mânia e dispusă a interveni în con­­flictul­ turco-sârbii,­­zice : „Nu acestă momentă, când­ sar­­tea armeloră pare favorabilă Turciei, l­ ară alege guvernulă română pen­tru a se arunca în luptă. Afară de acestea uă telegramă, adresată din Bucureșci către Nouveau Tagblatt din Viena, probeza câtă de eronate suntă pr­evederile pesimiste. Acestă telegramă anuncță, în adevăr­, că memorială n’a fostă adresată sem­­natarilor­ tratatului de la Paris, ci numai guvernului turcă. Atitudinea României a fost o deră farte corectă în acesta circumstanță; ea este în totală conformă liniei politice atâtă de înțeleptâ, atâtă de prudinte, a­­tâtă de reservată, adoptată deja de inainte de deschiderea ostilitățilorü.“1 JOUL 15 IULIU, 1876. LUMINEAZA-TE ȘI VEI FI — abona­ment­e­T In capitală, um­­ană 48 lei; șese luni 24 lei;­­ trei luni !2 lei; uă lună 4 lei; la districte, unu anii 54 lei; șe­se luni 27 lei; „ . .trei luni 14 lei; uă lună 5 lei; pentru tote țerele Europei, trimestru 15 lei; A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea farului. bA PARIS, la d-nil Darras-Hallegrain 5, ruerte l’ancienne comedie, și Havas, Laf­fite & C-nie,. 8 Place de la Bourse. LA VIENA, la B. O. PopovicI, 15 Fleichmas kt. Scrisorile nefrancate se retusa, 20 BANI ESEMPLARUL Acesta declarațiune­a surprinsă pe marele vizită (ficândü că închiderea portului Kleck este aprópe identică cu un declarare de resbelă; acesta e singurulă pantă ală Adriaticei pe unde Turcia ară pute trimite ajutore în Herzegovina, fără să trece pe ună teritoriă străină, de acea­a a cerută a­­mânarea aplicării acestei măsuri celă puțină penă după sosirea celoră 6 năvi de resbelă, cari deja se aflaă pe drumă pentru a transporta soldați și alte necesarii pentru resbelă. Cornițele Zichy replicândă a decla­rată care instrucțiuni forte rigu­­rose de la care nu se póte depărta câtuși de puțină și că ori­ce reclamă a Porții va remâne fără efectă de­ore­ce Austro-Ungaria, v0r rându’și e­­sistența sea amenințată, a fostă îm­pinsă două forță m­ajoră la luarea a­­cestei măsuri. In urma acestora marele vizită a ordonată numai de câtă celoră 6 năvi ca să se opresca la Salonică și se aștepte acolo disposițiunile ulte­­riore. Porta consideră acesta măsura a Austriei ca resultată ală stipulațiu­­nilor­ de la Reichstadt și din acesta causă posiția comitelui Zichy, la Con­­stantinopole, s’a agravată forte. _______ _ Corespondința orientale ne aduce următorea sorie gravă : După cum spune fiarulu Bassiret, la 19 iulie, com­itele Zichy, ambasa­­dorele Austriei, ar­ fi prevenită Porta într’ună modă oficială că, în casulă în care resbelulă serbă nu s’ară ter­mina în 15 file, guvernulă austriacă se va vede pusă în necesitate d’a o­­cupa Serbia cu propriele sale trupe. Cadrele oficialiloră cari vară co­manda reserva de a doua clasă a­ fostă completate. Seraskieratură a reluată în serviciă activă pe toți o­­ficialii cari se aflaă în retragere sau în disponibilitate. Guvernul­ imperiale refusă cores­­pondențiloră de fiare ori­ce autori­­tate d’a urma operațiunile resbelului. La 17 Iulie s’a citită în bisericele grece din capitală un scrisore prin care patriarh­ala ecumenică îndemnă pe credincioși a ajuta tesaurul­ res­belului. Banca imperială otomană a fust­­scrisă 5000 livre în profitul­ armatei. Pe lângă ministerial­ de resbelu­ s-a constituită u­ comisiune care să ocupă cu organisarea corpurilor­ de voluntari. Grecii din Fanar au peti­ționarii la acesta comisiune ceréndu a fi înrolați în armată spre a-și pute dovedi iubirea și devotamentul­ pen­tru patriă. Comisiunea h­otărîtă a satisface dorința Grecilor­. Bedrihan-pașa a cerut­ să fie tri­­misă în Kurdistan pentru a organisa și acolo corpuri de voluntari. La 13 iulie , ambasadorele Aus­­tro-Ungariei, cornițele Zichy, a con­vorbită mai multă timpă cu marele viziră, fiindă de facto Safvet și Mid­­hat-pașa. Cornițele Zichy a declarată, că Austro-Ungaria e silită a închide portul­ Klek pentru motivul­ că nu­mai astă­felă pate înfrâna mișcările din părțile meridionale ale monar­c­iei ADUNAREA DEPUTAȚILORU Ședința de Marți, 13 Iulyi, 1876. Iso ucopuiuc­a a unu­i p.­uj. pupu președința d-lui C. A. Rosetti cu îndepli­nirea formalitățilorfi obicinuite. Sumarulu ședinței precedinte se citesce și se aprobă. La ordinea «Jile» fiindd convențiunea co­merciale cu Rusia, d. Fleva cere a se a­­mâna discusiunea acestei cestiuni pe mâne, fiindd-că Adunarea pe do uă parte e oste­nită din causa discusiuniloru ținute în sec­­'iunî unite de la 12 ore până la 4 și are trebuință se se odihnescă, se se retorescă; afară d’acesta timpuril e fórte înaintate și aru fi bine ca discusiunea unei cestiuni a­­tât d de grave se se puie în discusiune la începutul­ unei ședințe. Afară d’acesta, ca­mera s’a impusd­uă datoriă, acea­a de a da în judecată ministeriul­ trecntd care a călcatu în piciore voințele țerei. Rapor­­tul­ va fi gata chiar­ astăzi ș’ar fi trebui să se puie în discusiune mâne­ ora con­venția se vie în urmă. D. Ministru de esterne <zice că d. Fleva cere mai ântâi și timpii pentru a se răcori, pentru a da în judecată pe foștii miniștrii, ș’apoi a se pune la ordine votarea convenției cu Rusia. Este însé­uă cestiune de cuviință ca mi­­nisteriul, să nu precipite elfi darea în ju­decată, ca elă s’ascepte ordinile camerei în acestă privință. Afară de acesta, cine asigură că Adunarea nu va cere tipărirea raportu­lui pentru darea în judecată a foștilor­ miniștrii și atunci va fi uă mare amânare. Terminândă, d. ministru amintește că or­dinea <fileî e fișată deja și rugă a n’o schimba. Voci. închiderea discnsiunii. D. Președinte. Nu e vorba de nici uă închidere, de­ore­ce ordinea nu se póte schimba fără consimțimentul­ minis­trului și d. ministru de externe a declarată că nu primesce schimbarea. Se trece la ordinea D. P. Grădiștenu, raportare ale comita­tului delegaților, pentru convențiunea co­merciale și de navigațiune cu Rusia, dă ci­tire raportului său, care conchide la apro­barea convențiunii. D. G. Misailo, luându cuvântulu în ces­tiune prealabile,­­zice c’acésta convențiune­a completă și trateză despre fórte multe cestiuni, cari cerfi fia­care în parte unu studiu minuțiosii; ea dérü nu se póte vota intr’uă sesiune estraordinară.

Next