Romanulu, iulie 1876 (Anul 20)
1876-07-15
ANÜLÜ ALÜ DOÜE-PECELEA TOIEACE ȘI VEI rUTEA ANUNCITEI Linia de 30 litere petit, paginea IV,— 40 bani. Date------— — paginea III, 2 lei — A se adresa, IN ROMANIA, la administrațiunea diarului. LA PARIS, la Havas, Laffite & Cune, 8 Place de la Bourse, LA LONDON, la d. Eugene Micoud, No. 81-A Fleet Street, London K. C. LA VIENA, la d-nií Haasenstein și Vogler, Wallfischgasse 10. Articolele republicate se ardă 20 BANI EXEMPLARUL SERVICIULU TELEGRAFICU ALUI ROMANULUI», Viena, 25 Iulie.— Corespondința politică primeșce din Ragusa spirea că în urma înfrângerii seriose a Muntenegrenilor!! în ziua de 23 Iulie, aprope de Nevesinje, principele Muntenegrului s’a retrasă spre Gaciko, ar fi zidit tóte casele turceșci, din cari e’a trasă focuri asupra Muntenegreneloră, dinprejurul Podgoritzei. Turcii au atestată mulțime de chrestinî. Belgrad, 25 Iulie, (oficiale).— Armata generalului Zach s’a întâlnită la 24 iulie pe totă linia cu Turcii, în apropiare de Yavor. Intr’uă luptă care a durată șapte ore, plină de succes pentru Sârbi, aceștia au demontată mai multe tunuri ale Turciloră. In apropiare de Vadiljevici, Sârbii s’aă întărită în posițiunile luate de la Turci în direcțiunea dinspre Sienicka. Sârbii au ocupată mai multe întăriri turcesci și mai multe sate turcesci. * BUCURESCI, ie CUPTORU. Din nici una puntă de vedere moștenirea nefastului trecută nu este durerosa, ca din acela alü îngagiamintelor, luate în numele țârei faclă cu străinii. Ceaa ce se face între noi, se póte desface toră între noi;uă lege, uă măsură rea luată astăzi, o putemü desființa mâne, și din acela momentă nu mai avemă decâtă a vindeca relele iei efecte, cari în genere nu suntă necurabile. Ceea ce se închiăie éase între noi și ună stată străină, se a flă și numai între noi și companie atr&iuo, nu totă astă-felă se póte desface de a fi pénémâne; pe fărâmura unoră asemeni angagiamente, este destulă unui guvernă lipsită de simțul datoriiloră către țara de câteva luni de guvernare, spre a robi țera pe fisdmni de ani și chiară pentru vecie. De ce nu este dară capabilă mă asemene guvernă, cândă în locă de câteva luni, stă câțiva ani la putere? Ieri a fostă pentru noi vă durerosa ocasiune de-a ne convinge despre ce va se adică îngagiamintele luate către străini și consecințele lor pentru ună Stată. Ve^urmă uă represintațiune națională patriotică și independintă cedândă considerațiunilor puse înainte de guvernă în privirea convențiunii de comerciă și navigațiune încuiată de generalul Florescu cu Rusia și votândă urgința asupra unei gestiuni care prin natura iei nu póte se fie tratată decâtă după studii și cercetări seriose. Asemene astăzi vom vedea pute și faptul luării în considerare a convențiunii de comerciă și de navigațiune cu Rusia, pentru cuvântul că îngagiamentulă formală către că mare putere este luată, că instrumentulă definitivă între ambele state este deja închiriată de fostulă guvernă, și că guvernulă unei puteri străine n’are a se ocupa de certurile nóstre intestine, pentru densură orice miniștrii ară fi la putere în România suntă d’uă potrivă, și potă d’uă potrivă trata ș’a se îngagia în numele țârei. Fatalitatea dură a voită ca ce s’a făcută rea , ce s’a făcută mai rea supt regimulă trecută, în privirea transacțiunilor internaționale, se aibă a primi sancțiunea, dată cu sfâșiare de animă d’uă adevérata represintațiune națională. Ce se fi temă de convențiunea Ruso-Română moștenită de la regimulă căzută ? Este rea pentru țară, cum vor fi tóte convențiunile puse fatalminte pe basele așezate de convențiunea austro-romănă. Ce se mai intră mă a o trata în amănunte ? Este mai rea încă decâtă convențiunea austro-română, căci nesocotesce cu totulă principiile reciprocității, dară în efectele iei practice va fi neapărată mai puțină funestă, deorece avemă a ne teme mai puțină de încălcările economice ale Rusiei decâtă de încălcările economice ale Austriei. Stămă deră supt loviturile unei neînduplecate fatalități, adusă asupra țarei de regimulă căzută. Fiecare nouă convențiune ce se va închiria va forma o nouă verigă a lanțului de aservire economică, și acestă lanță ne va pironi de stîlpur de aservire, pe lângă care se ne considerămă fericiți déca vomă mai găsi cu ce se susține că în timpă de zece ani vieța nostru națională. Déca mai este ceva de sperată în acesta durerosa situațiune, este numai că pate vreună guvernă națională va reuși se dobândescă de la puterile contractante acte adiționale, cu cari se mai îndulcescâ cruda nóstră captivitate. Reproducemă după edițiunea de dxm&ué^di tb UlUlULLüA U1U.I pi tJCtílilílljG 1II*~ tórele : (Serviciulu telegrafică al ROMANULUI) Constantinopole, 25 Iulie (oficiale). — Unö detașamente turcescă, plecate de la Sottciaritza, a trecută fruntaria serba ș’a bătută pe Sârbi, cari aă perdutu 300 omeni. Trei sate sârbesc au fostă incendiate. Generalissimulă Abdul Kerim-pașa a sosită la Nișî. Se așceptă uă mare bătălia. SOIRI MAI NOUI. Atena, 22 Iulie.—După sosirea résetul, camera va fi chiămată în sesiune estraordinara. Cererea Turciei, ca tunurile ce se află în Corfu și sunt destinate pentru Muntenegru se fiă sechestrate, a fostă refulată. Semfin, 22 iulie.—Colonelul Despotovici, din armata generalului Cernateff, va lua comanda unui corp al armatei de la Drina. Ministrul de resbelă Nicolici a sosită astăzi în cartierul generală ală principelui Milan. Viena, 23 iulie.—Deutsche Zeitung publică următorea telegramă din Constantinopole: „Austria a cerută grabnică satisfacere pentru violările de granițe causate de trupele turcesci la Kleck. Pórta, contestândă aceste violări, a protestată în contra închiderii portului Kleck. „Sultanulă Murad V fiindă bolnavă, se vorbesce că va fi înlocuită cu fratele său celă mai tânără Abdul-Hamid. „Ministrul de resbelă ală Greciei a angajată uă mulțime de lucrători pentru arsenalul din Grecia. „Ieri s’aă trămisă la Niși laOOba șibuzuri, scarii pe la stațiunile drumului de seră trăgeau asupra copiilor, funcționariloră chreștini de la linia ferată. Și Administrațiunea strada Domnei 14. (A) K Edîlfimea de sora „Generalul Ignatieff plecă în concediu la Livadia; Intorcerea sea e índouiasa. “ Unu șiru de adevĕriuT. Supt acestă titlu, Tablettes d'un spectateur publică urmatórele noutăți de curendă puse în circulația în privința atitudinii României în conflictul turco-sârbă : „Nu s’a trimisă nici vădată Memorandum română, nu exista nici ună Memorandum, nică eri, nici la Constantinopole nici aiurea, nu s’a primită vreună Memorandum, în accepțiunea gramaticale sau diplomatică a cuvântului. „De mai mulți ani, oricari punte litigiase s’aă tratată între Bucuresci și Constantinopole și acesta cu solința marelor cancelarie europene. „Suntă trei săptămâni, cabinetul din Bucuresci a adresată Porței, cu formalitățile cele mai cordialmente prevenitóre, rugăciunea d’a regulată situațiune pe care ambele partite aă ecuală interesă d’a o vede definitivă stabilită cu satisfacția loră mutuală. „Elă a cerută ca Pórta se facă cea-a ce am făcută tóte cele-lalte puteri, adică se recunoscá Principatelor-Unite numele istorică de România. „Elă a arătată utilitatea ce ară ave déca represintantele română de la Constantinopole ară avé ună caracteră oficialmente diplomatică. „Elă a arătată dreptatea ce s’ară ’aceea agintele diplomatică română se esercite juridicțiunea asupra co-UCL A UCLU (xCTJL ). Cfc I* „A adusă aminte că e chiară după dorința forței otomane d’a face uă delimitare a insulelor Dunărei. „A arătată că convențiuni comerciale, poștale și telegrafice, cum și ună tratată de estradițiune, ară favoriza totă atâtă de bine interesele imperiului otomană ca și ale României. Cu acesta ocasiune ministrală română a adusă aminte convențiunile de felulă acesta închiriate de Statură română cu tote celelalte mari puteri. „In fine, invocândă spiritului tratatului de la Paris, cabinetul din Bucuresci a rugată pe Porta se proceda la rectificarea limiteloră la delta Dunării, căci în flăcare zi se nască contestații între Românii cari locuiescă la Ismailă și la Chilia, de câte ori traverseza bradul fluviului pentru a merge la proprietățile loră situate în deltă; cabinetul din Bucuresci a putut adăuga cu francheță că acesta confusiune în determinarea hotarei oră a fost o resultatură falseloră indicațiunii date în 1857 de guvernulă provisoriă moldovenescă. „E că, împreună cu secundara cestiune a pasporteloră , totalulă pre curtenitarelora și préamicalelor, represintațiuni făcute acum trei săptămâni la Constantinopole de guvernulă română. „Nici vă dată nu fostă vorba d’a reclama iertarea tributului, unica legătură care a legată totă-de una Moldavia și România cu imperială otomană. Acesta legătură , Românii o respectă, o mențină, și, zilele acestea din urmă, el au achitată tributulă anuale. „Agenții României în străinătate au primită la timpă oportună comunicațiune despre acesta notă. Era vorba mai pretutindeni de reunirea unei conferințe și, naturalminte, cabinetul din Bucuresci n’a voită se lase să ticea ocasiunea fără a interesa în privința justeloră sele cereri consiliul Europei adunate. „Câtă despre a se face din aceste represintațiuni la Constantinopole basa sau puntule de plecare ale unei certe cu Turcia, lealitatea guvernului ș’a poporului românii deporteza și interzice acesta bănuială. Porta otomană este cea d’ântâră care póte mărturi acesta. »In fine, este absolut aminte falsă că România mobiliseză armata c’mă scopü ostilă Turciei. Ea are deja forțele necesarii pentru a face să i-se respecte neutralitatea și pentru a respinge la trebuință ori-ce incursiuni.“ Același fiară e cé ce <zice mai în josă : „Térgulü, totu-de-una în rolul ă séu de echo, ș’a schimbată părerea ș’a începută se credă pe d’uă parte că revendicațiunile Românilor, dateza de câțiva ani, era pe dalta că ele se referă la punte cu totulă secundare. „Cursură, prin urmare, a devenită mai stabilă.“ Le Sieche, după ce combate fiarele cari se silescă a arăta că România e dispusă a interveni în conflictul turco-sârbii,zice : „Nu acestă momentă, când sartea armeloră pare favorabilă Turciei, l ară alege guvernulă română pentru a se arunca în luptă. Afară de acestea uă telegramă, adresată din Bucureșci către Nouveau Tagblatt din Viena, probeza câtă de eronate suntă prevederile pesimiste. Acestă telegramă anuncță, în adevăr, că memorială n’a fostă adresată semnatarilor tratatului de la Paris, ci numai guvernului turcă. Atitudinea României a fost o deră farte corectă în acesta circumstanță; ea este în totală conformă liniei politice atâtă de înțeleptâ, atâtă de prudinte, atâtă de reservată, adoptată deja de inainte de deschiderea ostilitățilorü.“1 JOUL 15 IULIU, 1876. LUMINEAZA-TE ȘI VEI FI — abonamenteT In capitală, umană 48 lei; șese luni 24 lei; trei luni !2 lei; uă lună 4 lei; la districte, unu anii 54 lei; șese luni 27 lei; „ . .trei luni 14 lei; uă lună 5 lei; pentru tote țerele Europei, trimestru 15 lei; A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea farului. bA PARIS, la d-nil Darras-Hallegrain 5, ruerte l’ancienne comedie, și Havas, Laffite & C-nie,. 8 Place de la Bourse. LA VIENA, la B. O. PopovicI, 15 Fleichmas kt. Scrisorile nefrancate se retusa, 20 BANI ESEMPLARUL Acesta declarațiunea surprinsă pe marele vizită (ficândü că închiderea portului Kleck este aprópe identică cu un declarare de resbelă; acesta e singurulă pantă ală Adriaticei pe unde Turcia ară pute trimite ajutore în Herzegovina, fără să trece pe ună teritoriă străină, de aceaa a cerută amânarea aplicării acestei măsuri celă puțină penă după sosirea celoră 6 năvi de resbelă, cari deja se aflaă pe drumă pentru a transporta soldați și alte necesarii pentru resbelă. Cornițele Zichy replicândă a declarată care instrucțiuni forte rigurose de la care nu se póte depărta câtuși de puțină și că orice reclamă a Porții va remâne fără efectă deorece Austro-Ungaria, v0r rându’și esistența sea amenințată, a fostă împinsă două forță majoră la luarea acestei măsuri. In urma acestora marele vizită a ordonată numai de câtă celoră 6 năvi ca să se opresca la Salonică și se aștepte acolo disposițiunile ulteriore. Porta consideră acesta măsura a Austriei ca resultată ală stipulațiunilor de la Reichstadt și din acesta causă posiția comitelui Zichy, la Constantinopole, s’a agravată forte. _______ _ Corespondința orientale ne aduce următorea sorie gravă : După cum spune fiarulu Bassiret, la 19 iulie, comitele Zichy, ambasadorele Austriei, ar fi prevenită Porta într’ună modă oficială că, în casulă în care resbelulă serbă nu s’ară termina în 15 file, guvernulă austriacă se va vede pusă în necesitate d’a ocupa Serbia cu propriele sale trupe. Cadrele oficialiloră cari vară comanda reserva de a doua clasă a fostă completate. Seraskieratură a reluată în serviciă activă pe toți oficialii cari se aflaă în retragere sau în disponibilitate. Guvernul imperiale refusă corespondențiloră de fiare orice autoritate d’a urma operațiunile resbelului. La 17 Iulie s’a citită în bisericele grece din capitală un scrisore prin care patriarhala ecumenică îndemnă pe credincioși a ajuta tesaurul resbelului. Banca imperială otomană a fustscrisă 5000 livre în profitul armatei. Pe lângă ministerial de resbelu s-a constituită u comisiune care să ocupă cu organisarea corpurilor de voluntari. Grecii din Fanar au petiționarii la acesta comisiune ceréndu a fi înrolați în armată spre a-și pute dovedi iubirea și devotamentul pentru patriă. Comisiunea hotărîtă a satisface dorința Grecilor. Bedrihan-pașa a cerut să fie trimisă în Kurdistan pentru a organisa și acolo corpuri de voluntari. La 13 iulie , ambasadorele Austro-Ungariei, cornițele Zichy, a convorbită mai multă timpă cu marele viziră, fiindă de facto Safvet și Midhat-pașa. Cornițele Zichy a declarată, că Austro-Ungaria e silită a închide portul Klek pentru motivul că numai astăfelă pate înfrâna mișcările din părțile meridionale ale monarciei ADUNAREA DEPUTAȚILORU Ședința de Marți, 13 Iulyi, 1876. Iso ucopuiuca a unui p.uj. pupu președința d-lui C. A. Rosetti cu îndeplinirea formalitățilorfi obicinuite. Sumarulu ședinței precedinte se citesce și se aprobă. La ordinea «Jile» fiindd convențiunea comerciale cu Rusia, d. Fleva cere a se amâna discusiunea acestei cestiuni pe mâne, fiindd-că Adunarea pe do uă parte e ostenită din causa discusiuniloru ținute în sec'iunî unite de la 12 ore până la 4 și are trebuință se se odihnescă, se se retorescă; afară d’acesta timpuril e fórte înaintate și aru fi bine ca discusiunea unei cestiuni atât d de grave se se puie în discusiune la începutul unei ședințe. Afară d’acesta, camera s’a impusduă datoriă, aceaa de a da în judecată ministeriul trecntd care a călcatu în piciore voințele țerei. Raportul va fi gata chiar astăzi ș’ar fi trebui să se puie în discusiune mâne ora convenția se vie în urmă. D. Ministru de esterne <zice că d. Fleva cere mai ântâi și timpii pentru a se răcori, pentru a da în judecată pe foștii miniștrii, ș’apoi a se pune la ordine votarea convenției cu Rusia. Este înséuă cestiune de cuviință ca ministeriul, să nu precipite elfi darea în judecată, ca elă s’ascepte ordinile camerei în acestă privință. Afară de acesta, cine asigură că Adunarea nu va cere tipărirea raportului pentru darea în judecată a foștilor miniștrii și atunci va fi uă mare amânare. Terminândă, d. ministru amintește că ordinea <fileî e fișată deja și rugă a n’o schimba. Voci. închiderea discnsiunii. D. Președinte. Nu e vorba de nici uă închidere, deorece ordinea nu se póte schimba fără consimțimentul ministrului și d. ministru de externe a declarată că nu primesce schimbarea. Se trece la ordinea D. P. Grădiștenu, raportare ale comitatului delegaților, pentru convențiunea comerciale și de navigațiune cu Rusia, dă citire raportului său, care conchide la aprobarea convențiunii. D. G. Misailo, luându cuvântulu în cestiune prealabile,zice c’acésta convențiunea completă și trateză despre fórte multe cestiuni, cari cerfi fiacare în parte unu studiu minuțiosii; ea dérü nu se póte vota intr’uă sesiune estraordinară.