Romanulu, septembrie 1876 (Anul 20)

1876-09-01

ANÜLÜ ALU DOÜE-QECELEA YOIESCE ȘI VEI PUTEA ANUNCIÜEI Linia de 30 litere petitű, pagina IV,— 40 bani. Doto — — — — pagi ia III, 2 lei. A se adresa, IN ROMANIA, la administra­ția m­a­­ ziarului. LA PARIS, la Havas, Laffite , C­une, 8, Place de la Bourse LA LONDON, la d. Eugene Micoud, No. 81-A Fleet Street, London E. C.­­ A VIENA, la d-nii Haasenstein și Vogler, Wallfischgasse 10. Articolele nepublicate se ar du: 20 BANI EXEMPLARUL MERCURI, 1 SEPTEMBRE 1876 LUMINEAZA-TE ȘI TEI FI­A B­O­N~Â Sen­t­e lu capitală, unu anii 48 lei; șese luni 24 lei; trei luni 12 lei; uă lună 4 lei. In districte: unu an fi 54 lei; șese luni 27 lei; trei luni 14 lei; uă lună 5 lei. Pentru tote țerele Europei, trimestru 15 lei. A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea­­ parului. LA PARIS, la d-n­î Darras-Hallegrain 5, rue de l'ancienne com­édie, și Havas, Laf­fite & C-mne, 8, Place d LA VIENA, la d. R. G.Popovici, 15 Scrisorile nefrancate se­re 20 BANI EXEMPLARUL *­ SERVICIULU TELEGRAFICII ALU «ROMANULUI». Constantinopole, 11 Septembre.— Hatulă Sultanului citită astăzi în consiliu să fie miniștrii confirmă pe mar­ele vizirii și miniștrii în funcțiunile lorii, ordonă înfiin­pe țarea unui consilii naționale, a căruia com­­petință va fi d’a elabora legii și ș’a su­prave­­ghia aplicarea lorii, d’a exercita unui con­­trolul asupra financieloră; dispune că func­ționarii nu vor­ pute fi destituiți fără mo­tive puternice; doresce a se protege învă­­țământul și elementarii; ordonă a se lua mă­suri decisive în privința Herzegovinei, Ser­biei, Bosniei, spre a se pune capătă văr­sării de sânge; în fine doresce a se men­­ține bunele re­lați­uni cu puterile. Constantinopole, 11 Septembre.— Se co­munică din sorginte particulară că din par­tea Turciei nu s’a făcută încă nici uă pro­punere în privința armistițiului sau mij­locirii. Se asigură că consiliul­ de miniștrii se ocupă încă cu aceste cestiuni.­­1 Mostar, 11 Septembre.— 2,500 Munte­negreni au atacată Vineri uă posițiune a aripei drepte din armata lui Muktar-pașa, apărată de două bataliuni, și au fost­ res­pinși plină iu întăriturile lor­, din cari trei aă rămasă în puterea trupeloră turce­sei. Redacțiunea și Administrațiunea strada Romnel 14. Edițiimea de séra MS IM I I »LVI I 31 AUGUSTU lillU nCllLI, 12 RAPC1UNE* Turcii, bătrâni copii stricați ai e­­chilibrului europeană, au ajunsă la gradul­ de nătîngie, care probată reîntorcerea la mintea prunciei. Nu le este de ajunsă că are câte­va poporațiuni eroice, resculate con­tra barbarielor, ce simtă unü ultra­­ giu pentru Europa și pentru secolul­ XIX, le țină în șah totă puterea armată a marei fantasme sângerânde, ce se numește imperială otomană. Nu le este de ajunsă că cruji­mele sălbaticiloră foră bașbușuci, rapor­tate sumei întregi de consululă ge­nerală ală Americei la Constanti­nopole și de comisiunea englesă me­nită a­ le constata și verifica, aă răs­pândită între tote poporele civilisate, fără deosebire, uă orare nespusă con­tra acestei barbare dominațiuni în­tinsă pe uă parte a civilisatei Europe. Nu le este de ajunsă că Englitera, care îi mai susținea, nu din simpatie negreșită, pentru că erau interese majore, atâtă politice câtă și finan­ciare, cari o legaă de dânșii, a început și dânsa se af­lă că în deșertă s­atu­l țihal încerca se dea vitalitate unui cârpă intrată în putreziciune. Nu destulă că deja proiectele de disolvere a imperiului otomană se în­­crucișază în tota Europa, și omenii de Stat, cei mai însemnați se pună în capulă acestei mișcări, precum în Englitera însuși d. Gladstone, și nu mai este nimeni care se nu considere realizarea acestoră proiecte, în nu­mele dreptății, ale umanității și ale civilisațiunii, ca u c cestiune de timpă și de for­te scurtă timpă. Nu destulă că prin bancruta făcută cu plata pe jumătate a anuitățiloră datoriei publice,—bancrută agravată î ncă prin scóterea de h­ârtie mo­­rtă.—Turcii au nimicită el înșit în mare parte interesele pentru cari e­­raă susținuți de puterile occidentale. Nu destulă, în fine, că Europa în­­trege, cu singura jescepțiune pate a Austriei, înțelege astăzi, că este mai dibactă, că este de ună mai înaltă in­teresă politică de a susține emanci­parea și constituirea in­dependință a naționalităților­ din peninsula bal­canică, de­câtă de a face sacficieri nemăsurate spre a susține oă domi­­națiune adi­să acestor­ naționalități, și de a lăsa astă­felă rolulă celă mai frumosă, celă mai generosă Rusiei, care singură susține emanciparea O­­rientului Europei de supt domina­­țiunea otomană. Nu suntă destule, Zice mă, Turci­­lor, tóte aceste dificultăți omoritare, cari se mai­­ complică și cu întronă­­rele și detronărele pe fie­care lună; trebuie acum să ’și facă de dragoste și cu noi, de a căroră neutralitate ară trebui să ne fie atâtă de recu­noscători ; trebuie să ’și facă de dra­goste și cu Redivulă Egiptului, care a mersă pănă a le trimite trupe în ajutoră contra Serbilor”. Astă­felă, cu ocasiunea detronării lui Murad și întronării lui Hamid, înalta Porta, în deplorabila situa­­țiune în care se află, n’a găsită ni­­m­ică mai potrivită de făcută, de­câtă de-a adresa și României să co­municare, în aceași formă și termeni ca și Egiptului, Tunisului etc., prin care ’I face cunoscută că Murad a fost­ depusă, că Abd-ul-Hamid a fost proclamată Sultană, invitându-ne tot de nă­dată și pe noi se serbămă a­­cestă întronare prin salve de tunuri și prin luminațiuni. Deca acestă actă ară veni de la altă putere de­câtă de la Turcia, s’ară putea considera cu mai multă seriositate; din partea Turciei ca se nu trebuie se i-se dea mai multă însemnătate, de­câtă unul faptă co­­pilărescă, care probeză că bătrânii copil de la Bosfor aă căzută în pruncia, care precede ună sfirșită a­­propiată. Suntă óre Turcii astăzi în situa­­țiune de-a putea susține cu ori­ce preță absurdele loră pretențiuni și asupra României ? Nu, negreșită. Atunci pentru ce ne trămită și nouă comunicări identice cu cele pe cari le trimită țărilor­ vasale ca Egiptul­, sau chiară vilaieteloră loră? Pentru plăcerea de-a vedea teșche­­relele loră aruncate după cum me­rită, și ordinelele loră pe deplină nesocotite ? Auzitu-s’a­­re ună singură lună în România, trasă în onorea suirii pe tronă a Sultanului Hamid? Văzu­­tu-s’a ună singură poponețe aprinsă ca luminațiune la acastă ocasiune? De sicură nu. Atunci ce este purtarea înaltei Porți, de no­uă neiertată copilărie, care abia merită mențiunea Z­area loră, nu ca faptă care se ne atingă întru câtă­va, ci ca indiciă sigură că „marelui bolnavă* i-a slăbită cu desăvârșire rațiunea. Ară trebui celă puțină se caute a sfîrși bine, eră nu se procedă astă­­felă, în­câtă se cadă în ridicolul­ lumii întregi, titlu de: „Servițiul­ ministeriului de esterne,“ aceste individe, zicemă, se servescă la adresa noistră, între mulți alți nobili și bine-crescuți termeni, și de m­ulă pe care l’a auzită ne­greșită prin cârciumele unde s’adunâ aceia cari formaă garda electorală de onore a regimului trecută. „Minte, Zice Timpulu, minte Ro­­mănulu, cândă spune că, supt regi­na ulă trecută, s’aă făcută arestări preventive în materiă de presă, minte, s’afirmămu, adauge elă, în facia țâ­rii, c’au fostă numai două arestări, ș’acelea pentru insultele cele mai mârșave, adresate Domnitorului:“ Minte... ânsă cine ? Se vedemă, căci faptele nu se suprimă prin vorbe și mai cu sumă prin trivialități din cele mai înjosite, cari n’au mânjită pân’acum presa română. „Am fostă numai două arestări preventive în materie de presă“, a­­firmă Timpul­. Cruțămă adversariloră noștrii ter­­menul­ de­ minciună, pe care el îl­ întrebuințeză astă felă, în­câtă se pare că starea morală nu le mai permite să-i înțelegă însemnătatea; vomă pune ânsă supt ochii publicu­lui urmatorele fapte : Supt regimul­ trecută, numai de la promulgarea legii de presă, n’au fostă două, ci are două­spre­zece a­­restări preventive în materie de presă; și a­nume d-nil Em. Negruți și Bel­­dimană de la Iași, Miclescu și Cal­­cantraură de la Dorohoiă, amândoui pentru acelașă articolă; V. Mimi de la Brăila de două ori; N.­­Basara­­bescu de două ori pentru acelașiă de­­lictă; Al. Macedonsky, C. Ionescu de la Prahova și I. Fundescu. Se mai pune că la socotelă și a­­restarea preventivă din 1873 a pri­mului redactoră al­ Românului, supt acuzarea că a calomniatu pe primarulu­ de Filipescu, primară care în urmă a fostă destituită și dată judecății toc­mai pentru fapte din cele denund­ate în Românulu. Prin urmare și ’n acestă împre­­giurare ca ’n tóte, déca cine­ va minte, cei căzuți atâtă de josă suntă totă nefericiții cari n’aă­sclută guverna de­câtă prin felurite falsificări, prin falsificarea raporturilor­, în cestiu­­nea Strousberg, spre a adăposti cea mai rușinosă jefuire a țării tăcută cu complicitatea loră, și cari în cursă de cinci ani aă înșelată necontenită țara prin cele mai culpabile neade­văruri, descriindă situațiunea iei fi­nanciară ca strălucită, pe cândă în realitate Statulă nu mai putea trăi, din cauza risipei lor­, de­câtă cu grele împrumuturi. 8) Reorganizarea armatei în care se vor­ înrola și el creștini. 4) Drepturile și îndatoririle Turciei fa­­lă de cele­l­alte puteri europene. In fine, aceeași Corespondință adauge că marele vizire a cărui opiniune ostilă re­­formarelora e generalmente cunoscută, fiind consultată asupra acestoră punte­ară fi arătată nemulțămită, eră noulă sultană i­a dată se înțelegă că timpul ă săă a tre­cută. Marele-vizir n’a luat­ parte la ultima ședință a consiliului de miniștrii din causă de indisposițiune. Consiliul­ de miniștrii în care s’a discutată puntele hatului a fost­ preșejată de Midhad-pașa. Se așteptă în curândă publicarea hatului. Politik și Pester Lloyd anund­ă că Porta a refuzată definitivă propunerea colectivă a puterilor­ în privința armistițiului, de­­clarândă că e gata de a intra în tratări de pace cu condițiuni mai moderate. Sir Elliot a­rară mediatorele representanților­ pute­­rilor­ europene. Cei cari au declarată pe faclă po­­porală de „nerodă și de găgăuță,“ și pe Ziarism de „bandiți al penei,“ judecândă negreșită după dânșii, cari erau complicii foștilor, miniștrii la je­fuirea tesaurului publică pentru tipă­rirea unui pamfletă supt numele de Curierulu de Bucuresci, judecândă a­­­semene după dânșii, cari comită a­­devărate acte de „bandiți“ de orasă, însușindu-și telegramele servițiului nostru, și dându-le cititoriloră supt ! Reproducemă după edițiunea de dimineța a numărului precedinte ur­matorele : Petersburg, 8 Septembre. — Guvernulă a oprită formarea de corpuri compuse din supuși Ruși pentru Serbia. Ruscki-Mir a fost­ suprimată pentru trei luni din causa unui articole privitorii la relațiunile sociale ale Rusiei cu Slavii de­la sudă. Viena, 8 Septembre.— Corespondința Po­litică anund­ă că Sultan­ul î­ va da unui Hat care va conține u­rmătorele punte: 1) Reforme liberale cuprinse într’uă con­­stituțiune. 2) Desființarea sclavagiului, care cu tote decretele Sultanului de pân’acum, totă mai r­esiste în unele ținuturi ale imperiului. SOIRI MAI NOUI. Ragusa, 7 Septembre.— Derviș-pașa a chiămată supt arme pe toți Alba­­nesii în stare d’a purta armele și le-a dată ordine d’a se întruni la Pod­­gorița. Muktar-pașa, în fruntea corpului principale, n’a urmată ieri lupta. El­ se află lângă Zaslap, unde așteptă pe Zakir-pașa, care a părăsită azi Tre­­binje pentru a se uni cu dânsulă. Ragusa, 8 Septembre.— Circulă sco­­mptulă că Zimonici și Socica, șefi ai insurginților­, au luată și distrusă fortulă Klobuk, făcândă 90 prisouiari și luândă munițiuni și arme. Muktar-pașa, plecândă de la Zaslap, a dată focă satului muntenegrână Potkovici. Londra, 8 Septembre.­­­ Marchizulă Hartington, leaderul­ partitei libe­rale în camera comunelor­, a reco­mandată, într’ună banchetă dată la Sheffield, uă apropiată întrunire a Parlamentului. Cestiunile puse în jocă în Oriinte voră fi resolvate nu prin resbelă, ci de marele puteri. Resol­­varea lor­ e dificile, dera neapărată. Anglia trebuie să înceteze de a res­pinge totă ce nu vine de la ea. Berlin, 9 Septembre.— Circulă sco­­mptulă că cele trei impede aliate se pregătescă să presinte Sublimei Porți­ună ultimatum, care va lăsa să se ’n­­trevedă probabilitatea unei interve­­niri armate. N’ară­mai fi nici uă te­mere de acțiunea separată a veri­ uneia din cele trei puteri aliate. Times caută a preveni pe publică în contra a două sofisme cari sin­gure, după acestă fiară, opresefi pe na­țiunea anglosă de a fi unanimă asu­pra cestiunii Turciei. Prima din aceste idei false este că Turcia ar­ fi un­ membru inde­­pendinte al­ sistemei europene, ca Rusia, Austria sau Germania, pe cândă Rusia poseda altă­dată singură ună dreptă de protecțiune asupra supu­­șilor­ c­reștini ai Porții și că tra­­tatul­ de la Paris a­rată acestă dreptă puterilor­ garante. A doua ilusiune ară implica inte­gritatea absolută, așa cum existe, a­­devăratul­ statu quo ante bellum ală imperiului otomană. In acestă privință Times se rădică în contra ideiei greșite că crearea de noul state semi-independinți­ară fi favorabile absorbirii mai multă seă mai puțină depărtată a Turciei de că­tre Rusia. Times susține ideia con­traria și declară că esistența unoră asemenea state va fi totă­d’uă-dată uă supapă de siguranță, în timpulă câtă voră fi conservate, ș’uă măsură de precauțiune în contra preponde­­ranței rusesc­. Times mai susține că, dac’acesta a­­devără ară fi fostă recunoscută a­­nulă trecută, s’ară fi înlăturată póte ororile cari provoca astăzi simți­­minte atâtă de ostile Turciei și con­chide Zicondü că „nu póte repeta in destulă că, în momnetulă de faciă, decisiunea depinde de Anglia.“ Intr’ună meeting ținută la Ply­mouth, în privința cruzimilor­ din Bulgaria, s’a dată citire unei scrisori a lordului Derby, căruia organisat­u­l îi scrisese pentru a’i esprime părer* rea de rău că n’a apărută încă nici oă declarațiune oficială pentru a a­­nucța numirea unei anchete asupra apatiei d-lui Elliot. Primul- minis­tru a răspunsă în acești termeni: „Amicii noștri pot­ fi șiguri că gu­­vernul­ nu va cruța nici­ un silință pentru a stabili exactulă adevără asu­pra evenimentelor ei din Bulgaria și că va fi gata de a lucra în acesta pri­vință în înțelegere cu cele­l­alte pu­teri așa cum va cere dreptatea.“ In acelașă meeting, s’aă citită și alte scrisori din partea unoră mem­brii însemnați ai Parlamentului, cari aă inferată cruzimele Turcilor­,nea­­probândă ânsă meetingurile, pentru motivul­ că ele mai multă ară slăbi acțiunea diplomatică plină de difi­cultăți imense și legată intimă cu cele mai vitale interese ale țării. Francia.—D. de Marcere urmeză reformarea administrațiunii în sensă republicană ; de câte­va Z00­ah apă­rută decretele de înlocuire a șase-spre-­zece suptprefecți ; cei numiți sunt­ mai toți omeni de la 4 Septembre. Colegiile electorale vacante au fost convocate pentru Ziua de 1 Octobre. Italia. — Se zice că ministeri lă de esterne d. Melegari­e de părere a se pune capătă conflictului turco-sârbă prin recunoscerea stării de mai îna­inte de resbelă. Acestă atitudine a sea e conformă cu secțiunile trecutului italiană, cu­­ princeiele liberale din 1849 cândă Piemontală, cu totă in­­tusiasmulă săă pentru emancipare, fu sdrobită, cea-a ce nu ’să îm­­pedeca pentru tată-de-una d’a lua Roma, după ce ’și readuna puterile și mai multă pe cale diplomatică, de­câtă prin mijloce materiale, mai multă prin forța lucrurilor, de­câtă prin forța armeloră. Anglia.­ Posițiunea ministerului conservatoră Derby devine din ce în ce mai grea în fa­­a manifestărilor­ ce se facă de la oă margine a țării până la cea­l­altă în contra cruzimilor Turcilor­ și protecțiunii ce guver­­nulă anglosă a acordată pân’acum Turciei. Partita liberală nu e deloc­ străină de aceste manifestări; se pare din contra că ea le dirige și ’și pregătesce revenirea la putere, a­­rătândă că guvernul­ actuale e în o­­posițiune cu ideiele țării. D. Gladstone, fostulă primă-ministru, a publicată chiară uă broșiură, în care combate pe guvernă și propune resolverea cestiunii Oriviterul într’ună modă cu totulă contrariă de vederile actua­­lelui cabinetă. Mai la vale se va vede ună scurtă resumată ală acestei bro­șuri. Meetingurile ceră, după cores­­pondința Havas, două lucruri: a șterge mai bine Turcia de pe h­arta Euro­pei de­câtă a permite continuarea crimelor­ sale și a rechi­ma pe sir Elliot de la Constantinopole. Europa diplomatică anuncță că consiliul­ de miniștrii ar­ fi decisă deja să de sa­tisfacere opiniunii publice asupra a­­cestui din urmă puntă și că rechi­­­marea s’a amânată pentru câtă­va timpă numai din considerațiune că­tre sir Elliot.

Next