Romanulu, septembrie 1876 (Anul 20)
1876-09-01
ANÜLÜ ALU DOÜE-QECELEA YOIESCE ȘI VEI PUTEA ANUNCIÜEI Linia de 30 litere petitű, pagina IV,— 40 bani. Doto — — — — pagi ia III, 2 lei. A se adresa, IN ROMANIA, la administrația ma ziarului. LA PARIS, la Havas, Laffite , Cune, 8, Place de la Bourse LA LONDON, la d. Eugene Micoud, No. 81-A Fleet Street, London E. C. A VIENA, la d-nii Haasenstein și Vogler, Wallfischgasse 10. Articolele nepublicate se ar du: 20 BANI EXEMPLARUL MERCURI, 1 SEPTEMBRE 1876 LUMINEAZA-TE ȘI TEI FIA BON~Â Sente lu capitală, unu anii 48 lei; șese luni 24 lei; trei luni 12 lei; uă lună 4 lei. In districte: unu an fi 54 lei; șese luni 27 lei; trei luni 14 lei; uă lună 5 lei. Pentru tote țerele Europei, trimestru 15 lei. A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea parului. LA PARIS, la d-nî Darras-Hallegrain 5, rue de l'ancienne comédie, și Havas, Laffite & C-mne, 8, Place d LA VIENA, la d. R. G.Popovici, 15 Scrisorile nefrancate sere 20 BANI EXEMPLARUL * SERVICIULU TELEGRAFICII ALU «ROMANULUI». Constantinopole, 11 Septembre.— Hatulă Sultanului citită astăzi în consiliu să fie miniștrii confirmă pe marele vizirii și miniștrii în funcțiunile lorii, ordonă înfiinpe țarea unui consilii naționale, a căruia competință va fi d’a elabora legii și ș’a supraveghia aplicarea lorii, d’a exercita unui controlul asupra financieloră; dispune că funcționarii nu vor pute fi destituiți fără motive puternice; doresce a se protege învățământul și elementarii; ordonă a se lua măsuri decisive în privința Herzegovinei, Serbiei, Bosniei, spre a se pune capătă vărsării de sânge; în fine doresce a se menține bunele relațiuni cu puterile. Constantinopole, 11 Septembre.— Se comunică din sorginte particulară că din partea Turciei nu s’a făcută încă nici uă propunere în privința armistițiului sau mijlocirii. Se asigură că consiliul de miniștrii se ocupă încă cu aceste cestiuni.1 Mostar, 11 Septembre.— 2,500 Muntenegreni au atacată Vineri uă posițiune a aripei drepte din armata lui Muktar-pașa, apărată de două bataliuni, și au fost respinși plină iu întăriturile lor, din cari trei aă rămasă în puterea trupeloră turcesei. Redacțiunea și Administrațiunea strada Romnel 14. Edițiimea de séra MS IM I I »LVI I 31 AUGUSTU lillU nCllLI, 12 RAPC1UNE* Turcii, bătrâni copii stricați ai echilibrului europeană, au ajunsă la gradul de nătîngie, care probată reîntorcerea la mintea prunciei. Nu le este de ajunsă că are câteva poporațiuni eroice, resculate contra barbarielor, ce simtă unü ultra giu pentru Europa și pentru secolul XIX, le țină în șah totă puterea armată a marei fantasme sângerânde, ce se numește imperială otomană. Nu le este de ajunsă că crujimele sălbaticiloră foră bașbușuci, raportate sumei întregi de consululă generală ală Americei la Constantinopole și de comisiunea englesă menită a le constata și verifica, aă răspândită între tote poporele civilisate, fără deosebire, uă orare nespusă contra acestei barbare dominațiuni întinsă pe uă parte a civilisatei Europe. Nu le este de ajunsă că Englitera, care îi mai susținea, nu din simpatie negreșită, pentru că erau interese majore, atâtă politice câtă și financiare, cari o legaă de dânșii, a început și dânsa se află că în deșertă satul țihal încerca se dea vitalitate unui cârpă intrată în putreziciune. Nu destulă că deja proiectele de disolvere a imperiului otomană se încrucișază în tota Europa, și omenii de Stat, cei mai însemnați se pună în capulă acestei mișcări, precum în Englitera însuși d. Gladstone, și nu mai este nimeni care se nu considere realizarea acestoră proiecte, în numele dreptății, ale umanității și ale civilisațiunii, ca u c cestiune de timpă și de forte scurtă timpă. Nu destulă că prin bancruta făcută cu plata pe jumătate a anuitățiloră datoriei publice,—bancrută agravată î ncă prin scóterea de hârtie mortă.—Turcii au nimicită el înșit în mare parte interesele pentru cari eraă susținuți de puterile occidentale. Nu destulă, în fine, că Europa întrege, cu singura jescepțiune pate a Austriei, înțelege astăzi, că este mai dibactă, că este de ună mai înaltă interesă politică de a susține emanciparea și constituirea independință a naționalităților din peninsula balcanică, decâtă de a face sacficieri nemăsurate spre a susține oă dominațiune adisă acestor naționalități, și de a lăsa astăfelă rolulă celă mai frumosă, celă mai generosă Rusiei, care singură susține emanciparea Orientului Europei de supt dominațiunea otomană. Nu suntă destule, Zice mă, Turcilor, tóte aceste dificultăți omoritare, cari se mai complică și cu întronărele și detronărele pe fiecare lună; trebuie acum să ’și facă de dragoste și cu noi, de a căroră neutralitate ară trebui să ne fie atâtă de recunoscători ; trebuie să ’și facă de dragoste și cu Redivulă Egiptului, care a mersă pănă a le trimite trupe în ajutoră contra Serbilor”. Astăfelă, cu ocasiunea detronării lui Murad și întronării lui Hamid, înalta Porta, în deplorabila situațiune în care se află, n’a găsită nimică mai potrivită de făcută, decâtă de-a adresa și României să comunicare, în aceași formă și termeni ca și Egiptului, Tunisului etc., prin care ’I face cunoscută că Murad a fost depusă, că Abd-ul-Hamid a fost proclamată Sultană, invitându-ne tot de nădată și pe noi se serbămă acestă întronare prin salve de tunuri și prin luminațiuni. Deca acestă actă ară veni de la altă putere decâtă de la Turcia, s’ară putea considera cu mai multă seriositate; din partea Turciei ca se nu trebuie se i-se dea mai multă însemnătate, decâtă unul faptă copilărescă, care probeză că bătrânii copil de la Bosfor aă căzută în pruncia, care precede ună sfirșită apropiată. Suntă óre Turcii astăzi în situațiune de-a putea susține cu orice preță absurdele loră pretențiuni și asupra României ? Nu, negreșită. Atunci pentru ce ne trămită și nouă comunicări identice cu cele pe cari le trimită țărilor vasale ca Egiptul, sau chiară vilaieteloră loră? Pentru plăcerea de-a vedea teșcherelele loră aruncate după cum merită, și ordinelele loră pe deplină nesocotite ? Auzitu-s’are ună singură lună în România, trasă în onorea suirii pe tronă a Sultanului Hamid? Văzutu-s’a ună singură poponețe aprinsă ca luminațiune la acastă ocasiune? De sicură nu. Atunci ce este purtarea înaltei Porți, de nouă neiertată copilărie, care abia merită mențiunea Zarea loră, nu ca faptă care se ne atingă întru câtăva, ci ca indiciă sigură că „marelui bolnavă* i-a slăbită cu desăvârșire rațiunea. Ară trebui celă puțină se caute a sfîrși bine, eră nu se procedă astăfelă, încâtă se cadă în ridicolul lumii întregi, titlu de: „Servițiul ministeriului de esterne,“ aceste individe, zicemă, se servescă la adresa noistră, între mulți alți nobili și bine-crescuți termeni, și de mulă pe care l’a auzită negreșită prin cârciumele unde s’adunâ aceia cari formaă garda electorală de onore a regimului trecută. „Minte, Zice Timpulu, minte Romănulu, cândă spune că, supt regina ulă trecută, s’aă făcută arestări preventive în materiă de presă, minte, s’afirmămu, adauge elă, în facia țârii, c’au fostă numai două arestări, ș’acelea pentru insultele cele mai mârșave, adresate Domnitorului:“ Minte... ânsă cine ? Se vedemă, căci faptele nu se suprimă prin vorbe și mai cu sumă prin trivialități din cele mai înjosite, cari n’au mânjită pân’acum presa română. „Am fostă numai două arestări preventive în materie de presă“, afirmă Timpul. Cruțămă adversariloră noștrii termenul de minciună, pe care el îl întrebuințeză astă felă, încâtă se pare că starea morală nu le mai permite să-i înțelegă însemnătatea; vomă pune ânsă supt ochii publicului urmatorele fapte : Supt regimul trecută, numai de la promulgarea legii de presă, n’au fostă două, ci are douăsprezece arestări preventive în materie de presă; și anume d-nil Em. Negruți și Beldimană de la Iași, Miclescu și Calcantraură de la Dorohoiă, amândoui pentru acelașă articolă; V. Mimi de la Brăila de două ori; N.Basarabescu de două ori pentru acelașiă delictă; Al. Macedonsky, C. Ionescu de la Prahova și I. Fundescu. Se mai pune că la socotelă și arestarea preventivă din 1873 a primului redactoră al Românului, supt acuzarea că a calomniatu pe primarulu de Filipescu, primară care în urmă a fostă destituită și dată judecății tocmai pentru fapte din cele denundate în Românulu. Prin urmare și ’n acestă împregiurare ca ’n tóte, déca cine va minte, cei căzuți atâtă de josă suntă totă nefericiții cari n’aăsclută guverna decâtă prin felurite falsificări, prin falsificarea raporturilor, în cestiunea Strousberg, spre a adăposti cea mai rușinosă jefuire a țării tăcută cu complicitatea loră, și cari în cursă de cinci ani aă înșelată necontenită țara prin cele mai culpabile neadevăruri, descriindă situațiunea iei financiară ca strălucită, pe cândă în realitate Statulă nu mai putea trăi, din cauza risipei lor, decâtă cu grele împrumuturi. 8) Reorganizarea armatei în care se vor înrola și el creștini. 4) Drepturile și îndatoririle Turciei fală de celelalte puteri europene. In fine, aceeași Corespondință adauge că marele vizire a cărui opiniune ostilă reformarelora e generalmente cunoscută, fiind consultată asupra acestoră punteară fi arătată nemulțămită, eră noulă sultană ia dată se înțelegă că timpul ă săă a trecută. Marele-vizir n’a luat parte la ultima ședință a consiliului de miniștrii din causă de indisposițiune. Consiliul de miniștrii în care s’a discutată puntele hatului a fost preșejată de Midhad-pașa. Se așteptă în curândă publicarea hatului. Politik și Pester Lloyd anundă că Porta a refuzată definitivă propunerea colectivă a puterilor în privința armistițiului, declarândă că e gata de a intra în tratări de pace cu condițiuni mai moderate. Sir Elliot arară mediatorele representanților puterilor europene. Cei cari au declarată pe faclă poporală de „nerodă și de găgăuță,“ și pe Ziarism de „bandiți al penei,“ judecândă negreșită după dânșii, cari erau complicii foștilor, miniștrii la jefuirea tesaurului publică pentru tipărirea unui pamfletă supt numele de Curierulu de Bucuresci, judecândă asemene după dânșii, cari comită adevărate acte de „bandiți“ de orasă, însușindu-și telegramele servițiului nostru, și dându-le cititoriloră supt ! Reproducemă după edițiunea de dimineța a numărului precedinte urmatorele : Petersburg, 8 Septembre. — Guvernulă a oprită formarea de corpuri compuse din supuși Ruși pentru Serbia. Ruscki-Mir a fost suprimată pentru trei luni din causa unui articole privitorii la relațiunile sociale ale Rusiei cu Slavii dela sudă. Viena, 8 Septembre.— Corespondința Politică anundă că Sultanul î va da unui Hat care va conține următorele punte: 1) Reforme liberale cuprinse într’uă constituțiune. 2) Desființarea sclavagiului, care cu tote decretele Sultanului de pân’acum, totă mai resiste în unele ținuturi ale imperiului. SOIRI MAI NOUI. Ragusa, 7 Septembre.— Derviș-pașa a chiămată supt arme pe toți Albanesii în stare d’a purta armele și le-a dată ordine d’a se întruni la Podgorița. Muktar-pașa, în fruntea corpului principale, n’a urmată ieri lupta. El se află lângă Zaslap, unde așteptă pe Zakir-pașa, care a părăsită azi Trebinje pentru a se uni cu dânsulă. Ragusa, 8 Septembre.— Circulă scomptulă că Zimonici și Socica, șefi ai insurginților, au luată și distrusă fortulă Klobuk, făcândă 90 prisouiari și luândă munițiuni și arme. Muktar-pașa, plecândă de la Zaslap, a dată focă satului muntenegrână Potkovici. Londra, 8 Septembre. Marchizulă Hartington, leaderul partitei liberale în camera comunelor, a recomandată, într’ună banchetă dată la Sheffield, uă apropiată întrunire a Parlamentului. Cestiunile puse în jocă în Oriinte voră fi resolvate nu prin resbelă, ci de marele puteri. Resolvarea lor e dificile, dera neapărată. Anglia trebuie să înceteze de a respinge totă ce nu vine de la ea. Berlin, 9 Septembre.— Circulă scomptulă că cele trei impede aliate se pregătescă să presinte Sublimei Porțiună ultimatum, care va lăsa să se ’ntrevedă probabilitatea unei interveniri armate. N’arămai fi nici uă temere de acțiunea separată a veri uneia din cele trei puteri aliate. Times caută a preveni pe publică în contra a două sofisme cari singure, după acestă fiară, opresefi pe națiunea anglosă de a fi unanimă asupra cestiunii Turciei. Prima din aceste idei false este că Turcia ar fi un membru independinte al sistemei europene, ca Rusia, Austria sau Germania, pe cândă Rusia poseda altădată singură ună dreptă de protecțiune asupra supușilor creștini ai Porții și că tratatul de la Paris arată acestă dreptă puterilor garante. A doua ilusiune ară implica integritatea absolută, așa cum existe, adevăratul statu quo ante bellum ală imperiului otomană. In acestă privință Times se rădică în contra ideiei greșite că crearea de noul state semi-independințiară fi favorabile absorbirii mai multă seă mai puțină depărtată a Turciei de către Rusia. Times susține ideia contraria și declară că esistența unoră asemenea state va fi totăd’uă-dată uă supapă de siguranță, în timpulă câtă voră fi conservate, ș’uă măsură de precauțiune în contra preponderanței rusesc. Times mai susține că, dac’acesta adevără ară fi fostă recunoscută anulă trecută, s’ară fi înlăturată póte ororile cari provoca astăzi simțiminte atâtă de ostile Turciei și conchide Zicondü că „nu póte repeta in destulă că, în momnetulă de faciă, decisiunea depinde de Anglia.“ Intr’ună meeting ținută la Plymouth, în privința cruzimilor din Bulgaria, s’a dată citire unei scrisori a lordului Derby, căruia organisatul îi scrisese pentru a’i esprime părer* rea de rău că n’a apărută încă nici oă declarațiune oficială pentru a anucța numirea unei anchete asupra apatiei d-lui Elliot. Primul- ministru a răspunsă în acești termeni: „Amicii noștri pot fi șiguri că guvernul nu va cruța nici un silință pentru a stabili exactulă adevără asupra evenimentelor ei din Bulgaria și că va fi gata de a lucra în acesta privință în înțelegere cu celelalte puteri așa cum va cere dreptatea.“ In acelașă meeting, s’aă citită și alte scrisori din partea unoră membrii însemnați ai Parlamentului, cari aă inferată cruzimele Turcilor,neaprobândă ânsă meetingurile, pentru motivul că ele mai multă ară slăbi acțiunea diplomatică plină de dificultăți imense și legată intimă cu cele mai vitale interese ale țării. Francia.—D. de Marcere urmeză reformarea administrațiunii în sensă republicană ; de câteva Z00ah apărută decretele de înlocuire a șase-spre-zece suptprefecți ; cei numiți sunt mai toți omeni de la 4 Septembre. Colegiile electorale vacante au fost convocate pentru Ziua de 1 Octobre. Italia. — Se zice că ministeri lă de esterne d. Melegarie de părere a se pune capătă conflictului turco-sârbă prin recunoscerea stării de mai înainte de resbelă. Acestă atitudine a sea e conformă cu secțiunile trecutului italiană, cu princeiele liberale din 1849 cândă Piemontală, cu totă intusiasmulă săă pentru emancipare, fu sdrobită, cea-a ce nu ’să împedeca pentru tată-de-una d’a lua Roma, după ce ’și readuna puterile și mai multă pe cale diplomatică, decâtă prin mijloce materiale, mai multă prin forța lucrurilor, decâtă prin forța armeloră. Anglia. Posițiunea ministerului conservatoră Derby devine din ce în ce mai grea în faa manifestărilor ce se facă de la oă margine a țării până la cealaltă în contra cruzimilor Turcilor și protecțiunii ce guvernulă anglosă a acordată pân’acum Turciei. Partita liberală nu e deloc străină de aceste manifestări; se pare din contra că ea le dirige și ’și pregătesce revenirea la putere, arătândă că guvernul actuale e în oposițiune cu ideiele țării. D. Gladstone, fostulă primă-ministru, a publicată chiară uă broșiură, în care combate pe guvernă și propune resolverea cestiunii Oriviterul într’ună modă cu totulă contrariă de vederile actualelui cabinetă. Mai la vale se va vede ună scurtă resumată ală acestei broșuri. Meetingurile ceră, după corespondința Havas, două lucruri: a șterge mai bine Turcia de pe harta Europei decâtă a permite continuarea crimelor sale și a rechima pe sir Elliot de la Constantinopole. Europa diplomatică anuncță că consiliul de miniștrii ar fi decisă deja să de satisfacere opiniunii publice asupra acestui din urmă puntă și că rechimarea s’a amânată pentru câtăva timpă numai din considerațiune către sir Elliot.