Romanulu, octombrie 1876 (Anul 20)

1876-10-25

#­20 BANI EXEMPLARUL­ UI Din causa sărbătorii de astăzi, ^iaiulu nu va a­­pare mâne. a mirrm­­­a­t r? t­atzu TMTHU­T 1? A anuniu Auu jL­ wulu-u^vÄlii!iA Radacțiiin­e» și Administrațiu­nea strada Polisineî 14 LUNI, MARȚI 25, 26 OCTOBRE 1876. TOIESCE ȘI TEI PUTEA ANUNCI DEI Linia de 30 litere petitii, pagina IV,— 40 bani. Deta — — — — pagi­na III, 2 lei. A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea farului, LA PARIS, la Havas, Laffite & C­ nne, 8. Place de la Bourse LA LONDON, la d. Eugene Miooud, No. 81-A Fleet Street, Loudon E. C. LA yiENA, la d-nil Haasenstein și Vogler, Wallfischgasse 10. Articolele republicate se ardă. 3K Edițiunea do sóra !HC LUMINEAZA-TE ȘI TEI FI A­B­ONAMENT­E In capitală: unii anii 48 lei; iese luni 24 lei trei luni 12 lei; uă, lună 4 lei In districte, unu anii 54 lei; șase luni 27 lei trei luni 14 lei; uă lună 5 lei Pentru tote țerele Europei, trimestru 15 lei A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea diarului LA PARIS, la d-nul Darras-Hallegrain 5, rue de l’ancienne comedie, și Havas, Laf­fite , C-nne, 8, Place de la Bourse LA VIENA, la d. B. Q.Popovici, 15 Fleischmarkt Scrisorile nefrancate se refusă. 20 BANI ESEMPLARUL câtă și ministerulă voră sei să le dea­mă drepta satisfacere. niiriTUEsn 25 brumarelu IRIM­­ii EiiMji, 6 brumaru Amü venită în numărulü din urmă, cu desbaterea sentinței prin care Cur­tea de Iași a achitată pe d. Rosnovanu, pénă la constatarea că cei trei ju­decători ce au formată majoritatea, au judecată contra testului positivă ală art. 47 din Constituțiune, care dă dreptul­ de anchetă fie­carei din Adunări. Se ne întrebămă acum­, deca drep­tul­ de anchetă ală Camerei este a­­cordată printr’ună testă positivă ală Constituțiunii, de ce are n’ară putea sĕ’la delege și densa directă sau prin comitetele sale, prin comisiuni roga­torie, precum se face de ori-ce au­­­­tori­tate către alta, în cerculu atri­­buțiunilor ă loră, pentru înlesnirea lucrărilor­ ? Și care autoritate pate să fiă mai competinte a primi un a­­semenea delegațiune de câtă procu­­rorală și judecătorulă de instrucțiune, cari sunt­ însărcinați cu urmărirea și descoperirea delictelor­, cu cule­gerea doved­iloră de ori-ce natură, și cu perchisițiunea h­ârtieloră pentru descoperirea adevărului ? Delictulă énsé, spre constatarea că­ruia se făcea perchisițiunea, era ună delictă de competința Curții de ca­­sațiune al lă judeca; acesta este fórte adeverată, dară de competința cui era a trimite pe delicvenți naintea Curții de casațiune, déca nu de com­petința Camerei, conformă art. 101 din Constituțiune? Și acesta compe­­tința, fie chiară și numai acea de a da în judecată pe miniștrii, nu im­plică ore și pe acea­a de a aduna dovezile și de a delega prin urmare pe acei funcționari cărora legea le-a dată atribuțiunea de a aduna do­vedi ? Supt totá argumentarea celor­ trei domni judecători se ascunde înse in­­tențiunea de­ a judeca altă ce­va de­câtă cea­ a ce domnelorü erau com­­petinți se judece. Domniie le loră, cu pensiunea aces­tui procesă, nă­voită se judece déca Camera, care are dreptul ă se acuze și se dea în judecată pe miniștrii, Iar are și dreptul ă se facă instrucțiunea procesului. Ce înțelegă cine domniele loră prin instrucțiune? Déca înțelegă printr’acésta înde­plinirea aceloră lucrări și formalități, cari conchidă la darea unei ordo­nanțe de urmărire sac de neur­­mărire, apoi aă trecută peste com­petința domnielor- loră, și, printr’ună escesă de putere învederat și­ aă a­­rogată atribuțiunile Curții de casa­țiune, care singură este chramată să se rostescă în judecata ministrilor­. Deca înțelegă prin instrucțiune, cee­a ce este în realitate un anchetă parlamentară, pentru culegerea pro­­­­belor­, spre constatarea fapteloră ce se impută sea aă a se imputa mi­niștrilor­, pentru ori­ ce sfirșită, fiă chiară pentru acela ală formulării articoleloră ce să se serve de basă la acusațiune, apoi s’aă pusă într’­­ună conflictă gravă cu puterea le­­giuitóre, ală cărei dreptă de control asupra ministeriului și de anchetă parlamentară este stabilită prin teste positive ale Constituțiunii. Dară celă puțină acei funcționari cu cari s’a întâmplată conflictulă violată­ Aă el domiciliulă d-lui Hes­no­vanu? Ecă ce ne spună faptele : Cândă delegații comitetului Came­rei s’aă presintată la domiciliul­ d-lui Rosnovanu, acesta nu s’a îm­potrivită sé’l lase sé pătrundă în în­tru ; din contra, se prefăcea că le re­­cunosce dreptulă de-a căuta actele, ce el cred­eaă că se află la dânsulă, lăsându-le la disposițiune biuroulă. Acesta nu ni-se pare de­locă uă violare de domiciliu, de­ore­ce nu există nici uă silă întrebuințată de delegați ca să pătrundă în domici­liul­ cetățianului. Numai resistența la un asemenea silă ară fi putută da locă la uă apărare,—nu legitimă, acesta e uă cestiune aparte, — ci în natura lucrurilor­. Cândă énse d. Rosnovanu, după ce primeșce pe delegați și le lasă biuroală pentru căutarea h­ârtielor­, se retrage și apoi se reîntorce ca se dea pe delegați afară cu ultragie și injurie, rostite atâtă asupra lor, câtă și asupra Camerei deputaților­, ame­­nințândă pene și cu focuri de arme, acesta credem­ă de figură că este uă cursă, ună mi­jlocă întrebuințată cu premeditare de d. Rosnovanu. Acesta este cea­ a ce numesce ono­rabila majoritate a secțiunii a doua a Curții de Iași dreptă constituțio­nală de resistență a cetățanului, a­­părare, și încă legitimă, a d-lui Rosnovanu. Acesta decisiune a rămasű defini­tivă. Nici ună recursă nu s’a făcută în contra’!. Nici d. procuroră­ gene­­rală n’a atacat’o în Casațiune, nici d. ministru n’a cerută anularea iei pentru escesă de putere și necom­­petință, în care casă credemă că domnii judecători, cari au supt scris’o, ară fi fostă supuși la uă censură dis­ciplinară rigurosă. Nu scimă ce va face Camera, care este întreită insultată în persona delegațiloră, a comitetului și chiară a­nume în persona iei, suverană re­­presintantă a națiunii. Scimă case că supt inspirațiunea națiunii, Ca­mera o procesă la darea în judecată a miniștriloră. Scrmă că tóte actele Camerei și jale delegațiloră ies în­­tr’acéstea pené acum aă fostă și suntă aprobate de națiune; déca s’ară în­tâmpla se fiă în parte blamate, a­­cestă blamă s’ară adresa numai și numai estremeî moderațiuni cu care foștii miniștrii au fostă urmăriți, era nu vre­unul excesă de putere, căci, o­­ricemă susă și tare, România este primulă Stată în lume în care s’aă dată miniștrii în judecată, fără a se aresta imediată preventivă. Chiară astăzi în Grecia, de aprope doul ani miniștrii dați în judecată stau supt arestațiune preventivă, de­și nu a­­pasă asupră-le de câtă ună singură capă de acusațiune, falsificarea ale­­gerilor­, pe cândă la noi, pe lângă acestă capă de acusațiune, mai suntă două-­deci altele cari facă cumulă. De aceia dămă în judecata opiniu­­nii publice, decisiunea Curții de Iași și pe membrii cari au sunt scrisă-o, cerându’i se pronuncie judecata ce me­rită. J Apoi vă­dată opiniunile bine stabilite, speramă că atâtă Camera Ultimele înfrângeri ale Sârbiloră au fostă uă ocasiune pentru noi ca se putemă constata din nuoă, câtă de numeroși suntă închinătorii la Seală Succesü. Pénc ieri se lăuda multă re­sistența Sârbiloră și se judeca la drepta iei valore puterea militară a Turciei, îndată casé după victorie, pe tóte căruțele nu se aude de câtă uă esaltare a puterilor­ musulmane. Se ne gândimă puțină . Dre trei luni de zile, peste una sută de mii de trupe turcesci, bine organisate, suntă ținute în loc­ de trei-treei mii Sârbi, abia organisați și întăriți nu­mai cu lucrări provisorie de săpături pe înălțimi; acesta se pate are numi­tă mare victorie, acesta este are proba unei mari puteri militare? Punemă numai întrebarea: înaltă numerü voră desvolta acesta tesă, nu negreșită spre a nega soldatului turcă marele lui calități militare, ci spre a reduce la adevăratele iei pro­­porțiuni aprecierele despre puterile militare ale Turciei. In ședința de astăzi a Camerii, d. ministru al­ instrucțiunii publice a depusă ună proiectă de lege pen­tru clădire de edificie pentru scule urbane și rurale, apoi s’aă prcla­­mată deputați d­in­ M. Selina la col. I de Muscelă, N.­ Calimachi Catargi la col. I de Romană , N. Catargi la I de Covurlură, Sc. Ros­setti la I de Fălciu, P. Cernătescu la IV de Doljă, C. Pilat la IV de Prahova și P. Buescu la IV de Oltă. Viitorea ședință publică s’a anun­­ciată pentru Mercuri, 27 Octobre. Senatulă n’a putut­ ține nici as­tăzi ședință. Mai lipsiaă 8 d-nn se­natori spre a fi în numerala com­pletă. păși la luarea Alexinarului, Deligradului și Krusevatzului, pentru ca pe timpul­ ne­­gocierilor­ pentru pace să potă procura soldaților­ săi locuințe pentru iernă. Citimă în Morning­­ Post, Francia s’a asociată la obiecțiu­­nile formulate de Anglia și Italia în contra ideiei d’a esclude pe Turcia de la conferința europena propusă. Dérü se <zice că cornițele Andrassy a aprobată oposițiunea făcută de d. de Bismarck la întrunirea unei con­ferințe. Rperoducemă după edițiunea de dimineța a numărului precedinte ur­m­­ător ele : Belgrad, 31 Ottobre, — Horvatovici, re­­trăgându-se, o dată focii Slijegovatzului spre a împedeca cu modulă acesta ocupa­rea lui de către Turci. Paracinulă e întă­rită cu mare grabă. Toți locuitorii din Kru­­sevatz au primită ordinul­ a se aduna pen­tru apărarea orașului. Tate reservele au primită asemenea ordinul­ de a merge la bătaie. Situația este forte critică. 1 Ragusa, 1 Noembre.— Ieri Muntenegre­nii au încongiurată Podgoritza și au în­cepută s’o bombardeze cu tunurile luate de la Turci la Medin. Orașul­ a suferită mari stricăciuni, că bateria turcescă a fostă demontată. Medunilă a fostă cu de­săvârșire distrusă de către Muntenegreni, șepte blockhaus au trebuită să fie aruncate în aeră cu dinamită. Armata care a încon­giurată Medinilă s’a îndreptată spre Al­bania și taiă comunicațiunea Turciloră cu Podgoritza. Constantinopole, 31 Octobre.­După cum se asigură, Abdul-Kerim-pașa, generalismul­ armatelor­ turcescă, a scrisă marelui Vi­zir, că d insulă nu va primi nicî­ uă­ dată să se închiăiă ună armistițiu de șase săptă­mâni, și că în asemenea casă, își va da imediată demisiunea împreună cu toți ge­neralii săi și va părăsi armata. Intr’ună raportă către ministrul­ de resbelă, serda­­rul­ Ekrem face cunoscută că posițiunea în care se află armata sea și timpul ă­celă aspru îlă silescă a continua resbelulă și­­ SOIRI MAI NOUI Zara, 3 Noembre. — Principele Muntenegrului a­liberată la 1 No­embre pe toți prisoniarii turci, afară de oficialî, trimițându-i a­casă peste Rieka spre Zabl­at. Constantinopole. 3 Noembre. — Am­basadorii puterilor­ garante­zu a­­vută astăȘi­uă conferință la sir El­liot asupra cestiunii liniei de de­­marcațiune, care trebuia deslegată. Se speră că se va ajunge la uă co­mună înțelegere. Paradin, 3 Noembre. — Asta-sâră a sosită aci pe neașteptate generalul­ Cernaieff. Statură sau majoră încă este așceptată. Deligradulă va fi pără­sită și de Turci. Intreagă armată sârbă de pe Morava se va retrage în întăriturile de la Ciuprița. Hor­­vatovici rămâne cu ună însemnată numeri de trupe la Krusevatz. Parad­a, 2 Noembre. — Astăzi pe întrega linie de la Glagova-Erkwice- Deligrad și Alexinaț aă avută locă de dimineța penă la 2 ore după a­­me<no uă încăierare fără nici ună re­­sultată. Viena. 1 Noembre.­ — Pórta, îna­inte de a primi și semna armisti­­țiul­, ar­ fi cerută se cunoscu mai întâiă condițiunile de pace și se scie ce garanții oferă ele pentru uă pace definitivă. Un telegramă din Petersburg a co­­respondinței politice impută Turciei că a continuată resbelulă fără să ia în sema negocierile relative la ar­­mistițiu. Londra, 31 Octobre.— Agenția Reuter publică on telegramă a co­­respondintelui sef din Serbia, în care se­­ zice că consternarea a făcută locă în Belgrad unei energice voio­șii pentru resistență. Riatici, la­să între vorbire ce­a a­­vută, a­d zisă că Serbia era otărîtă a resiste pene la estremitate, de­și e părăsită de Europa; elă atribuie perderea Djonisului marilor­ întăriri ce au primită Turcii de la Niș. Der­­viș-pașa a sosită ’naintea Iavorului; cu tote deplorabilele scrri de la câm­­pul­ luptei, Serbia e cu tăriă­otă­­rîtă a resiste pene în sine. Parad­a, 2 Noembre.—Maiorul Po­­povici și maiorul­ Protici s’aă re­trasă astăzi cu tóte trupele și mate­­rialul­ ce le mai rămăsese. Bombar­darea de două­­­ile neîncetată a Ale­­xinatrului i-a causată mari strică­ciuni. Turcii s’aă grăbită a ocupa căile din­spre Banja, aă venită apoi naintea Klissurel, aă dată focă Mos­­govd și s’aă întorsă apoi la Neri­­ien- Han. Francia. — Corpurile legiuitóre s’aă deschisă la 30 Octobre fără mesagii președențiale. Stângele dă renunciată d’a interpela pe minis­­teriă asupra cestiunii Oriintelui pen­tru a nu’i crea dificultăți; înse mi­nistrul­ afacerilor­ străine va da camerii pre cari explicațiuni în ace­sta privință, fiă cu ocasiunea discu­­siunii bugetului seă, fiă mai înainte. Vinerea trecută s’a începută în ca­meră discusiunea asupra propunerii Gattineau privitóre la încetarea ur­­măririlor­ pentru fapte cari se legă cu reșcela din 1871. Nu scimă încă ce­res ultată va fi avută acesta discu­­siune, nici décà ea s’a terminată; fiarele republicane lasă să se ’nțe­­legă că propunerea va fi primită, de­ore­ce nici ministerul­ n’a făcută nici­ uă obiecțiune la punerea iei la ordinea Șilei. Colegiul­ electorale pentru Se­nat din departamentul­ Tarne-et-Ga­­rone, compusă din delegații consilie­­lor­ municipale, consilierii departa­mentali și din deputații acelui de­­partament­, e convocată pe­­ ziua de 17 Noembre pentru a alege ună se­nator­ă. 11 Diritto. Siatută guvernului ita­liană, publică ună articolă importante asupra atitudinei Franciei în cestiu­­nea Orivntelui. Acestă articolă se în­cheia cu urmatorele cuvinte: «Francia imperială încredința destinatele sale artei resbeblui, și a foștii învinsă fi­­indă­ că forța armatelor­ se află tocmai în forța națiunilor, cari le întrețină. Fran­cia republicană își pune mărirea sea în desvoltarea instrucțiunii populare, în spo­rirea comerciului și a industriei sale, in practicarea instituțiunilor­ liberale. Acesta este cee­a ce trebuie să caute Francia. Și deja vedemă resultatele unei așa înțelepte politice. Neîncrederea cu care ne uitamă altă dată de aici peste Alpî s’a schimbată în manifestațiuni d’uă simpatie sinceră. Nici nu este vre­ună argumentă mai bună pentru a demonstra că instituțiunile de­mocratice, redândă poporelor­ consciința despre ele enseșî, făcendu-le arbitrii des­­tinatelor ă loră, chrămâindu-le a se pronun­­cia ele enseșî asupra cestiuniloră celoră mai grave ale politicei, facă dintr’Snsele, în locă de­uă causă de neorânduieli, uă ga­­ranțiă de pace între cele­l­alte națiuni.» Rusia. — Le Nord desminte în­­tr’ună modă formale scomptură des­pre retragerea d-lui Reuter, minis­trul­ de financie. Starea pieței Pe­­tersburgului, în care scomptură pen­tru polițe se rădicase până la 15 %, tinde a se mai îmbunătăți, atâtă pentru că eventualitatea unui res­belă cu Turcia s’a înlăturată celă puțină pentru două luni, câtă și pentru că banca statului din Peters­burg a scăzută scumptură. Grecia. — Ame arătate prepara­tivele ce face Grecia pentru m­ă res­belă eventuale și avântură lăudabile ce arăta Elenii d’a contribui cu părți însemnate din avutură loră pentru a’și pune țara în posițiune nu numai d’a face faciă unui pericolă, ci și d’a pute susține cu arma în mână re­vendicările iei asupra unei părți din Turcia, în care locuiescă Greci în majoritate. Aceste revendicări, pe câtă timpă nu voră ținti de câtă a aduna la sînală mamei-patrie pe fiii iei împrășciați, pe câtă timpă nu voră voi a impune m­ă fugă popo­­rațiuniloră de altă ginte, merită totá susținerea amiciloră adevăratei păci, amicilor, progresului și civilisațiunii. Acestea ,zise, trebuie se ne­înde­­plinimă datoria de c­ronicari, ară­­tândă că preparativele Greciei, de­și țintescă la desmembrarea Turciei prin

Next