Romanulu, octombrie 1876 (Anul 20)
1876-10-25
#20 BANI EXEMPLARUL UI Din causa sărbătorii de astăzi, ^iaiulu nu va apare mâne. a mirrmat r? tatzu TMTHUT 1? A anuniu Auu jL wulu-u^vÄlii!iA Radacțiiine» și Administrațiunea strada Polisineî 14 LUNI, MARȚI 25, 26 OCTOBRE 1876. TOIESCE ȘI TEI PUTEA ANUNCI DEI Linia de 30 litere petitii, pagina IV,— 40 bani. Deta — — — — pagina III, 2 lei. A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea farului, LA PARIS, la Havas, Laffite & C nne, 8. Place de la Bourse LA LONDON, la d. Eugene Miooud, No. 81-A Fleet Street, Loudon E. C. LA yiENA, la d-nil Haasenstein și Vogler, Wallfischgasse 10. Articolele republicate se ardă. 3K Edițiunea do sóra !HC LUMINEAZA-TE ȘI TEI FI ABONAMENTE In capitală: unii anii 48 lei; iese luni 24 lei trei luni 12 lei; uă, lună 4 lei In districte, unu anii 54 lei; șase luni 27 lei trei luni 14 lei; uă lună 5 lei Pentru tote țerele Europei, trimestru 15 lei A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea diarului LA PARIS, la d-nul Darras-Hallegrain 5, rue de l’ancienne comedie, și Havas, Laffite , C-nne, 8, Place de la Bourse LA VIENA, la d. B. Q.Popovici, 15 Fleischmarkt Scrisorile nefrancate se refusă. 20 BANI ESEMPLARUL câtă și ministerulă voră sei să le deamă drepta satisfacere. niiriTUEsn 25 brumarelu IRIMii EiiMji, 6 brumaru Amü venită în numărulü din urmă, cu desbaterea sentinței prin care Curtea de Iași a achitată pe d. Rosnovanu, pénă la constatarea că cei trei judecători ce au formată majoritatea, au judecată contra testului positivă ală art. 47 din Constituțiune, care dă dreptul de anchetă fiecarei din Adunări. Se ne întrebămă acum, deca dreptul de anchetă ală Camerei este acordată printr’ună testă positivă ală Constituțiunii, de ce are n’ară putea sĕ’la delege și densa directă sau prin comitetele sale, prin comisiuni rogatorie, precum se face de ori-ce autoritate către alta, în cerculu atribuțiunilor ă loră, pentru înlesnirea lucrărilor ? Și care autoritate pate să fiă mai competinte a primi un asemenea delegațiune de câtă procurorală și judecătorulă de instrucțiune, cari sunt însărcinați cu urmărirea și descoperirea delictelor, cu culegerea dovediloră de ori-ce natură, și cu perchisițiunea hârtieloră pentru descoperirea adevărului ? Delictulă énsé, spre constatarea căruia se făcea perchisițiunea, era ună delictă de competința Curții de casațiune al lă judeca; acesta este fórte adeverată, dară de competința cui era a trimite pe delicvenți naintea Curții de casațiune, déca nu de competința Camerei, conformă art. 101 din Constituțiune? Și acesta competința, fie chiară și numai acea de a da în judecată pe miniștrii, nu implică ore și pe aceaa de a aduna dovezile și de a delega prin urmare pe acei funcționari cărora legea le-a dată atribuțiunea de a aduna dovedi ? Supt totá argumentarea celor trei domni judecători se ascunde înse intențiunea de a judeca altă ceva decâtă cea a ce domnelorü erau competinți se judece. Domniie le loră, cu pensiunea acestui procesă, năvoită se judece déca Camera, care are dreptul ă se acuze și se dea în judecată pe miniștrii, Iar are și dreptul ă se facă instrucțiunea procesului. Ce înțelegă cine domniele loră prin instrucțiune? Déca înțelegă printr’acésta îndeplinirea aceloră lucrări și formalități, cari conchidă la darea unei ordonanțe de urmărire sac de neurmărire, apoi aă trecută peste competința domnielor- loră, și, printr’ună escesă de putere învederat și aă arogată atribuțiunile Curții de casațiune, care singură este chramată să se rostescă în judecata ministrilor. Deca înțelegă prin instrucțiune, ceea ce este în realitate un anchetă parlamentară, pentru culegerea probelor, spre constatarea fapteloră ce se impută sea aă a se imputa miniștrilor, pentru ori ce sfirșită, fiă chiară pentru acela ală formulării articoleloră ce să se serve de basă la acusațiune, apoi s’aă pusă într’ună conflictă gravă cu puterea legiuitóre, ală cărei dreptă de control asupra ministeriului și de anchetă parlamentară este stabilită prin teste positive ale Constituțiunii. Dară celă puțină acei funcționari cu cari s’a întâmplată conflictulă violată Aă el domiciliulă d-lui Hesnovanu? Ecă ce ne spună faptele : Cândă delegații comitetului Camerei s’aă presintată la domiciliul d-lui Rosnovanu, acesta nu s’a împotrivită sé’l lase sé pătrundă în întru ; din contra, se prefăcea că le recunosce dreptulă de-a căuta actele, ce el credeaă că se află la dânsulă, lăsându-le la disposițiune biuroulă. Acesta nu ni-se pare delocă uă violare de domiciliu, deorece nu există nici uă silă întrebuințată de delegați ca să pătrundă în domiciliul cetățianului. Numai resistența la un asemenea silă ară fi putută da locă la uă apărare,—nu legitimă, acesta e uă cestiune aparte, — ci în natura lucrurilor. Cândă énse d. Rosnovanu, după ce primeșce pe delegați și le lasă biuroală pentru căutarea hârtielor, se retrage și apoi se reîntorce ca se dea pe delegați afară cu ultragie și injurie, rostite atâtă asupra lor, câtă și asupra Camerei deputaților, amenințândă pene și cu focuri de arme, acesta credemă de figură că este uă cursă, ună mijlocă întrebuințată cu premeditare de d. Rosnovanu. Acesta este cea a ce numesce onorabila majoritate a secțiunii a doua a Curții de Iași dreptă constituțională de resistență a cetățanului, apărare, și încă legitimă, a d-lui Rosnovanu. Acesta decisiune a rămasű definitivă. Nici ună recursă nu s’a făcută în contra’!. Nici d. procuroră generală n’a atacat’o în Casațiune, nici d. ministru n’a cerută anularea iei pentru escesă de putere și necompetință, în care casă credemă că domnii judecători, cari au supt scris’o, ară fi fostă supuși la uă censură disciplinară rigurosă. Nu scimă ce va face Camera, care este întreită insultată în persona delegațiloră, a comitetului și chiară anume în persona iei, suverană represintantă a națiunii. Scimă case că supt inspirațiunea națiunii, Camera o procesă la darea în judecată a miniștriloră. Scrmă că tóte actele Camerei și jale delegațiloră ies într’acéstea pené acum aă fostă și suntă aprobate de națiune; déca s’ară întâmpla se fiă în parte blamate, acestă blamă s’ară adresa numai și numai estremeî moderațiuni cu care foștii miniștrii au fostă urmăriți, era nu vreunul excesă de putere, căci, oricemă susă și tare, România este primulă Stată în lume în care s’aă dată miniștrii în judecată, fără a se aresta imediată preventivă. Chiară astăzi în Grecia, de aprope doul ani miniștrii dați în judecată stau supt arestațiune preventivă, deși nu apasă asupră-le de câtă ună singură capă de acusațiune, falsificarea alegerilor, pe cândă la noi, pe lângă acestă capă de acusațiune, mai suntă două-deci altele cari facă cumulă. De aceia dămă în judecata opiniunii publice, decisiunea Curții de Iași și pe membrii cari au sunt scrisă-o, cerându’i se pronuncie judecata ce merită. J Apoi vădată opiniunile bine stabilite, speramă că atâtă Camera Ultimele înfrângeri ale Sârbiloră au fostă uă ocasiune pentru noi ca se putemă constata din nuoă, câtă de numeroși suntă închinătorii la Seală Succesü. Pénc ieri se lăuda multă resistența Sârbiloră și se judeca la drepta iei valore puterea militară a Turciei, îndată casé după victorie, pe tóte căruțele nu se aude de câtă uă esaltare a puterilor musulmane. Se ne gândimă puțină . Dre trei luni de zile, peste una sută de mii de trupe turcesci, bine organisate, suntă ținute în loc de trei-treei mii Sârbi, abia organisați și întăriți numai cu lucrări provisorie de săpături pe înălțimi; acesta se pate are numită mare victorie, acesta este are proba unei mari puteri militare? Punemă numai întrebarea: înaltă numerü voră desvolta acesta tesă, nu negreșită spre a nega soldatului turcă marele lui calități militare, ci spre a reduce la adevăratele iei proporțiuni aprecierele despre puterile militare ale Turciei. In ședința de astăzi a Camerii, d. ministru al instrucțiunii publice a depusă ună proiectă de lege pentru clădire de edificie pentru scule urbane și rurale, apoi s’aă prclamată deputați din M. Selina la col. I de Muscelă, N. Calimachi Catargi la col. I de Romană , N. Catargi la I de Covurlură, Sc. Rossetti la I de Fălciu, P. Cernătescu la IV de Doljă, C. Pilat la IV de Prahova și P. Buescu la IV de Oltă. Viitorea ședință publică s’a anunciată pentru Mercuri, 27 Octobre. Senatulă n’a putut ține nici astăzi ședință. Mai lipsiaă 8 d-nn senatori spre a fi în numerala completă. păși la luarea Alexinarului, Deligradului și Krusevatzului, pentru ca pe timpul negocierilor pentru pace să potă procura soldaților săi locuințe pentru iernă. Citimă în Morning Post, Francia s’a asociată la obiecțiunile formulate de Anglia și Italia în contra ideiei d’a esclude pe Turcia de la conferința europena propusă. Dérü se <zice că cornițele Andrassy a aprobată oposițiunea făcută de d. de Bismarck la întrunirea unei conferințe. Rperoducemă după edițiunea de dimineța a numărului precedinte următor ele : Belgrad, 31 Ottobre, — Horvatovici, retrăgându-se, o dată focii Slijegovatzului spre a împedeca cu modulă acesta ocuparea lui de către Turci. Paracinulă e întărită cu mare grabă. Toți locuitorii din Krusevatz au primită ordinul a se aduna pentru apărarea orașului. Tate reservele au primită asemenea ordinul de a merge la bătaie. Situația este forte critică. 1 Ragusa, 1 Noembre.— Ieri Muntenegrenii au încongiurată Podgoritza și au începută s’o bombardeze cu tunurile luate de la Turci la Medin. Orașul a suferită mari stricăciuni, că bateria turcescă a fostă demontată. Medunilă a fostă cu desăvârșire distrusă de către Muntenegreni, șepte blockhaus au trebuită să fie aruncate în aeră cu dinamită. Armata care a încongiurată Medinilă s’a îndreptată spre Albania și taiă comunicațiunea Turciloră cu Podgoritza. Constantinopole, 31 Octobre.După cum se asigură, Abdul-Kerim-pașa, generalismul armatelor turcescă, a scrisă marelui Vizir, că d insulă nu va primi nicî uă dată să se închiăiă ună armistițiu de șase săptămâni, și că în asemenea casă, își va da imediată demisiunea împreună cu toți generalii săi și va părăsi armata. Intr’ună raportă către ministrul de resbelă, serdarul Ekrem face cunoscută că posițiunea în care se află armata sea și timpul ăcelă aspru îlă silescă a continua resbelulă și SOIRI MAI NOUI Zara, 3 Noembre. — Principele Muntenegrului aliberată la 1 Noembre pe toți prisoniarii turci, afară de oficialî, trimițându-i acasă peste Rieka spre Zablat. Constantinopole. 3 Noembre. — Ambasadorii puterilor garantezu avută astăȘiuă conferință la sir Elliot asupra cestiunii liniei de demarcațiune, care trebuia deslegată. Se speră că se va ajunge la uă comună înțelegere. Paradin, 3 Noembre. — Asta-sâră a sosită aci pe neașteptate generalul Cernaieff. Statură sau majoră încă este așceptată. Deligradulă va fi părăsită și de Turci. Intreagă armată sârbă de pe Morava se va retrage în întăriturile de la Ciuprița. Horvatovici rămâne cu ună însemnată numeri de trupe la Krusevatz. Parada, 2 Noembre. — Astăzi pe întrega linie de la Glagova-Erkwice- Deligrad și Alexinaț aă avută locă de dimineța penă la 2 ore după ame<no uă încăierare fără nici ună resultată. Viena. 1 Noembre. — Pórta, înainte de a primi și semna armistițiul, ar fi cerută se cunoscu mai întâiă condițiunile de pace și se scie ce garanții oferă ele pentru uă pace definitivă. Un telegramă din Petersburg a corespondinței politice impută Turciei că a continuată resbelulă fără să ia în sema negocierile relative la armistițiu. Londra, 31 Octobre.— Agenția Reuter publică on telegramă a corespondintelui sef din Serbia, în care se zice că consternarea a făcută locă în Belgrad unei energice voioșii pentru resistență. Riatici, lasă între vorbire cea avută, ad zisă că Serbia era otărîtă a resiste pene la estremitate, deși e părăsită de Europa; elă atribuie perderea Djonisului marilor întăriri ce au primită Turcii de la Niș. Derviș-pașa a sosită ’naintea Iavorului; cu tote deplorabilele scrri de la câmpul luptei, Serbia e cu tăriăotărîtă a resiste pene în sine. Parada, 2 Noembre.—Maiorul Popovici și maiorul Protici s’aă retrasă astăzi cu tóte trupele și materialul ce le mai rămăsese. Bombardarea de douăile neîncetată a Alexinatrului i-a causată mari stricăciuni. Turcii s’aă grăbită a ocupa căile dinspre Banja, aă venită apoi naintea Klissurel, aă dată focă Mosgovd și s’aă întorsă apoi la Neriien- Han. Francia. — Corpurile legiuitóre s’aă deschisă la 30 Octobre fără mesagii președențiale. Stângele dă renunciată d’a interpela pe ministeriă asupra cestiunii Oriintelui pentru a nu’i crea dificultăți; înse ministrul afacerilor străine va da camerii pre cari explicațiuni în acesta privință, fiă cu ocasiunea discusiunii bugetului seă, fiă mai înainte. Vinerea trecută s’a începută în cameră discusiunea asupra propunerii Gattineau privitóre la încetarea urmăririlor pentru fapte cari se legă cu reșcela din 1871. Nu scimă încă ceres ultată va fi avută acesta discusiune, nici décà ea s’a terminată; fiarele republicane lasă să se ’nțelegă că propunerea va fi primită, deorece nici ministerul n’a făcută nici uă obiecțiune la punerea iei la ordinea Șilei. Colegiul electorale pentru Senat din departamentul Tarne-et-Garone, compusă din delegații consilielor municipale, consilierii departamentali și din deputații acelui departament, e convocată pe ziua de 17 Noembre pentru a alege ună senatoră. 11 Diritto. Siatută guvernului italiană, publică ună articolă importante asupra atitudinei Franciei în cestiunea Orivntelui. Acestă articolă se încheia cu urmatorele cuvinte: «Francia imperială încredința destinatele sale artei resbeblui, și a foștii învinsă fiindă că forța armatelor se află tocmai în forța națiunilor, cari le întrețină. Francia republicană își pune mărirea sea în desvoltarea instrucțiunii populare, în sporirea comerciului și a industriei sale, in practicarea instituțiunilor liberale. Acesta este ceea ce trebuie să caute Francia. Și deja vedemă resultatele unei așa înțelepte politice. Neîncrederea cu care ne uitamă altă dată de aici peste Alpî s’a schimbată în manifestațiuni d’uă simpatie sinceră. Nici nu este vreună argumentă mai bună pentru a demonstra că instituțiunile democratice, redândă poporelor consciința despre ele enseșî, făcendu-le arbitrii destinatelor ă loră, chrămâindu-le a se pronuncia ele enseșî asupra cestiuniloră celoră mai grave ale politicei, facă dintr’Snsele, în locă deuă causă de neorânduieli, uă garanțiă de pace între celelalte națiuni.» Rusia. — Le Nord desminte într’ună modă formale scomptură despre retragerea d-lui Reuter, ministrul de financie. Starea pieței Petersburgului, în care scomptură pentru polițe se rădicase până la 15 %, tinde a se mai îmbunătăți, atâtă pentru că eventualitatea unui resbelă cu Turcia s’a înlăturată celă puțină pentru două luni, câtă și pentru că banca statului din Petersburg a scăzută scumptură. Grecia. — Ame arătate preparativele ce face Grecia pentru mă resbelă eventuale și avântură lăudabile ce arăta Elenii d’a contribui cu părți însemnate din avutură loră pentru a’și pune țara în posițiune nu numai d’a face faciă unui pericolă, ci și d’a pute susține cu arma în mână revendicările iei asupra unei părți din Turcia, în care locuiescă Greci în majoritate. Aceste revendicări, pe câtă timpă nu voră ținti de câtă a aduna la sînală mamei-patrie pe fiii iei împrășciați, pe câtă timpă nu voră voi a impune mă fugă poporațiuniloră de altă ginte, merită totá susținerea amiciloră adevăratei păci, amicilor, progresului și civilisațiunii. Acestea ,zise, trebuie se neîndeplinimă datoria de cronicari, arătândă că preparativele Greciei, deși țintescă la desmembrarea Turciei prin