Romanulu, noiembrie 1876 (Anul 20)
1876-11-19
ANULU ALU DOUE țECELEA VOIESCE SI VEI PUTEA. ANUNCIURI. Linia de 30 litere petit, paginea IV, — 40 bani Deton „ „ paginea III, 2 lei — A se adresa: IN ROHANIA, la administratiunea diarului. LA PARIS, la Havas, Laffite et Cune, 8, Place de la Bourse, LA LONDON, la Eugene Micoud, No. 81-A Fleet Street, London E. C. LA VIENA, la d-nii Haasenstein și Vogler. Wallfischgasse 10. Articole nepublicate se ardă. 20 BANI EXEMPLARULU. SERVIȚIUL TELEGRAFICU „ALU ROMANULUI.“ Petersburg, 29 Noembre.— In conferințele ce a avut la Berlin și Viena, lordul Salisbury a dobândiții asigurarea că în relațiunile intime ale celoru trei curți imperiale nu s’a produsă nici uă schimbare și că numai ca considerațiune către aceste două curți imperiale, Rusia stă la îndouială a face cele din urmă păsuri. Până acum, Rusia e decisă a declara categorică conferinței de la Constantinopole că constituțiunea turcă e nediscutabile, și că rămâne a se asigura autonomia provincielor p resculate. Pentru a ajunge la acestă scopă, ocuparea provincielor e necesară. Celelalte puteri sunt libere de a participa la ocupare fără nevoință, Rusia va lucra în modă esclusivă. Dacă Turcia va refușa orecare din propunerile relative la posițiunea escepțională a provincielor răsculate, Rusia, protestândă, va lua u atitudine conformă cu interesele protegiaților ăi ei. (A) Editinnen de sóra Redacțiunea și Administrațiunea strada Rominei 14 Bucuresci, 12 Brumaru Astăzi ostilitatea manifestată în Senat, contra regimului actuală, de către uă mică și neotărîtă majoritate, condusă de ensiși foștii miniștrii dați în judecată, va putea să trecă,— decă va avea curagială, — de la resistența pasivă la resistența activă, de la nă năbușită mâniă la fapte făcișe. Pentru aceia dintre senatorii cari datorescă posițiunea loră regimului trecută, și pentru aceia cari se lasă a fi conduși de foștii miniștrii trimiși naintea justiției, ocasiune mai proprie de a le întărită veninilă și de a ’i face să ’și esprime nemulțămirea nu póte să fiă, decâtă cererea de autoritare de urmărire făcută de comitetul de acuzare. Dorința de-a apăra pe ambii și unii chiară pe creatorii lor, neensură contra Camerii deputațilorăeșită din sorginți atâtă de deosebite de acelea ce au produsă pe mai mulți din actualii senatori în alegerile de supt regimul, Catargi- Florescu’, spiritură de cârpă, în fine,— daca e să esiste — totulă contribuiesc ei ca mulți senatori, supt 4i inspirațiunea înșiși miniștrilor, dați în judecată, să’și esprime nemulțămirea, și contra Camerei și contra guvernului actuală. Dară ca și cândăuă fatalitate neînduplecată ară fi urmărindă pe partizanii regimului trecută și pe oricine se aliază cu dânșii, ei nu vor putea nici de astă-dată se facă ună actă, care în regimul parlamentară are un mare însemnătate, fără se dea în același timpă uă lovitură Constituțiunii și celoră mai elementare usuri și cuviințe parlamentare. A’și manifesta în acestă ocasiune prin votă nemulțămirea și a rămmânea totă d’uă-dată corectă din puntură de vedere parlamentară, este peste putință. Numai autoritarea dată pură și simplu, fără nici uă condițiune, pate fi în casuță de factă corectă, căci numai asta nu se comite nici uă încălcare asupra prerogativelor. Camerei, numai asia ună corpă arată celuilaltă corpă legiuitoră considerațiunea și respectulă reciprocă ce trebuie se existe între densele. Daca autoritarea să ară refusa, atunci acesta ară fi nu numai uă necuviință parlamentară, dară și uă atingere gravă la prerogativele date de Constituțiune fiecăruia din corpurile legiuitore. Unul din aceste corpuri nu pote lua și nici chiară suspenda ună dreptă positivă pe care celălaltă îl are după Constituțiune. Refuzul de a da autoritatea de urmărire n’ară rădica în adevĕra deasupra foștilor, miniștrii dați în judecată, cari suntă și senatori, acuzarea făcută de Cameră. Cu tote acestea, urmărirea nu s’ară putea face în timpulă sesiunii și astăfelă dreptulă Camerei s’ară vedea suspendații în exercițială söä. Daca autorizarea s’ară da condiționată,—■ oricâtă de puțină condiționată,— faptulă ară fi și mai gravă decâtă refusulă pură și simplu, ară fi monstruosă în totă puterea cuvântului. Prin condiționare, Senatulă ș’ar fi aroga dreptul ă de a regulamenta purtarea Camerei; prin condiționare s’ară mai pune de-a dreptul ă și într’ună modă ofensătoră în bănuială simțimintele de justiție și de legalitate ale Camerei. Instituțiunile parlamentare nu admită blamulă decâtă de la puterea legiuitore la guvernă; blamulă de la corpă legiuitoră către celălaltă corpă legiuitoră ară fi uă monstruositate, care pentru prima oră în România s’ară vedea, mulțămită totă acelorași omeni cari în timpă de atâția ani și-aă bătută jocă de Constituțiune și de legile țarei. In casă de ună asemene blamă, n’amă putea judeca despre situațiunea creată de dânsulă, decâtă prin analogie, președinte n’amă putea găsi, nici în România, nici în Belgia, nici în Francia, nici în Anglia, de cândă regimul ăiei parlamentară a luată uă formă precisă și stabile. Ară trebui se ne întrebămă ce se întâmplă în casuță de blamă dată deuă Cameră guvernului, pentru a judeca, prin analogia, ce se póte întâmpla și în casă de blamă dată de ună corpă celuilaltă corpă legiuitoră. Cândă guvernulă e blamată, consecința infalibile este retragerea guvernului care a primită, sub disolverea Camerei care a dată blamulă. Unul din doui trebuie să dispară. Ori că Domnulă judecă singură neînțelegerea, și primeșce demisiunea ministeriului, ori că face apelă la națiune, pentru ca ea s- o judece. Ce câtă dâră să se întâmple, cândă ună corpă legiuitoră dă celuilaltă corpă legiuitoră ună votă de blamă? Neînțelegerea între dânsele este manifestată; armonia interioră a puterii legiuitore este nimicită, și acesta perturbare nu se póte Înlătura, decâtă prin dispărerea unuia din aceste două corpuri și apelulă la țară ca se se rostescá între dânsele. Nu este nici uă Cameră, precum nu póte fi nici ună jenată, care se primesc o ună votă de blamă saără încălcare de prerogative — aci mai cu osebire de încălcare de prerogative este vorba — fără ca imediată se cere a i se regula posițiunea. Și fiindă că guvernul este mijlocitorulă între puterea legiuitóre și tronulă, ca și între cele două corpuri ale puterii legiuitóre, Camera suă Senatulu ofensată și isbită în prerogativele lui, are dreptul ă se cerá guvernului a alege între cele două corpuri și a lăsa ca națiunea să se rostesca. Altă felă echilibrată constituțională ară fi distrusă, mecanismul Statului n’ară mai putea merge. Ni se pare peste putință ca orice omă de bună-simță se putá raționa altă felă asupra acestei cestiziuni; de aceea, arendă profunda convingere că daca Senatulă arăta orice altă votă, decâtă uă autoritare pură și simplă de urmărire, ară comite uă mare nesocotință, suntemă pe deplină liniștiți în ceea ce privesce posițiunea regimului actuală faciă cu nefastulă regimă trecută. Atragemă seriosa atențiune a cititorilor asupra telegramei publicată în capulă idei. Ea ne spune lămurită că Rusia este forte decisă a interveni în Turcia ,pentru a garanta aplicarea reformelor în provinciile răsculate; ea cere participarea colectivă a puterilor Europei la acastă ocupațiune militară oferă deca puterile voră refusa de a interveni, ea este forte decisă a trece singură în Turcia. Nu se póte ține ună limba giă mai categorică, prin urmare ori puterile Europei autorisă și participă la ocupațiune, ori resbelulă este declarată între Rusia și Turcia. In facia acestei amenințări de resbelă, care ie dă formă asia de categorică, noi, cari sdorimă atâtă de multă pacea și păstrarea cu credință a neutralității nóstre, n’avemă decâtă a repeți urarea pe care o făcurămă în numörul nostru de Marți asupra acestei cestiuni. „Chiămămă din adânculă animei uă intervenire armată europenă sed consimțită de puterile Europei, căci asta numai s’ară înlătura pericolele ce ară pute nasce, și pentru noi ca și pentru alte State, din nimicirea unei înțelegeri între puteri în privirea Gestiunii Orientului, și dintr’una resbelă între Rusia și Turcia.“ 3 Ore* — Senatulă n’a desbătută astăzi cestiunea autoritării de urmărire, cerută de comitetul de acuzare a foștilor miniștrii. Se zicea că d. Lungenu nu și-ar fi terminată raportulă. Biuroulă a dată guvernului asigurarea că în ședința de mâne raportulă se va presinta. In ședința de astăzi a Camerii s’aă anunciată și desvoltată două interpelări : 1) de d. D. Pruncu în privința neîngrijirii bisericei Precista din Focșani, asupra căreia s’a trecută la ordinea (filei; 2) de d. N. Dimancea asupra abusurilor, regiei monopolului tutunurilor. Desbaterea asupra acestei din urmă se urmeza încă. Promulgarea Constituțiunii se crede că se va efectua în ajunul întrunirii conferinței, înse miniștrii otomani se temă ca nu cumva acesta măsura să fiă contrariată de generarele Ignatieff. Reproducemă după edițiunea de dimineții a numărului precedinte următorele: Constantinopole, 26 Noembre. — Porta a oprită esportur de cereale și a desființată dreptură de vamă asupra cerealelor ce se importă din Austria și Serbia în Bosnia și Herzegovina. Sultanulă a dăruită serdarului Ehrem Abdul - Kerim-pașa uă sabiă împodobită cu diamante. VINERI, 19 NOEMBRE, 1876. LUMINEZATE ȘI VEI FI. ABONAMENTE. In capitali, unui anii 48 lei; șese luni 24 lei. trei luni 12 lei; uă luna 4 lei. In districte: unii anii 54 lei; șase luni 27 lei; trei luni 14 lei; uă luna 5 lei. Pentru tote țerele Europei trimestru 15 lei. A se indree», IN ROMANIA, la administratiunea ziariului. LA PARIS, la d-uiî Darras-Hallegrain, 5 rue de l’ancienne comedie, si Havas, Laffite et Cune, 8, Place de la Bourse. LA VIENA, la de B. G. Popovici, 15 Fleischmarkt. Scrisorile nefrancate se refusă. 20 BANI ESEMPLARULU. SOIRI MAI NOUI. Roma, 25 Noembre.— Escadra rusă a părăsită Neapoli pentru uă destinațiune necunoscută. Madrid, 25 Noembre. — Ministrul afacerilor străine, respundându la uă interpelare privitóre la ună articolă din Parlamento, în care se vorbia despre ună pretinsă tratată între Spania și Germania, a declarată că alegațiile ziarului Parlamento n’au nici ună temeiă. Roma, 25 Noembre. — Camera deputaților continuă a se ocupa cu verificarea titlurilor. D. Depretis, ministrul financieloră, a presintată bugetară pe 1877. Ministrul de justiție Mancini a presintată asemenea mai multe proiecte privitore la codulă penală, răspunderea funcționarilor, conflictele de atribuțiuni și desființarea constrîngerii corporale pentru datoriile civile și comerciale. Belgrad, 26 Noembre. — Cea mai mare parte din voluntari, împreună cu oficiălii soră, au pornită în Rusia, unde se voră forma legiuni slave de voluntari. Petersburg, 26 Noembre.— Guvernul rusă urmăresce cu energia seria de măsuje financiare devenite necesare din causa înarmăriloră. S’a publicată un ukaz, care ordonă ca achitarea raselor de vamă să se facă în aură sau în valori plătibile în aură în străinătate. Fiindăcă operațiunile comerciale au fostă tulburate din causa pregătirilor pentru resbelă, ună altă ukaz acordă comerciului beneficiulă sculei de forță majoră, în ceea ce priveste predările pentru termine scurte. Belgrad, 27 Noembre. — Valea Timokului formeza linia de demarcare. Isvor rămâne în mâna Turcilor. Represintantele Angliei, generalul Kemball fiind cunoscută că a funcționată pe lângă Abdul-Kerimpașa ca consilieră militară, din acestă motivă. Serbia va protesta, nepermițându-i să examineze posițiunile sale strategice. Se constată că la 7 ale curintei Turcii au ucisă două avantposturi sârbe. Locotenentul-colonelă Mantai,ergândă la 21 Noembre la Alexinatz, o dată peste cadavrul uneia din aceste sentinele, comisiunea va cerceta rigurosă acesta violare a armistițiului. nulă română a urmată o liniă de purtare neimputabile și că prin acesta a meritată pe dreptate considerațiunea de care se bucură și coiN^cursurii simpatică ce solicită de la puteri.“ Totă Memorial diplomatique aminetă că d. Ionă Ghika, vice-președintele Senatului, care fusese însărcinată de guvernăo’uă misiune specială în Anglia, a sosită la Paris. D. Ghika și-a terminată misiunea cu fericire. A văzută pe lordul Derby, precum și pe toți bărbații politici însemnați din Marea Britanie și asolută se le inspire interesă pentru principiul neutralității României, care va fi dusă înaintea conferinței. D. I. Ghika a suptscrisă asemenea cu guvernul anglosă uă declarațiune analogă cu cea suptscrisă de d. Rosetti la Paris, declarațiune care ține locul unui tratată de comerciă provisoriă cu România. Le Memorial diplomatique, dândă sema despre primirea agintului României la Paris de către mareșalul, președinte ală Republice,Jice: „Relațiunile Franciei cu România n au fostă nici-uădată mai cordiale și mai amicale decâtă suntă în momentul de faciă. Acestă mică principală, care a arătată mai multă înțelepciune de câtă multe state mari, începe acum a culege fructele lealei și prudintei sale politice. Tóte cabinetele îi dau sprijinul ă soră și presa întregă dă dreptate escelenței sale atitudine. Chiară Journal des Debats, care atâtă de multă timpă nutrită în contra’i prevențiuni injuste, le-a părăsită țilele acestea, reluândă într’ună articolă forte însemnată uă tesă pe care amă susținută-o noi cei d’ântâiă și singuri multă timpă, a arătată că guver- CORESPONDINȚA PARTICULARA A ROMANULUI Viena, 25 Noembre, 1876. Capitala Austriei ofere astăzi ună spectacolă din cele mai interesante. Privirile Românilor și Slaviloră din imperială regală sunt ațintite asupra lucrurilor ce se petrecă astăzi la Viena și cari pre ușieră ară pute pune capătă supremației Ungurilor. Direcțiunea băncei naționale a respinsă cu desăvârșire înțelegerile stabilite la Masă, supt președința împăratului, între miniștrii din Pesta și Viena, în privința emiterii de bancnote unguresci. Banca austriacă, în expunerea de motive, constată că Unguriloră le lipsescă tóte condițiunile necesare pentru uă administrațiune independinte, și prin urmare déci averea și în speciă fondulă băncei s’ară împărți în două, atunci Maghiarii ară risipi partea încredințată loră și ară discredita și scudui din temeliă creditulă statului. Astăferă direcțiunea băncei nici nu voiesce să intre în disensiuni cu Maghiarii asupra acestei cestiuni, și cu atâtă mai puțină se recunoscu pretensiunile loră. Rămâne acum ca parlamentulă să se pronuncie între ministerulă Auersperg și între bancă și, în cele din urmă, pate și între dualismă și centralismă. Atitudinea parlamentului, judecândă după cele petrecute la 23 în clubul deputaților ministeriali, este până acum puțină favorabilă d-spră Auersperg și Tisza. Cu acesta ocasiune, am căzută ca preia incriminările asupra guvernului Auersperg, ceea ce a făcută ca majoritatea deputaților presiați se se manifeste în contra învoirii stabilită cu Maghiarii în luna lui Masă. In facia acestora încurcături, nu ne potă spune în ce felă de crisă ne aflămă, ministerială sau parlamentară. Unii afirmă că ministerul se va retrage, ără alții susțină contrariulă,ficândă că miniștrii vor rămâne, ori parlamentală se va disolve. Intâmple-se ori una ori alta, atâta oalé e constatată, că din pactură închiriată cu Maghiarii nu se va alege nimică. Oricine cunosce cu d’amenuntulil constituirea, trecutulă și rolulă băncei naționale, acela spie pre bine ce influință decisivă a avută ca totă-dauna asupra mersului afacerilor nóstre interne. Se pare ca dualismul ă să se mai mănțte câtăva timpă, înse espunerea băncii contestă puterea de viață a acestei sisteme, contestă chiar capacitatea Maghiarilor de a forma