Romanulu, noiembrie 1876 (Anul 20)

1876-11-21

SERVITIUL TELEGRAFICII „ALU ROMANULUI.“ Petersburg, 1 Decembre.— Comandantele supremii ale armatei, plecând și lahișineu, a fost aclamată de oficialii adunați la gară. Roma, 2 Decembre. — In conferința cu marchisul Salisbury, d. Melegani a declarată că dorința Italiei e d’a procede în deplină înțelegere cu tote puterile, care unite trebuie se exercite uă presiune morale asupra Turciei. D. Meleganu s’a arătată, în principiu, contra ocupațiunii, și soluțiunea puntelor esențiale nu i-se pare așta de dificile, pentru a înlătura probabilitatea conservării păcii, care este basa politicei italiane. Biliținica se silva RLIPIiOCPI BRUMARU DULIN COW. 2 UNDREA Ieri s’a începută și astăziî se urmeza în Senată desbaterea asupra autoritării de urmărire cerută de comitetul de acuzare contra celor trei foști miniștrii care simtă senatori. D. Lungenu, despre care nu vomă întreține pe cititori, și d. Apostolonu, aă deschisă seria iluștrilor- oratori cari susțină refusul de-a autoriza urmărirea pornită de Cameră în contra foștilor miniștrii-senatori. D. Apostolonu a vorbită două ore, pentru aceia cari se mulțămesc, cu frase resunătore, cu infașa care este masca deșertului de idei, cu interjecțiuni, cu esclamațiuni și cu semne de întrebări, a vorbită bine. Pentru aceia ănsă cari au deprinderea de-a analiza fondulă, n’a făcută decâtă a aședa în timpă de două ore la frase, sunt diferite forme și cu diferite modulațiuni, pentru a nu spune nimică, sau mai nimică care se fi întemeiată. Mai ântâiă deca unulă din corpurile legiuitóre ară adopta procederea urmată d. d. Apostolom în privirea Camerei, n’arămai fi :regimă constituțională cu două Camere posibilă, n’ară mai există echilibru și armonie între cele două corpuri ale puterii legiuitore, și de aci ară urmară adevărată confusiune, uă adevărată anarhia, care ară face peste putință funcționarea mecanismului constituțională. Decară Cameră și-ară aroga dreptul ă de-a pune în discuțiune, de-a analiza și de-a blama actele celei-lalte Camere, atunci fatalmente seă că totă timpul sesiunilor legiuitore s'ară consuma în conflicte și blamuri aruncate de la una cârpă la altulă, sau că guvernul, pentru a restabili armonia între cele două părți ale represintațiunii naționale, ară trebui să disolve cândă pe ună cârpă, cândă pe celălaltă, și astăfelă afacerile Statului n’ară putea înainta și chiară legile constituționale ară fi fatalmente violate. Ce s’ară întămpla spre exemplu acum de la Senatulă, asupra cuinteloru d-lui Apostolom și ale altor senatori că răă și-a însușită Camera dreptulă de instrucțiune, că n’are acestă dreptă, că văă procede în urmărirea contra miniștriloră, ară da mnă votă prin care refuzândă autoritatea de urmărire, ară da Camerei blamulu formulată de oratorii de nuanța d-lui Apostolém? Neapărată Camera, cu același dreptă pe care și lă arogă Senatulă, ară pune la rândul ăiei în discuțiune daca Senatulă a făcută bine sâărăă, a călcată sau nu Constituțiunea descutândă și interpretândă prerogativa Camerei, și, consecințe cu resoluțiunile luate la punerea supracusare a foștilor, miniștrii, arăta pe deuă parte unu votu de blamă Senatului, eră pe de alta ară cere guvernului se alegă între unul din aceste două corpuri. Ce-aru urma de aci, oricine pate s-o înțelegă; și déca, în urma disolverii unuia din cele două corpuri, cu scopă de a restabili echilibrul și armonia constituțională, noulă corpă ară intra ierăși pe calea celui vechiu censurâdo și blamândă pe celălaltă, oricine vede că consecința fatală ară fi un anarhia permanentă, care ară avea de primă consecință suprimarea controlului constituțională al puterii legiuitare asupra puterii esecutive, deorece corpurile legiuitóre, în loc de a controla ambele în unire puterea esecutivă, sp ară censura și blama între densele. Considerămă dorii ca un forte gravă necuviință și nesocotință parlamentară tărâmulă pe care s’a pusă oposițiunea din Senată. Sperămă că guvernul va face totă ce depinde de dănsulă spre a micșora pe câtă posibilă consecințele acestei nesocotite urmări; și fiindă că Camera este adusă la baza Senatului, fără să fiă și densa ascultată, guvernulă se va face negreșită interpretală simțimintelor și apărătorul ă prerogativelor ă iei, pentru ca Senatulă, în interesul propriei lui demnități, să nu aibă a se rosti fără a fi ascultată fiă și indirectă primulă corpă ală Statului, pe care și-ară aroga dreptul de a lă judeca. Lăsândă acum pentru ună momentă la uă parte grava necuviință constituțională, spre care oposițiunea voiesce să prăvale Senatulă, să venimă puțină la modul de argumentare ală acusătorilor Camerei. „N’ați văzută d-vostră! vă puteți închipui d-vostră! ați suferi d-vostră!“ esclamă d. Apostolom, „nu sciți d-vostră! că în alte țări unde este înscrisă în Constituțiune dreptulă Camerelor, de a da în judecată pe miniștrii, dar ea în judecată totuși nu s’a putut face fără uă lege specială!“ Acesta este una din principalele premise ale argumentării d-lui Apostolo nu, ne pare răă se constatămă că ea totuși nici că merită discuțiunea, deorece nu este decâtă uă curagiosă invențiune a d-știe. Adevărulă istorică, adevărulă constatată este că tocmai în țările unde s’aă dată mai multă miniștrii în la judecată, nu există nici astăzi lege de responsabilitate ministerială. In Englitera s’aă dată vre șaptezeci de miniștrii în judecată, și nu existe delocă lege de responsabilitate ministerială, nici chiară lege de procedură pentru urmărirea miniștrilor dați în judecată. In Francia, unde s’aă dată vreaptă miniștrii în judecată și nu existe asemene nici lege de responsabilitate ministerială, nici lege de procedură pentru urmărire. In Grecia, unde simtă și astăzii miniștrii dați în judecată, nu este asemenea lege de responsabilitate. In Belgia, stată pe care îl luămă totu de una de modelă, nu existe lege de responsabilitate ministerială, a fostă în 1865 una cu puteri numai pe mnăană, și numai pentru infracțiunile comise de miniștrii afară din exercițială funcțiunii soră. Există în Olanda și în Austria legi de responsabilitate ministerială; dĕrii nu sei îmi să se fi dată vr’vădată în judecată miniștrii în aceste state. „In Englitera, a ijisă d. Apostoloiul, nici vă dată Camera care a dată pe miniștrii în acusare, n’a făcută totă ea și instrucțiunea.“ Ne pare răă, pentru demnitatea de senatorii, că suntem nevoiți se afirmămă că și acestă premisă a discursului d-lui Apostolo n nu este decâtă uă curagiosă invențiune a d-sele. Nici uă dată Englesiloră nu le-a trecută prin minte măcară că instrucțiunea o pate face altă cineva decâtă trisăși Camera care dă pe ministrul în judecată. Acolo îndată ce Camera comunelor, după propunerea unui numărăarecare de represintanți, voteză darea în judecată, alege și mai mulți acusatori cu cele mai întinse drepturi de instrucțiune, până chiară a adauge oricâte nouă capete de acusațiune la cele cari aă motivată în Cameră darea în judecată. In același timpă ministrulă dată în judecată este imediată depusă, remânendu’i dreptulă de recursă la Camera fortjitoră, care se rosteșee asupra punerii să nu în libertate, cu scă fără cauțiune. E că esadulă adeverii.. Acela care ’și pune ca d. Apostolém imaginațiunea la contribuțiune spre a născoci premise, putere se ajungă la conclusiuni seriose? Trebuința ce a simțită d. Apostoléni de a inventa astă-felă de premise, nu probeza are nedreptatea și slăbiciunea tesei ce susținea? Totă astă-felă esclama: „Puteți suferi d-vostră ? v’ați pute uita cu nepăsare d-vóstra! vă puteți imagina d-vóstra! déri ce amu deveni! ce amă ajunge! pentru ce amă mai făcută progresă!! ce mai servesc e sclința! de ce neamă mai instruită ! de ce ama mai făcută studie științifice, daca va trebui se admitemă monstruoșitatea că acusatorii potu se fiă și instructori!“ Ei bine, infalibilitatea acestui principiu științifică este totă invențiunea d-lui Apostolom. Putea d-sea se considere cestiunea ca controversată și s’o desbată pe acelă tărâmă , dérü a pretinde că e uă crimă de les-solință de-a confunda, în cestiune de urmărire contra miniștrilor, pe acusatori cu instructorii, este seü probă de necunoscere a tutoră marelor autorități științifice cari au tratată acestă subiectă, seă de aspirațiuni la uăsolință originală, stă în fine de obicei, de a’și pleda căușele numai cu tertipuri. In adevără, nu numai Bejamin Constant, nu numai ilustrată de Mohi și alți omeni de stiință, totă atâtă de celebrii, am susținută și demonstrată că în casă de urmărire contra miniștrilor. Camera ce dă în judecată cumuleză atribuțiunile de acusatură și instructorii, déja chiară și practicată, precisulă și multă eruditură Faustin Elie ecă ce ține în opera sea Instrucțiunea criminale, torsulă 3, pagina 314 : „Camera urmăresce și procede la instrucțiune; ea acasă și apreciază daca acusațiunea e întemeiată; într’ună curentă ea acumuleză atribuțiunile ministeriului publică și ale camerelor instructore. Să notămă că Faustin Elie, rostindu-se astăfelă, avea în vedere ună articolă din Constituțiunea franceză identică cu art. 10L din Constituțiunea nostră. La autoritatea d-lui Apostolom, opunemă deja autoritatea lui Benanun Constant, a lui de Molh și a lui Faustin Elie. Sperămă că Senatulă, chiară așa cum este constituită, nu se va adăpa la sciința originală și personală a d-lui Apostolom. aNULU ALU DOUE pECESEA Redacțiunea și Administrațiunea strada Domnei 14 (Al DUMINECA, 21 NOEMBRE, 1876. VOIESCE SI VEI PUTEA. LUMINEZA-TE SI VEI PL A XT TT \T n T TT T> T RHHSVil mesa*mst» uwmaimva mmm imu— iwiili|ilW[Wl mmmmhhm - ABONA M E NT E. Linia de 30 litere petit, paginea IV, — 40 bani Etető „ „ „ paginea III, 2 let — A. »endreN». IN ROMANIA, la administratiunea Barului. LA PARIS, la Ilavas, Laffire et Cune, 8. Place de la Bourse, LA LONDON, la Eugene Micoud, Ho. 81-A Fleet Street, London E. C. LA VIENA, la d-nii Haasenstein și VTogler, Wallfiscbgasse 10. Articolele nepublicate se ardă. 20 BANI ESEMPLARULU. In capitali, unü ami 48 lei; șese luni 24 lei trei luni 12 lei; uă luna 4 lei. In districte: unu anii 54 lei; șese luni 27 lei; trei luni 14 lei; uă luna 5 lei. Pentru tote țezele Europei trimestru 15 lei. i se adresa: IN ROMANIA, la administratiunea diartului. LA PARIS, la d-nul Darras-Hallegrain, 5 rue de l’ancienne comedie, și Havas, Laffite et Cine, 8. Place de la Bourse. LA VIENA, la de B. G. Popovici, 15 Fleiachmarkt. Scrisorile nefrancate se refusă. 20 BANI ESEMPLAEULU. Reproduceam după edițiunea de dimineță a numărului precedinte următorele: (Servițiul telegrafică ală Românului). . Atena. 1 Decembre. — Proiectură privitoră la impositură pentru măsurile estraordinare a fostă respinsă de cameră. Aă votată pentru proiectă 78 deputați, eră contra 79; aă fostă și 2 abțineri. Comanduros își va presinta mâne demisiunea. INALTIT OPIDTNI DE pi PE OASTE. Ostași, Ve mulțămescu pentru graba cu care ați răspunsă la chrămarea supt arme din anul acesta. Organisația divisielor active cu efectele de resbelă re dă ocasiunea, pentru prima oră, de a esecuta esercițiele și mișcările militare în condițiunile cerute de servițiură în campanie. Profitați deru dării de acesta întrunire, pentru a face cea mai întinsă aplicare a reglementelor tactice și a completa instrucția individuale, care deveniți apți pentru tote servițiele la cari puteți fi chramați. Organizația mixtă a marelor unități tactice va înlesni multă instrucția corpurilor de dorobanți, cari, nu mă îndouiescă că printr’uă stăruitore aplicare, voră sei a dobândi soliditatea corpurilor de liniă, ce trebuie a le servi de modelă. Cantonarea trupelor în orașele cele mai însemnate ale țării, făcută în îndouitură scapă d’a ve procura bunură trasă, și d’a nu mai împovăra satele și cătunele, cari pene acum suportaă singure sarcinele de asemenea natură, ve impune cea mai corectă conduită. Am fostă fericită a constata însumi, în fiecare divisiă, dragostea cu care ați fost ă primiți pretutindeni. Căutați a fi totădăuna vrednici de acestă solicitudine. Oficiali. Nu uitați că împrejurările potă chiama uă armată la îndeplinirea celor mai mari destinuri. Profitați fără de tote ocasiunile pentru a completa calitățile militare ale soldatului nostru, prin instrucțiunea cea mai îngrijită; numai astă-s să veți ave consciința datoriei împlinită către țară, care ’și-a pusă tóte speranțele în voi. Din parte’mi, voi fi totă dă-una fericită d’a împărtăși ostenelile văstre. Dată în București la 10 Noembre 1870. CAROL. (Monitorulü). Londra, 1 Decembre. — Gladstone publică în Contimporary Review oă scrisore, în care esprimă speranța că conferința se va ocupa și cu situațiunea Eleniloră; reaminteste că Palmerston și Russel aveau intențiunea de a rectifica fruntariele actuale ale Greciei și a’i da Tesalia supt suzeranitatea Porții. D. Gladstone consiliază pe Anglia să-și asigureze simpatiele Grecilor. Independința belgică, înserândă declarațiunile lordului Salisbury că Anglia nu merge la conferință ca inamică în principiă a Rusiei și că a cere de la Portă garanții pentru esecutarea reformelor, nu constituie că violare a suveranității Porții, declarațiuni despre cazismă vorbită deja în numărul nostru de ieri, țfice: " „Déci acesta declarațiune s’a făcută, ea apropiă deja puntul de vedere ală cabinetului din Londra d’acela ală cabinetului din Sant- Petersburg. Dera ceea ce a putută reasigura spiritele în sferele guvernamentale este atitudinea Germaniei și Austriei. Lordul Salisbury a trebuită se ducă cu densală la Roma convingerea că Anglia nu va reuși a face ca Germania se esa din neutralitatea sea, nici măcară pentru a apesa asupra Rusiei prin calea consilielar, și că Austria, pentru alte cuvinte cari se raportă la situațiunea sa interioră, nu va face uă o posițiune mai directă vederiloră cabinetului din Petersburg. In fondă, înțelegerea celor trei curți de la Nord esistenca, celă puțină în stare pasivă, și ’n aceste condițiuni Francia și Italia, neputăndu-se pune în oposițiune cu puterile continentale, n’arămai rămâne Angliei decâtă a se acomoda la necesitățile situațiunii ș’a căuta se tragă celă mai mare folosă posibile din declarațiunile de desinteresare făcute de împăratulu Alesandru. „Este póte cam pre multă optimismă în aceste declarațiuni. Deja ele se formuleză în locuri cari pot fi bine informate și astăferă credința în conservarea păcii între tote puterile europene și încrederea într’ună resultată fericită ale conferinței din Constantinopole câștigă fărâmă mai multă decâtă perdă.“ Francia. — Cu ocasiunea discusiunii bugetului cultelor, d. Cochery, raportorul comisiunii bugetare, a presintată Camerii uă epistolă a mareșalului Mac-Mahon, care o ruga a nu mănține creditulă de 300,000 lei propusă pentru chiăltuieli de represintațiune, reservându’și dreptul d’a cere asemeni sume cândă îi vor fi fi necesare Comisiunea a decisă în unanimitate a menține acestă adausă. Rusia. — Diarul ii Noură Timpă de la Petersburg a primită din adesară corespondință, prin care i se anuncță că mobilisarea reservelor în acelă orașă e deja terminată, întăririle simt aprope complete, bateriele sunt legate prin fire electrice, vama e transferată afară din orașă. Mulți locuitori își schimbă locuințele. Casele de bancă și tote administrațiunile situate în locuri considerate ca periculose, își transportă biurourile în locuri mai puțin d espuse. Aceluiași fiară i-se telegrafieză din Rostoff pe Don că mobilisarea reserveloră și recursițiunea cailoră s’aă terminată la Rostoff’ și Nahicevan.