Romanulu, decembrie 1876 (Anul 20)

1876-12-01

ANDRU ALU DOUE­ ț­ECELEA VOIESCE SI VEI PUTEA. ANUNCIURI. Linia de 30 litere petit, paginea IV, — 40 bani Deto , • o paginea Iii, 2 lei — .A. se tuirema: IN ROMANIA, la adminiatratiunea istazului. LA PARIS, la Havas, Lat'fite et C­uie, 3, l’lact de la Bourâe. LA LONDON, la Eugene Micoud, No. 81-A Fleet Street, London E. C. U TIENA, la d-uii Haaseuäteiu și Vogler, Walltiscligaase 10. Articolele nepublicate te ardă. * 20 BANI ESEMPLARULUI 20­1 DECEMBRE, 1876. Lumineza-te si vei fi. ABONAMENTE, la capitală, unu­nim 48 lei; șese luni 24 lei. trei luni 12 lei; vă luna 4 lei. In diatricte, unul anii 54 lei; șese luni 27 lei trei hml 14 lei; un luna 6 lei Pentru lite­­erele Europei trimestru 10 lei. IV ho ii­dresa: IN ROMANIA, la adwinistratiunea (pariului. LA PARIS, la d-nii Darras-Hlillegrain, $ rue de l’ancienne comedie, si Havas, Laffite et C-uie, 8,, Place (le la Bourse. LA VIENA, la de B. O. Bopovid, 15 Fleiadunarkt. Scrisorile nefrancate se refuxS. BANI BSEMPLABULU. SERVIȚIUL TELEGRAFICII ,ALU ROMANULUI.“ Contantinopole, 11 Decembre.— Gene­­rarele Ignatieff' a avută acjî dimineții uă nouă întrevedere cu lordul­ Salisbury. Rusia și Anglia pară a’și face concesiuni mutuale. Astăz­i s’a ținută prima întrunire a ple­­nipotenților­ străini la generarele Ignatieff. ALTE CORESPONDINTE TELEGRAFICE ALE "ROMA­NULUI“ Constantinopole, 11 Decembre. — întru­nirea plenipotențiariloră ce s’a ținută as­­tăzi n’a avută caracterulă oficiale ală unei conferințe preliminarii. Plenipotențiarii s’aă mărginită numai în­­tr’u­ă schimbă de idei. Sultanul­ a primită ieri pe lordul­ Sa­lisbury. ^ Paris, 11 Decembre. — Combinarea mi­­^1­nisteriale Dufaure-Simon­a căd­ută. Stân­gele ceră adoptarea programei loră. Paris, 11 Decembre. — Stângele pară decise d’a refusa votarea bugetului culte­­loră, în casulă cândă președintele Republi­ce­ ară forma ună ministeriă din drepta; acesta formare ânse nu este prin putință. Telegramele primite din Constantinopole și din Petersburg sunt­ mulțămitore. Din convorbirile ce s’aă făcută între generalul­ Ignatieff și lordul­ Salisbury reese că Ru­sia nu va stărui, în modă absolută, d’a o­­cupa Bulgaria. Atena, 11 Decembre. — Zaimis este în­sărcinată cu formarea m­inisteriului. # # Bucuresci, 30 BRUMARU 12 UNDREA Ieri Adunarea deputaților­ a vo­tată âncă una din acele legi cari suntă oă puternică manifestare a spiritului sinceramente liberală, de care este atâtă de pătrunsă regi­­mulă actuală, in câtă puterea, cu ispitele iei, nu este în stare să­u să abată din calea aplicării principie­­lor­ liberale. Camera a votată și nu ne în­­draimă că în curăndă Senatulă va vota asemene ună proiectă de lege din inițiativa deputaților­, prin care se lămuresce principiul­ constitu­țională, de atâte ori ultragiată supt regimul­ trecută, că arestarea pre­ventivă în materie de presă este in­terzisă. Pentru a da mai multe garanții acestui principiu constituțională, le­gea votată ieri adauge ca sancțiune pedepsirea ori­carui agentă ală au­torității, care are cuteza să aresteze preventivă pentru delictă comisă prin presă. Cine are va putea să nu recunosca că de acesta lege nu se potă folosi astăzi de­câtă numai adversarii re­gimului actuală? Pe cândă foiele ieșite ca cripto­­gamele din putregaiură regimului trecută, acoperă cu ultragiele și invectivele lor. Cameră și guvernă, acesta Cameră le acordă impunita­tea. Daca nici acestă faptă nu do­­vedesce credința Camerei actuale la principiele, în numele cărora majo­­ritatea membriloră­iei­a luptată și a triumfată, apoi nu mai pute fi nimică care se dea uă asemene do­­vedit. Supt regimur­ trecută nu se fă­­ceau de câtă legi, cari aveau de scopă directă de a iubi, de a năbuși, de a terorisa totă ce se rădica în contra lui; pentru acesta, supt pro­test­ulți de rea-credință de-a revizui legile spre a le pune în armoniă Redacțiunea și Administrațiunea strada Dom­nei 14 (A) Ediliunea­ de sora cu Constituțiunea, se batjocoria chiar codicele penală, falsificându-se ast­­­felă și Constituțiunea. Astăzi, cu totul­ din contra, se facă legi ale căroră efectă directă și imediată este de-a ocroti, de-a a­­păra, de-a da garanții tocmai ad­­versarilor­ regimului actuală, toc­mai celoră cari­eră ultragieză și­­ să calomnieze pe fie­care ZL Este vădită că daci astăzi să consacră interzicerea arestării preventive în materie de presă, nu presa favo­rabilă regimului actuală, nu acel Ziaristi cari supt regimul­ trecută erau mereu aruncați în temnițe, și cari suntă susțiitorii celui de astăzi, — căci au contribuită pu­ternică la aducerea lui , — voră trage folosele imediate ale acestei legi; tocmai aceia cari supt guver­­nul­ trecută falsificau legile, abu­­saă de arestarea preventivă, și te­rorizau în tote modurile pe adver­sarii lor­ politici să voră bucura astăzi de folosele principielor­ libe­rale puse sinceramente în practică. Astă­felă sperămă că chiară în cursul­ sesiunii acesteia, prin vota­rea unei legi interpretative a legii electorale, prin votarea legii de ha­beas corpus, prin îndreptarea schilo­­dirilor­ aduse codicelui penală de guvernală trecută, prin votarea u­­nei noue legi comunale și judeciane, să voră completa legiuirile menite a da pe deplină Statului română sigiliulă unui Stată eminamente li­berală și democratică, prin desvol­­tar­ea naturală a spiritului și­ a ap­­titudinelor­ națiunii române. Scirile cari sosescă din străinătate și mai cu osebire de la Constanti­nopole, confirmă pe deplină modulă nostru de a vedea despre politica esterioră. Constatămă în același timp, cu fericire că sorții de pace se înmulțescă. Atrăgăndă atențiunea cititoriloră asupra sciriloră ce pri­­mimă astăzi, vomă reveni în altă i­dificiu «Sujjiä» aiuciuei grave oca­ziuni. De mai multe Zile s’a­ răspândită se o mosculă răă­ voitoră că comite­­tul­ de acuzare ar fi chiămată la inte­­rogatoră pe unii din foștii miniș­trii, cari presintându-se la comitetă nu vă fi găsită pe nici unul­ din membrii prestați spre a fi ascul­tați. Acestă vuietă nu este de­câtă uă invențiune calomniosă. Pănă astăzi comite bulă de acusare n’a chiamată la interogatoră pe nici unulă din a­­cusați. Sperămă însă că în curendă și acestă formalitate a instrucțiunii se va face. Reproducemă după edițiunea de dimineță a numărului precedente ur­­mătorele : Belgrad, 9 Decembre.— Aflămă că mâne va sosi u­ă trimisă speciale din partea împăratului Alesandru cu o scrisore pentru principele Milan. Petersburg, 9 Decembre. — După nesce­sciri primite din Constantino­­pole, se zice că cornițele Zichy și baronulă Werther au îndemnată pe Portă se nu formeze nici legiuni ungare nici polone. GEORGE COSTAFORU, născută la anul­ 1821, Octobre 26, a încetată din vieță Duminecă, 28 Noembre 1876, și astăzi, Marți, va fi condusă la ultima-i locuință. George Costaforu a ocupată posi­­țiunile cele mai însemnate în stată: mai neîncetată deputată, de la cre­area noului nostru regiună parlamen­tară, profesoră al­ facultății juridice din Bucuresci, ministru de mai multe ori, represintante al­ țării în stră­inătate, este necontestabilă că ele­na datorită tóte aceste înalte posi­­țiuni, de­câtă capacității, lumine­­lor­ sele și spiritului său ageră, care adesea schinteia, atâtă la ba­­rcă câtă și la tribună. Nu era din aceia ce solicită, ci din aceia ce suntă căutați și soli­citați de amb­ii loră și de partida căreia aparțină. Ori­câtă principiele ne-ară fi di­­visată, aducemă omagie aceluia care a fostă totă vieța ființă proprielară sale opere și ună cetăți­ană din cei mai deosebiți. Senatulă a lucrată astăzi în sec­țiuni. Vineri va ține ședință publică. Citimă în Tablettes d’un Spectateur: „Efectul­ declarărilor­ neașteptate ale marelui cancelară ală Germaniei s’a produsă imediată la Constanti­nopole printre diplomații cari se află actualmente întruniți acolo și nu ge­neralul­ Ignatieff este acela care a simțită mai puțină acestă efectă. Limba giulă scă a luată pe dată ună tonă mai imblânzitoră. Ministrul­ nostru de esterne a fost­ încunos­­ciințată, printr’un telegramă a d-lui de Chaudordy, că ambasadorele rusă a începută se esprime simțiminte mai moderate în privirea negoțieri­­lor­ pendinte. Elă­ară fi mersă chiară până a face pe colegii săi se presimtă, în conversațiuni este ade­vărată d’ună caracteră cu totulă privată, că ară fi forte dispusă se examine déca nu s’ară pute găsi cu­tare ori cutare mijlocă mai puțină rigurosu de­câta ocuparea Bulgariei, spre a ajunge la stabilirea unoră garanții seriose în favorea nouei stări de lucruri care e cestiunea a inaugura în Orientă. In­formațiunile nóstre particulare ne autorisă a a­­firma că onorabilul­ plenipotențiară franceză delegată la conferința din Constantinopole n’a comunicată a­­cestă noutate de­câtă însoțindă-o de reserve formale. Cabinetul­ de la St.­Petersburg n’a ’esprimată în adevără, celă puțină până acum, nici uă intențiune de a se depărta de cea­a ce elă privesce ca­uă con­­dițiune indispensabile, nu numai pen­tru succesă, ci chiară pentru întru­nirea conferinței. Nu e mai puțină adevărată că acesta uvertură a ge­neralului Ignatieff se consideră ca un simptomă favorabilă unei înțe­legeri pacifice:“ armata de ocupațiune mai nainte ca acesta să fi trecută fruntaria. Chiară și propunerea ce se făcuse de co­­respondinți de a supune la censură dările loră de somn a fost­ respinsă de către Țarulă. Se asceptă că a doua notă a prin­cipelui Gorciakoff, explicândă căușele cari motiveza în ochii săi uă inter­­venire armată. Londra, 9 Decembre.— Societatea britanică anti-sclavă are intențiunea să trimită adrese împăraților­ Ger­maniei, Austriei și Rusiei, regelui Italiei și Mareșalului Mac-Mahon, în carel să ruge pe acești suverani de a ordona plenipotențiariloră lară să aducă în fad­a conferinței de la Con­stantinopole cestiunea comerciului cu sclavii din Turcia. Roma, 9 Decembre. — țliarulă l'Italie se ocupă de revelațiunile fă­­cute de la tribuna camerii francese de principele Napoleon și confir­mate de Ziarele­­ Temps și la Ré­publique frangaise, și ele face în a­­cesta privință ore­cari rectificări, dândă nouă informațiuni asupra pro­iectului de aliand­ă dintre Francia, Austria și Italia. Cele d’ântâiă pro­puneri au fostă făcute, nu în 1870, ci pe la finele lui 1863. Espunerea făcută de acestă ziară anuleză aserțiunea după care Italia ar­ fi tocmită concursul, ce tre­buia să de Franciei în momentul­ chiară cândă acesta declarase re­­belă Prusiei. Negocierile din 1868 au fost­ în­cepute de general ală Menabrea. SCIRI MAI NOUI Viena, 9 Decembre.— Corespondința politică anunciă din Scutari că Der­­viș-pașa amenință cu forța pe mi­­ridiți spre a’l sili să se unescă cu Turcii. Măsurile sale dă produsă u­ă efectă cu totulă contrariă. Miridiții s’aă decisă în modă definitivă d a se alia cu Muntenegrenii. Berlin, 9 Decembre. — Biurourile de resbelă din St. Petersburg a h­o­­tărîtă să nu permită nici unui co­­respondinte de la $ii,re d’a urmări ț­iarul. London Gazette publică de­­clarațiunea supt semnată de cornițele Derby și agintele României, d. Ion Ghika, cu data de 30 Noembre, prin care se reguleza în modă provisoriă relațiunile comerciale între Anglia și România pe o­ traptă egală cu na­țiunile cele mai favorizate. CORESPONDINȚA PARTICULARA A ROMANULUI. Viena, 8 Decembre, 1876. In ultima mea corespondința, v mamă comunicată greutățile ce întâmpină stipulațiunile cabinetelor­ dualiste în privința băncei. D’atunci acele dificultăți s’aă agravată și mai multă. D-nii miniștrii austriaci Lasser și de Pretis, după ce aă conferită la Pesta mai multe ole cu miniștrii maghiari, s’aă întorsă astăzi la Viena fără nici ună resultată. Cabinetul­ din Viena, rupăndă cu învoirea de la Masă, părtinesce pro­punerile băncii, era Maghiarii per­sistă în stipulațiunile de atunci. Rămâne deja bine constatată că pactură dualistică închiriată la Masă a căzută înainte chiară de­ a fi fostă propusă parlamentelor­. In fația acestoră împrejurări, am­bele cabinete au apelată la corona, care, înainte d’a lua uă decisiune de­finitivă și formală, voiesce, se vede, a face încă uă încercare spre a îm­păca pe d-nii dualiști, și astă­felă a­chirmată la Pesta pe d. Hoffmann, ministrulă comună de finance, ca să mijlocescá oă Înțelegere între d. Auersperg și d. Tisza. Afară d’acesta, se zice, că d. Hoff­mann ară avea și alte însărcinări relative la politica esteriará și d’a­­cea­a s’ară fi dusă la Pesta ca să se înțelegă cu cornițele Andrassy, care se află acolo. Atâtă e constatată că de la ple­carea d-lui Hoffmann Incóce a în­cepută ieră și a veni la ordinea Zi­lei ocuparea Bosniei de către oști­rile austriace. Monitorele danubiane, cari can­­tonaă în porturile de la Buda­ Pesta pentru iarna, au plecată astăzi în părțile de jos­ ale Dunării; acesta împrejurare, de­și în sine e numai un simptomă, are însă uă mare în­semnătate. In parlamentul­ austriacă s’a de­pusă ună proiectă pentru modifica­rea legei de presă și care se va desbate imediată după votarea bu­getului. Expunerea de motive ilustreza libertatea de care se bucură presa și scrierile periodice din Austria. In anii 1872—1871 s’aă seches­­trată de polițiă 1592 Ziare și alte scrieri, ord 1431 au fost­ suprimate judecăto­reșce. Aceste cifre au înfiorată chiară și pe cei mai mari aderenți ai dua­lismului, astă­felă în­câtă unulă dintre dănșii, deputatul­ Steudel, a strigată în mijlocul­ parlamentului: „censura rusesca e cu multă mai bună de­câtă libertatea de presă din A­­ustro-Ungaria“. X. Francia. — Până în momentul­ cândă scriemă aceste linie, n’avemă nici să scrie positivă despre mer­­sul„ crisei ministeriale din Francia, fiarele ce ne sosescă suntă pline de combinațiuni mai multă sau puțină posibile, dierd în totă casulă fără nici celă mai mică caracteră de si­­guranță. Afară de ministerul­ Au­­diffret Pasquier s’a mai vorbită des­pre ună ministeră Jules Simon, des­pre altul, Leon Say, și despre mi­nisterul­ Duclerc, tóte republicane. Acesta dovedesce că se facă pași răpezi pentru întemeiarea unui re­gimă pură parlamentară, așa cum îlă doresce națiunea din a căreia ma­nifestare­a eșită actuala majoritate republicană din Cameră și aprope jumătatea Senatului. Totuși, rutina e forte înrădăcinată și trebuie încă lupte mari și îndelungi pentru a a­­junge la acestă scapă. Independința belgică a primită din Paris scriea că președintele Senatu­lui, d. d’Audiffret Pasquier, face totă ce e cu putința pentru menținerea cabinetului Dufaure. Astă­felă, în conferința ținută la Elysée în Ziua de 6 Decembre, ară fi Zisă că, déci gu­vernul­ ară fi pusă cestiunea de în­credere, n’ară fi fostă bătută; ba din contra, ară fi avută în Senată 180 voturi și n’ară fi fostă nici uă crisă; d’acea­a demisiunea cabinetu­lui trebuie a se considera ca ne­avenită. D. Grevy, președintele Camerei, a recunoscută că aceste observa­­țiuni sunt­ întemeiate; totuși tre­buie a “se ține sema de legitimele cereri ale stângelor”, cari nu suntă mulțămite de ministeriul. Dufaure. Criza s-ară pute­a înlătura, după d. Grevy, numai după uă întrevedere cu capii stângei. D. Dufaure a stăruită a se primi numai retragerea d-sele personală, rămânăndă ânsă la afaceri colegii d-sele. D-nii Grevy și Pasquier au replicată că d. Dufaure a consim­țită atunci a-și relua portofoliul, decâ și cei­l­alți colegi ai d-sele voră face asemenea. Primită-nă scă nu cel-l­ alți mi­niștrii a rămâne în ministeriă ? Nu scimă, însă din lipsa de sciri posi­tive s’ară puté deduce într’ună modă forte naturale c’a fi primită.

Next