Romanulu, decembrie 1876 (Anul 20)
1876-12-01
ANDRU ALU DOUE țECELEA VOIESCE SI VEI PUTEA. ANUNCIURI. Linia de 30 litere petit, paginea IV, — 40 bani Deto , • o paginea Iii, 2 lei — .A. se tuirema: IN ROMANIA, la adminiatratiunea istazului. LA PARIS, la Havas, Lat'fite et Cuie, 3, l’lact de la Bourâe. LA LONDON, la Eugene Micoud, No. 81-A Fleet Street, London E. C. U TIENA, la d-uii Haaseuäteiu și Vogler, Walltiscligaase 10. Articolele nepublicate te ardă. * 20 BANI ESEMPLARULUI 201 DECEMBRE, 1876. Lumineza-te si vei fi. ABONAMENTE, la capitală, ununim 48 lei; șese luni 24 lei. trei luni 12 lei; vă luna 4 lei. In diatricte, unul anii 54 lei; șese luni 27 lei trei hml 14 lei; un luna 6 lei Pentru liteerele Europei trimestru 10 lei. IV ho iidresa: IN ROMANIA, la adwinistratiunea (pariului. LA PARIS, la d-nii Darras-Hlillegrain, $ rue de l’ancienne comedie, si Havas, Laffite et C-uie, 8,, Place (le la Bourse. LA VIENA, la de B. O. Bopovid, 15 Fleiadunarkt. Scrisorile nefrancate se refuxS. BANI BSEMPLABULU. SERVIȚIUL TELEGRAFICII ,ALU ROMANULUI.“ Contantinopole, 11 Decembre.— Generarele Ignatieff' a avută acjî dimineții uă nouă întrevedere cu lordul Salisbury. Rusia și Anglia pară a’și face concesiuni mutuale. Astăzi s’a ținută prima întrunire a plenipotenților străini la generarele Ignatieff. ALTE CORESPONDINTE TELEGRAFICE ALE "ROMANULUI“ Constantinopole, 11 Decembre. — întrunirea plenipotențiariloră ce s’a ținută astăzi n’a avută caracterulă oficiale ală unei conferințe preliminarii. Plenipotențiarii s’aă mărginită numai într’uă schimbă de idei. Sultanul a primită ieri pe lordul Salisbury. ^ Paris, 11 Decembre. — Combinarea mi^1nisteriale Dufaure-Simona cădută. Stângele ceră adoptarea programei loră. Paris, 11 Decembre. — Stângele pară decise d’a refusa votarea bugetului culteloră, în casulă cândă președintele Republice ară forma ună ministeriă din drepta; acesta formare ânse nu este prin putință. Telegramele primite din Constantinopole și din Petersburg sunt mulțămitore. Din convorbirile ce s’aă făcută între generalul Ignatieff și lordul Salisbury reese că Rusia nu va stărui, în modă absolută, d’a ocupa Bulgaria. Atena, 11 Decembre. — Zaimis este însărcinată cu formarea ministeriului. # # Bucuresci, 30 BRUMARU 12 UNDREA Ieri Adunarea deputaților a votată âncă una din acele legi cari suntă oă puternică manifestare a spiritului sinceramente liberală, de care este atâtă de pătrunsă regimulă actuală, in câtă puterea, cu ispitele iei, nu este în stare său să abată din calea aplicării principielor liberale. Camera a votată și nu ne îndraimă că în curăndă Senatulă va vota asemene ună proiectă de lege din inițiativa deputaților, prin care se lămuresce principiul constituțională, de atâte ori ultragiată supt regimul trecută, că arestarea preventivă în materie de presă este interzisă. Pentru a da mai multe garanții acestui principiu constituțională, legea votată ieri adauge ca sancțiune pedepsirea oricarui agentă ală autorității, care are cuteza să aresteze preventivă pentru delictă comisă prin presă. Cine are va putea să nu recunosca că de acesta lege nu se potă folosi astăzi decâtă numai adversarii regimului actuală? Pe cândă foiele ieșite ca criptogamele din putregaiură regimului trecută, acoperă cu ultragiele și invectivele lor. Cameră și guvernă, acesta Cameră le acordă impunitatea. Daca nici acestă faptă nu dovedesce credința Camerei actuale la principiele, în numele cărora majoritatea membrilorăieia luptată și a triumfată, apoi nu mai pute fi nimică care se dea uă asemene dovedit. Supt regimur trecută nu se făceau de câtă legi, cari aveau de scopă directă de a iubi, de a năbuși, de a terorisa totă ce se rădica în contra lui; pentru acesta, supt protestulți de rea-credință de-a revizui legile spre a le pune în armoniă Redacțiunea și Administrațiunea strada Domnei 14 (A) Ediliunea de sora cu Constituțiunea, se batjocoria chiar codicele penală, falsificându-se astfelă și Constituțiunea. Astăzi, cu totul din contra, se facă legi ale căroră efectă directă și imediată este de-a ocroti, de-a apăra, de-a da garanții tocmai adversarilor regimului actuală, tocmai celoră carieră ultragieză și să calomnieze pe fiecare ZL Este vădită că daci astăzi să consacră interzicerea arestării preventive în materie de presă, nu presa favorabilă regimului actuală, nu acel Ziaristi cari supt regimul trecută erau mereu aruncați în temnițe, și cari suntă susțiitorii celui de astăzi, — căci au contribuită puternică la aducerea lui , — voră trage folosele imediate ale acestei legi; tocmai aceia cari supt guvernul trecută falsificau legile, abusaă de arestarea preventivă, și terorizau în tote modurile pe adversarii lor politici să voră bucura astăzi de folosele principielor liberale puse sinceramente în practică. Astăfelă sperămă că chiară în cursul sesiunii acesteia, prin votarea unei legi interpretative a legii electorale, prin votarea legii de habeas corpus, prin îndreptarea schilodirilor aduse codicelui penală de guvernală trecută, prin votarea unei noue legi comunale și judeciane, să voră completa legiuirile menite a da pe deplină Statului română sigiliulă unui Stată eminamente liberală și democratică, prin desvoltarea naturală a spiritului și a aptitudinelor națiunii române. Scirile cari sosescă din străinătate și mai cu osebire de la Constantinopole, confirmă pe deplină modulă nostru de a vedea despre politica esterioră. Constatămă în același timp, cu fericire că sorții de pace se înmulțescă. Atrăgăndă atențiunea cititoriloră asupra sciriloră ce primimă astăzi, vomă reveni în altă idificiu «Sujjiä» aiuciuei grave ocaziuni. De mai multe Zile s’a răspândită se o mosculă răă voitoră că comitetul de acuzare ar fi chiămată la interogatoră pe unii din foștii miniștrii, cari presintându-se la comitetă nu vă fi găsită pe nici unul din membrii prestați spre a fi ascultați. Acestă vuietă nu este decâtă uă invențiune calomniosă. Pănă astăzi comite bulă de acusare n’a chiamată la interogatoră pe nici unulă din acusați. Sperămă însă că în curendă și acestă formalitate a instrucțiunii se va face. Reproducemă după edițiunea de dimineță a numărului precedente următorele : Belgrad, 9 Decembre.— Aflămă că mâne va sosi uă trimisă speciale din partea împăratului Alesandru cu o scrisore pentru principele Milan. Petersburg, 9 Decembre. — După nescesciri primite din Constantinopole, se zice că cornițele Zichy și baronulă Werther au îndemnată pe Portă se nu formeze nici legiuni ungare nici polone. GEORGE COSTAFORU, născută la anul 1821, Octobre 26, a încetată din vieță Duminecă, 28 Noembre 1876, și astăzi, Marți, va fi condusă la ultima-i locuință. George Costaforu a ocupată posițiunile cele mai însemnate în stată: mai neîncetată deputată, de la crearea noului nostru regiună parlamentară, profesoră al facultății juridice din Bucuresci, ministru de mai multe ori, represintante al țării în străinătate, este necontestabilă că elena datorită tóte aceste înalte posițiuni, decâtă capacității, luminelor sele și spiritului său ageră, care adesea schinteia, atâtă la barcă câtă și la tribună. Nu era din aceia ce solicită, ci din aceia ce suntă căutați și solicitați de ambii loră și de partida căreia aparțină. Oricâtă principiele ne-ară fi divisată, aducemă omagie aceluia care a fostă totă vieța ființă proprielară sale opere și ună cetățiană din cei mai deosebiți. Senatulă a lucrată astăzi în secțiuni. Vineri va ține ședință publică. Citimă în Tablettes d’un Spectateur: „Efectul declarărilor neașteptate ale marelui cancelară ală Germaniei s’a produsă imediată la Constantinopole printre diplomații cari se află actualmente întruniți acolo și nu generalul Ignatieff este acela care a simțită mai puțină acestă efectă. Limba giulă scă a luată pe dată ună tonă mai imblânzitoră. Ministrul nostru de esterne a fost încunosciințată, printr’un telegramă a d-lui de Chaudordy, că ambasadorele rusă a începută se esprime simțiminte mai moderate în privirea negoțierilor pendinte. Elăară fi mersă chiară până a face pe colegii săi se presimtă, în conversațiuni este adevărată d’ună caracteră cu totulă privată, că ară fi forte dispusă se examine déca nu s’ară pute găsi cutare ori cutare mijlocă mai puțină rigurosu decâta ocuparea Bulgariei, spre a ajunge la stabilirea unoră garanții seriose în favorea nouei stări de lucruri care e cestiunea a inaugura în Orientă. Informațiunile nóstre particulare ne autorisă a afirma că onorabilul plenipotențiară franceză delegată la conferința din Constantinopole n’a comunicată acestă noutate decâtă însoțindă-o de reserve formale. Cabinetul de la St.Petersburg n’a ’esprimată în adevără, celă puțină până acum, nici uă intențiune de a se depărta de ceaa ce elă privesce cauă condițiune indispensabile, nu numai pentru succesă, ci chiară pentru întrunirea conferinței. Nu e mai puțină adevărată că acesta uvertură a generalului Ignatieff se consideră ca un simptomă favorabilă unei înțelegeri pacifice:“ armata de ocupațiune mai nainte ca acesta să fi trecută fruntaria. Chiară și propunerea ce se făcuse de corespondinți de a supune la censură dările loră de somn a fost respinsă de către Țarulă. Se asceptă că a doua notă a principelui Gorciakoff, explicândă căușele cari motiveza în ochii săi uă intervenire armată. Londra, 9 Decembre.— Societatea britanică anti-sclavă are intențiunea să trimită adrese împăraților Germaniei, Austriei și Rusiei, regelui Italiei și Mareșalului Mac-Mahon, în carel să ruge pe acești suverani de a ordona plenipotențiariloră lară să aducă în fada conferinței de la Constantinopole cestiunea comerciului cu sclavii din Turcia. Roma, 9 Decembre. — țliarulă l'Italie se ocupă de revelațiunile făcute de la tribuna camerii francese de principele Napoleon și confirmate de Ziarele Temps și la République frangaise, și ele face în acesta privință orecari rectificări, dândă nouă informațiuni asupra proiectului de aliandă dintre Francia, Austria și Italia. Cele d’ântâiă propuneri au fostă făcute, nu în 1870, ci pe la finele lui 1863. Espunerea făcută de acestă ziară anuleză aserțiunea după care Italia ar fi tocmită concursul, ce trebuia să de Franciei în momentul chiară cândă acesta declarase rebelă Prusiei. Negocierile din 1868 au fost începute de general ală Menabrea. SCIRI MAI NOUI Viena, 9 Decembre.— Corespondința politică anunciă din Scutari că Derviș-pașa amenință cu forța pe miridiți spre a’l sili să se unescă cu Turcii. Măsurile sale dă produsă uă efectă cu totulă contrariă. Miridiții s’aă decisă în modă definitivă d a se alia cu Muntenegrenii. Berlin, 9 Decembre. — Biurourile de resbelă din St. Petersburg a hotărîtă să nu permită nici unui corespondinte de la $ii,re d’a urmări țiarul. London Gazette publică declarațiunea supt semnată de cornițele Derby și agintele României, d. Ion Ghika, cu data de 30 Noembre, prin care se reguleza în modă provisoriă relațiunile comerciale între Anglia și România pe o traptă egală cu națiunile cele mai favorizate. CORESPONDINȚA PARTICULARA A ROMANULUI. Viena, 8 Decembre, 1876. In ultima mea corespondința, v mamă comunicată greutățile ce întâmpină stipulațiunile cabinetelor dualiste în privința băncei. D’atunci acele dificultăți s’aă agravată și mai multă. D-nii miniștrii austriaci Lasser și de Pretis, după ce aă conferită la Pesta mai multe ole cu miniștrii maghiari, s’aă întorsă astăzi la Viena fără nici ună resultată. Cabinetul din Viena, rupăndă cu învoirea de la Masă, părtinesce propunerile băncii, era Maghiarii persistă în stipulațiunile de atunci. Rămâne deja bine constatată că pactură dualistică închiriată la Masă a căzută înainte chiară de a fi fostă propusă parlamentelor. In fația acestoră împrejurări, ambele cabinete au apelată la corona, care, înainte d’a lua uă decisiune definitivă și formală, voiesce, se vede, a face încă uă încercare spre a împăca pe d-nii dualiști, și astăfelă achirmată la Pesta pe d. Hoffmann, ministrulă comună de finance, ca să mijlocescá oă Înțelegere între d. Auersperg și d. Tisza. Afară d’acesta, se zice, că d. Hoffmann ară avea și alte însărcinări relative la politica esteriará și d’aceaa s’ară fi dusă la Pesta ca să se înțelegă cu cornițele Andrassy, care se află acolo. Atâtă e constatată că de la plecarea d-lui Hoffmann Incóce a începută ieră și a veni la ordinea Zilei ocuparea Bosniei de către oștirile austriace. Monitorele danubiane, cari cantonaă în porturile de la Buda Pesta pentru iarna, au plecată astăzi în părțile de jos ale Dunării; acesta împrejurare, deși în sine e numai un simptomă, are însă uă mare însemnătate. In parlamentul austriacă s’a depusă ună proiectă pentru modificarea legei de presă și care se va desbate imediată după votarea bugetului. Expunerea de motive ilustreza libertatea de care se bucură presa și scrierile periodice din Austria. In anii 1872—1871 s’aă sechestrată de polițiă 1592 Ziare și alte scrieri, ord 1431 au fost suprimate judecătoreșce. Aceste cifre au înfiorată chiară și pe cei mai mari aderenți ai dualismului, astăfelă încâtă unulă dintre dănșii, deputatul Steudel, a strigată în mijlocul parlamentului: „censura rusesca e cu multă mai bună decâtă libertatea de presă din Austro-Ungaria“. X. Francia. — Până în momentul cândă scriemă aceste linie, n’avemă nici să scrie positivă despre mersul„ crisei ministeriale din Francia, fiarele ce ne sosescă suntă pline de combinațiuni mai multă sau puțină posibile, dierd în totă casulă fără nici celă mai mică caracteră de siguranță. Afară de ministerul Audiffret Pasquier s’a mai vorbită despre ună ministeră Jules Simon, despre altul, Leon Say, și despre ministerul Duclerc, tóte republicane. Acesta dovedesce că se facă pași răpezi pentru întemeiarea unui regimă pură parlamentară, așa cum îlă doresce națiunea din a căreia manifestarea eșită actuala majoritate republicană din Cameră și aprope jumătatea Senatului. Totuși, rutina e forte înrădăcinată și trebuie încă lupte mari și îndelungi pentru a ajunge la acestă scapă. Independința belgică a primită din Paris scriea că președintele Senatului, d. d’Audiffret Pasquier, face totă ce e cu putința pentru menținerea cabinetului Dufaure. Astăfelă, în conferința ținută la Elysée în Ziua de 6 Decembre, ară fi Zisă că, déci guvernul ară fi pusă cestiunea de încredere, n’ară fi fostă bătută; ba din contra, ară fi avută în Senată 180 voturi și n’ară fi fostă nici uă crisă; d’aceaa demisiunea cabinetului trebuie a se considera ca neavenită. D. Grevy, președintele Camerei, a recunoscută că aceste observațiuni sunt întemeiate; totuși trebuie a “se ține sema de legitimele cereri ale stângelor”, cari nu suntă mulțămite de ministeriul. Dufaure. Criza s-ară putea înlătura, după d. Grevy, numai după uă întrevedere cu capii stângei. D. Dufaure a stăruită a se primi numai retragerea d-sele personală, rămânăndă ânsă la afaceri colegii d-sele. D-nii Grevy și Pasquier au replicată că d. Dufaure a consimțită atunci a-și relua portofoliul, decâ și ceilalți colegi ai d-sele voră face asemenea. Primită-nă scă nu cel-l alți miniștrii a rămâne în ministeriă ? Nu scimă, însă din lipsa de sciri positive s’ară puté deduce într’ună modă forte naturale c’a fi primită.