Romanulu, decembrie 1876 (Anul 20)

1876-12-03

Aceste cercări ne-au îndemnații a recomanda întotodeuna ca pentru semănăturile de primăveră, și cu osebire pentru ord și presă, se se are pamêntulu tomna, astăfel a decă primăveră de timpuriu nu se poto ara pámêntulu, se se potă semăna de a dreptul, pe arătura făcută tomna. Arăturile de tomna făcu ca pamântulü se degete peste iernă, se se mărunțăscă și se se sature de umede, așa ca se potă lupta contra secetelor cari bântuiescă țara nostră în unele primăveri. Se face modern alături de tomii cândă ne îngăduiesce timpulă, se nu așceptăm fi primăveră, căci ogorele tomnatice ne vor ă răsplăti cu prisosii. — Lectorii noștrii sciă că Australia face de câțiva ani uă concurență însemnată lânurilor europene, că cea mai mare parte din lâna întrebuințată în fabricile engleze se importă din coloniile australiane. Astăfelă fiindű, credem că’î va interesa comunicațiunea următore privitore la producțiunea și costura lânei importată în Englitera din Australia de la 1872—1875 inclusiv. Din aceste cifre rezultă că în singură Englitera au vândut coloniele australiane lână pentru 400 milione lei, cifră deja însemnată în comparația cu aceaa ce se produce in alte țări. țff Esportațiunea de diferite alte producte dimpreună cu lână a fostă în Australia . Asia der în 1875 esportațiunea totală a Australiei a fost de 512,750,000 milione, în care sumă intră lâna pentru 399,907,000 române prin urmare pentru tote celelalte obiecte esportate numai 112,843,000 lei. Comercială de esportațiune ală acestoră avute colonii depinde de numai de ună singură articole, deorece lâna raporteză cifra de 400 milione. Din lâna sosită în porturile Engliterei un cătățime însemnată se vinde fabricanțilorii francezi, germani și alții. Aceștia, ca să scape de chiltuielele de descărcare și în TMagazinarem porturile engleze, se silescă a face ca lanurile de caribă trebuință să le sosescă d’a dreptul. Cândă se cere atâta lână din Australia, cândă fabricile lucrez! din ce în ce mai multă, ni-se pare că mare greșelă din partea agricultorilor nostril ca se micșoreze numărul oilor! numai ca se potă semăna mai multă întindere cu grâu. Prăsind! oui multe nu numai că ne vomă folosi esportândă lână și carne, deja chiar și producțiunea plantelor se va îmbunătăți, deorece era numai prin simpla pășunare totuși îngrașă locurile. (Economia rurale). PS Anrelianîi. (Va urma). sarea privitóre la islazurile din judecială Ialomița. La 3 jum. președința se redeschide. Se ia în desbatere proiectulă de lege pentru deschiderea unui credită delei 505,921 pe sema ministerului de interne. Acestă credită se cere pentru a se pute achita datoriile direcțiunii posteloră și telegrafeloră către administrațiunile străine. Luarea în considerația și votarea pe articule se urmără fără nici ună incidență. Se pune la votă proiectul în totală și se admite Ședința să rădică, anunciându-se cea viitóre pe Joul. 2 Decembre. Anii 1872 1873 1874 1875 In 1872 1873 1874 1875 Cătățimea de lână în kilog. 78,720,685 . 84,828,230 . 102,310,720 . 108,468,575 Vederea însă 274.800.000 295.750.000 349.450.000 399.907.000 390.500.000 lei 430.000. 000 462.000. 000 512.750.000 ADUNAREA DEPUTAȚILORU țț Ședința de Marți, 1 Decembre, 1876. Ședința se deschide la ora 12, supt președința d-lui vice-președinte An. Stolojană, cu 91 d-nî deputați presinți. Sumarul ședinței precedinte se aprobă. D. Ministru all instrucțiunii dă citire mesagiului domnescă prin care se înaintăză proiectul de lege pentru deschiderea unui credită de 2000 lei pentru plata lucrătorilor mobili de la imprimeria statului. D. H. Zugrăvescu aminteșce că anca din cesiunea trecută a propusă, împreună cu alți d-nî deputați, care se suspende construirea podului de peste Oltă la puntulă Guran, fiindă împovărătore pentru judeciele Argeșă și Vâlcea. Nu scie ce s’a făcută cu acea propunere, și pentru acea a rogă biurculă s’o pună la ordinea dilei în secțiuni. D. Berendeiu arătă că portul Corabia ei lipsită de mijloce de comunicare și fiindă că esiste oă propunere făcută de mai mulți deputați ca să se înființeze serviții telegrafică în acelă portă, rogă și d-sea secțiunile să examineze acea propunere. Stabilirea unui serviciu telegrafică la Corabia n’ară costa nimică, fiindăcă există deja materialul de la stațiunea Islază, care nu lucreză. In urma explicărilor biuroului, Adunarea trece în secțiuni pene la 3 jun. ore, când d. V. Maniu își va desvolta interpe nția de economii din Botoșani. Salutarul si exemplu data de spcietatea Economia din Bucurase găsi numeroși imitatori in districte. O mare parte din capitalele de districte posedă adi case, unde se adună mnicele economii, fructifică și aducă felose depunătorilor i la >asiii de trebuință simțitore Botoșanii nu voimi se rămână mai la urmă. Simtă câteva file de cândă plimbămă statutele casei de economii din Botoșani. Simțimă să vină bucuria cândă vedem.n spirit lă de asociațiune pătrundendu in tote unghiurile țării, și nu paternă de câtă seurămă succesă și prosperitate nonei case de economii din Botoșani. ROMANULU B DECEMBRE, 1876 E1. URIMI Sinuciderea directorului de la penitenciarulă Mărginenii. — Guvernul comandase la penintenciarulă Mărginenii oă sumă de vre 30 mii cisme pentru trebuința armatei dândă și mijlocele necesarie pentru confecționarea lor; cișmeleense nu mai sosină. Guvernul a concepută atunci bănuieli și, făcând uă cercetare minuțioșă, a descoperită că directorele acelui stabilimentă se afla în delicită cu 300 mii K. Prinsă astăfelă asupra faptului, acelă directore s’a sinucisă. Navigațiunea aeriană. — Le Monde ilustre, vorbindă despre diferitele cercări ce s’aă făcută pentru navigațiunea aeriană, amintesce cum Dedală, cetățenii din Atena, fu esilată in insula Creta, unde zidi labirintei care avea se’i servesca do, Inchisore. Elă își fabrică aripe, lijbridă pene cu cerii, și putu astă felă se sbare însocită de liiulă sei scariă. Dér! acesta se apropia pre multă de sare, căra se topi, aripele!se deslipiră și căiluiu marea Egeă, care de atunci se numi marea scariană. Pene astăziî omenii cari au cercată se sbereaă , avută mai aceași sarte. Oricari ară fi fostă aparatele lori!, ei se aruncau de pe o ănălțime precare ca se cadă într’ună modă mai multă șai! mai puțină norocită aprope de locul ă de unde am plecată. In tóte cercările lori!, omenii au căutată se imiteze paserile, fara a fi cântată se-și dea sema de mișcările loră, ale căroră principiă scapă examinării nóstre. Astăfelă se credă că locuitorii aerului stai nemișcați, pe când ei planez! în elementul- loră. Se scie acum că paserile nu stau imobile în aeră, ci se cobora încetă către pământ. Acesta se pote vede cândă umbra loră se proiectez! pe coatele munților! ripoși. Ceaa ce se póte ține în locă sau se oprescă căderea loră este acțiunea vibratore a aripeloră, care se pote observa cu ajutorul unui telescopă. Deri! singură mișcarea este causa sborului? Posede paserea vre-ună mijlocă de-a se face mai ușoră ca se se nalte, precum posede pescele bășica lui de înotată ? Tote acestea suntă ceștiuni cari n’aă fostă ancă deslegate. Ceaa ce s’a aflată case este că procederile mecanice întrebuințate de oină după sborulă paserilor n’aă dată resultate aplicabile. In acestă privință se scie cum a mumită ormulă sburătoră Groof, care venise mai anulă trecută la Londra. Primele lui încercări la Bruxelles nu reușiră; Groof nu putuse sbóre și mulțimea nerăbdătore făcu bucăți aparatele sale de navigațiunne aeriană. De aci se duse în Anglia, unde se urcă întronă balenă; ajunsă la înălțimea de 300 metrii, dădu aeronautului seă semnalul ca se-i dea drumul, își desfășura aripele și se coborî oblică. La a doua represintaniă aripele nu se mai putură desfășura. Nenorocitul Groof cădu de la uă mare înălțime și muri. Nu se sciede că, de astă-dată, semnalele au fostă date grea. Póte că Groof și conductorul ăscă nu se puteaă înțelege, căci nu vorbiaă aceași limbă. Póte ierășî că sacurile de lestă aruncate tocmai pe capulă omului sburătoră l’aă precipitată la spămentu. Nu se scie âase nimică. Acum câțiva ani uă călătoria aeriană a fost esecutată la Philadelphia,. Ună mecanică, anume William Tood, putuse score înaintea unui numerosă publică spre Nevw York; privitorii îl perdură din vedere în înălțime. Peste câteva zile fu găsită într’uă pădure, pe jumătate mâncată de lupi. Ună vânător! îlă dăm pe seră și credeadă că e uă pasere uriașă, trase cu pușca într’ensulă. Lingă cadavru se gasiaă nesce aripe fărîmate, cari fuseseră legate cu fețe, și ună felii de cuirasă, precum și uă cască cu versură ca cioculă unei pasări. Aceste diferite nesuccese u’au descuragiata spiritele inventatore. Acum câteva lila, sir Ralph Scott, ingeniarii din Ceilan, a presintat d-lui de Bismark și d-lui Moltke on nouă machină desburată. Puntulă principală este că puterea mișcătore și mecanismul transmisiunii au fostă ținute secretă. Invențiunea se compune din uă luntriță destulă de adâncă, pusa în mișcare deuă rota ce semăna cu a vaporeloră. Acesta primește impulsiunea printr’ună resortă, întocmai ca celă de la tramvay. Măchina cîntăreșce 150 kilograme, în fiece parte a iei se află câte ună scaună pentru curagioșii călători cari ară voi să sbere în etern. Inventatorul asigură că a cercată-o în mai multe rânduri; cu aparatură seăelă se pote urca, póte sta în locă, a se coborî scă a se intrige orizontală, străbătând câte 90 kilometri pe oră în aeră liniștită și jumătate distanță pe timpi! furtunosă. Celebrele persone ce menționarămă nusuntă așa credule spre a fi plăcute inventatorului, Faă trămisă lasă comisiune alesă la ministerul imperială de resbelă și ală cărei raportă îlă așceptă cu multă răbdare. Cu tóte câte s’aă lisă, trebuie a ave încredere în viitorul navigațiunii aeriane care, deși e uă problemă anevoiă de deslegată, lui este însă imposibilă, căci nu e contrară legiloră fisice, nici legiloră mecanice. Ceea ce a făcută-o să nu reușescă pe ne astăzi, a fostă lipsa unui motorú puternică și ușorii totă d’uă-dată care, mai curându sau mai tarii nu se va descoperi. "1" Societatea de autopsia mutuale din Paris. — S’a lisă ,și repetată adesea că nu e noă nimici! supt sare, totuși ideia d’a funda că societate mutuală de autopsia nu venise strămoși foră noștrii; ea e produsul! directă al mișcării sciințifice care va face din secolul! nostru ună secol! multă mai mare decâtă marele secolu ale regelui sare. Scopul acestei societăți între ai căreia fondatori este și compatriotul nostru, d. dr. Obedenaru, e d’a ajuta progresulă seanței medicale, înlesnindu-i mijlocele d’a studia organismul omenesc!, căci pentru a repara um! mecanisme cu desăvârșire de trebuință a’i cunosce tóte părțile și pentru a le cunosce trebuie a le examina una câte una, a vede în ce ordine se grupeză, a cunosce funcționarea și modulă loră de acțiune. Oiriulă e macbina ,cea mai complicata ce existe și pentru a’lă studia trebuie a’lă demonstra. Dacă ne aducem aminte că medicina datoreză autopsiei că parte din cele mai frumóse ale lei descoperiri, ne putem închipui resultatele ce se potă dobândi prin autopsia corpurilor! membrilor societății mutuale de care vorbim!, cari s’aă îngag’iată a lega prin testament! corpurile foră laboratoriului de antropologia din Paris. Aceste autopsii vom da negreșit! resultate d’uă însemnătate multă mai mare pentru senință, fiindă-că operatorul va cunosce perfectă antecedentele, viața și ocupațiunile fiecărui individă, ceea ce nu scie de locă seă forte incompletă în cozurile de autopsia a corpurilor! ce se potă dobândi de la spitale, și aceste noțiuni îlă vor ajuta multă a determina funcțiunea fiecărui organ! și modulă lui de acțiune pentru întreținerea sănătății și prin urmare a vieței.i Doiiî exploratori francesi, d-nii Lingeau și Say, au începută și vor urmări proiectul de a stabili relațiunî comerciale regulate între balonul rîului Nigrulă și coloniele francese din Algeria. Ei voiescă se pătrundă în regiunea muntosă de la Iloggar, pe care aici mă europénii n’a visitată-o ancă, și speră a ajunge la ldeles, în Sahara centrale. Pe lingă marele interesă Sciințifică ce presintă explorarea Saharei centrale, cei douî călători ’și propună s’mă scapă practică, care interesă forte multă comercială franceză. Ei voiescă se profite de bunele disposițiuni ale Tuaregilor și d se cercă a contracta cu dânșii legături basate pe interese reciproce. Din munții unde i-a împinsă invasiunea arabă în secolul a XVI-lea și în cari se după parte a anului, Tuaregii se împrăștia prin totă Sahara centrale; ei sunt stăpânii deșertului. Succesulu acestei cercări aici întinde influința francesă pene în inima contininteloî africană. Coloniile din Algeria și Senegalii privescu aceste țâri ca ale Francesilor, și lorii, în adeveru, au se și aparțiă. D. Louis Say, nepotulu ministrului de finance, în gagieză, în acesta nobile întreprindere, vidța și averea sea. Călătoria acesta o face cu propria sea chiăltuielă. Pentru celu-lalta tovarășă, d. Largeau, s’aă deschisă supt scrieri spre a ’i veni în ajutoră. * Citim a in Telegrafulă română din Sibiu : Difterita. — Plaga acesta bântuie de mai multă timpu comunele din jurulă Sibiului : Turnișorul și Poplaca. Din Devaancă audimă că boia acesta cere jertfe forte multe. In zilele din urmă a pășită în M. Oșorheiă într’ună modă asta de vehementă, în câtă capitanatură cetății s’a vădută necesitată a lua mesujele cele mai rigurose spre a’î pune stavilă. A C T E O F ICI A L E. Monitorulu a publicată bilele acestea decretele pentru următorele numiri : I. C. D. Sărățănu directoră generale ală închisoriloră, nu lucidă d-luî Dodun des Ferreres; d. lumi Gârlănu, j directoră ală penitenciarului Mărgineni, în loculă d-lui I. Mancașî; d. Pavelă Străjescu, primară ală comunei urbane Pomană; d. lună Grigore Grecănu, supt prefectă la plaiulă Dâmbovița, judecială Dâmbovița, în loculă d-lui Jónă Manolescu; d. Ionuț Manolescu, polițaiă ală orașului Târgoviștea, in loculă d-lui G. Pârjolescu; d. Toma Ienescu, suptprefectă la plasa Oltu, judecială Argeșă, in loculă d-luî Treptenu; d. Nicolae Cuțarida, polițaiă la orașulu Alesandria; d. Dimitrie Crăinicenu, polițaiă ală orașului Zimnicea; d. George A. Nicolaă, șefă ală biuroului III din cancelaria poliției Iași, în locul d-lui G. DeOghenici, demisionară; d. Dimitrie Cazanacli, șefă de biuroă în cameraria prefecturei judeciului lipigrad ;1. Anghelă Oprescu, suptcomisară clasea 1 la gara Filaretă, în loculă d-lui I. Băltărețu; d. Alesandru Mesoiu, o lidoră ală sergențiforă de oi din culorea de Negru, din capitale; d. G. I. Constantinescu, directorul școlei fabrice de machină și instrumente agricola din Iași, se pune la disponibilitate și se numesce în loculă d-sele d. profesoră Slide. d. G. Petroni este numită verificatoră la casieria de Bacău, în loculă d-lui D. Vasiliu, demisionată. Monitorulu de la 21 Noembre publică regulamentulu pentru serviciul casei de depuneri și consemnațiuni, elaborată și adoptată de consiliulu de administrațiune și priveghiare aiu acestei case. DER OSTEN. Anunciămu cu plăcere publicului că Jiavulü Der Osten, redactată la Viena în limba germană, care de ziece ani neîntreruptă a apărată interesele Românilor și Slavilor), va apare de acei înainte de două ori pe săptămână. Costul abonamentului de trimestru e numai de 1 fl. 50 cr. v. a. Abonamentele se facă la redacțiunea și administrațiunea ziarului în Viena, Schottenring, No. 17. PARTEA ECONOMICA. Severină, 30 Noembre.— Prețul productelor!!: grâulă ciacâră, calitatea I, lei 64—68 ; grâula ciacâră, calitatea II, lei 50—55 și porumbul u lei 40—45. Oltenița. Corăbii sosite deșerte 4; pornite încărcate 1; vapore sosite 1; vapore pornite 1; bastimente în portă 4. Grâulă ciacâră, calitatea I, lei 81; grâulă ciacâră, calitatea II, lei 70; grâulă ciacâră, calitatea III, lei 59. Forum bulă lei 38; ordulă lei 26; ovezulu lei 20. Meiulă lei 22; fasolea suta de oca lei 20. S’aă esportată 164,540 kilograme orilă. 1079 CURSULU BUCURESCILORU. 1 Decembre, 1876. CURSULU VIENI 1 Decembre, 1876. ool I m Jg ^ _ ca S -5 » ® 2 >c3 =2 $ (3. 8 ’L a ObLIGAȚIUNI O gSS J <g § S ő “I ____________ lf) Rurali..................... 72 71 1 68 3 — «o Domeniali .... 70 091 68 1) — Oppenheim. ... — — — — — 1 Stern.......................... _ | _ - -1 Renta 5g .... — — —------1 Casa pensiuniloru . 0 (Val. nora, 300 1 ) . 100 100 - - -11 Fontjiare rurali . . 67 66 64 2 — 7 Deto urbane . 55 52 —------ Ó Imp. municip 1875. 65 60 i 58 2 — I Loturi munic. (20) 1. 18 16 j — — — Drum. de for turcesc! (40 lei și prima) .30 25 — — — ACȚIUNI ~ o Societatea financiară a României (100 Ie 250 liberați) . . — — — K Căile ferate române 9 1O — — g Priorități .... 45 — — — — o Soc. D’asicurare Danciu (500) lei nous . 280 200 —-------3 Deto România . . 50 40 — — —1 Deto a doua emisiune — — — — — SCHIMBULU la 3 luni la vedere Paris......................... 99.10 — Londra........................ 25.07 J — Berlin . . , . . 122 — Viena.......................... — — Amsterdam. ... — — Belgia............................. — — Olanda.......................... — — Mandat. Tesaurului. — — Scumptu pe anii. . . — 5g Renta metalică-------------60 15 5g Renta de hârtiă----------- 66 50 Loturile din fi. 100 din 1866 — 108 75 Acțiunile soc. băncii națion. — 814 — Acțiunile Credit-Anstal------136 10 Londra 3 luni--------------- 126 35 Obligațiuni rurale ungare—51 73 25 Idem Idem Banat Temis. 5g 71 — Idem Idem transilvane — 5 g 71 75 Idem Idem corate slavone 5g 84 50 Argintură contra hârtiei — 116 75 Uneați — 5 99 Napoleon d’or — — — — 10 09^ Mărci 100 M imperiale genuine 6210 BIBLIOGRAFIA Aeșită de supt presă: A V-a edițiune a gramaticei române de d. I. Maniiu, partea etimologică. In acesta edițiune s’a intercalată, conformă programei votată de consiliul generale ală instrucțiunii publice, Composițiunile pentru clasele primare. Se află la librăria Michălescu et Luis, strada Lipscani, No. 18 și la celelalte librării. Disertațiune asupra demenții în raportă cu Gestiunile juridice și despre interdicțiune de M. T. Stătescu, prețulă 2 lei. Sistema metrică pentru usura sculeloră de arabe sexe de M. Mărăcinescu. Catechismulű dreptului administrativă română, de I. C Lerescu și se află de vânzare cu prețură de 55 ban exemplarulă la Tipografia Custil (pasagială română) No. 12, și la librăria frații Ioanițiu. SPECTACOLE OPERA ITALIANA, Vineri 3 Decembre, Linda de Chamouilix,melodramă în 3 acte, musica de Donizzetti, SALA BOSSEL.— Represintațiune estraordinară, dată supt direcțiunea de scenă a d-lui M. Millo, Duminecă 5 Decembre, se voră representa piesele: FRICA de INVAZII, canțonetă politică națională, esecutată de d. Mille. FONCTIOMANIA, comedie vodevile într’ună actă de d. Alesandri. GELOSULU PACALITU, comedie intri ună actă de d. V. Alesandri. FOSTULU CIRGU. — Represintațiuni în tóte serile. Se cere să damă franceză sau germană de orecare verstă, cu bune recomandațiuni, posedând cunoștințe elementare de instrucțiune pentru dirigenna educațiunii și supraveghiarea de copii mici în familie. A se adresa la redacțiunea Românului.