Romanulu, februarie 1877 (Anul 21)

1877-02-26

ANULUA LA DOUEZECI ȘI UNU ____ Redacțiunea și Administrațiunea strada Domnei 14 VOIESCE SI VEI PUTEA. ANUNGIURI, 30 litere petit, paginea IV, — 40 bani. „ „ paginea III, 2 lei — .A. se adresa: IN ROMÂNIA, la administratiunea ziarului. LA PARIS, la Havas, Laffite et Cune, 8, Place de la Bourse. LA LONDON, la Eugene Micoud, No. 81-A Fleet Street, London E. C. LA VIENA, la d-nii Ilaasenstein și Vogler, Wallfischgasse 10. Articolele nepublicate se ardă. 20 BANI EXEMPLARULU. (A) Edițiunea de sora linia de Deto „ SAMBATA, 26 FEBRUARIU 1877. LUMINEZATE SILVEI FI. ABONAMENTE. In capitală: unii anii 48 lei; șese luni 24 lei; trei luni 12 lei; uă luna 4 lei. In districte: unii anii 54 lei; șese luni 27 lei; trei luni 14 lei; uă luna 5 lei. Pentru tote terele Europei trimestru 15 lei se adresa: IN ROMANIA, la administratiunea diariulr LA PARIS, la d-nii Darras-Hallegrain, 5 rue de l’ancienne comedie, si Havas, Laffite et C-nie, 8, Place de la Bourse. LA VIENA, la de B. G. Popovicl, 15 Fleischmarkt Scrisorile nefrancate se re Jusd. BANI ESEMPLAEULU. Cornescu, cu 8 voturi, contra d-lui E. Boerescu, cu 7 voturi. Vasluiu. Colegiul II de Senată. D. Ștefan Rosetti, cu 14 voturi, contra d-lui dr. Fetiț cu 4 voturi. Buzeu. Colegiul I pentru Cameră. D. Procopie Casotti 40 voturi, d. C. Sărățenu 26, și d. B. Boerescu 10 voturi. Belgrad. Colegiul I pentru Cameră a alesă pe d. Stefan Pariseff. SERVICIULU TELEGRAFIC ALTI AGENȚIEI HAVAS. Constantinopole, 8 Martiu, sera.—In conferința de astăzi, delegații muntenegreni ’șiau motivat cererile. Savfet pașa i-a combătută și s’a opusă mai cu sema la cedarea fortereței Niksici ș’a unui portă la mare. Atena, 8 Martiu.—Ministerul căruia Camera ’î imputa d’a fi acordată uă pensiune într’ună modă ilegale a remasă în minoritate cu 61 în contra 70 voturi. Ministerulă și-a dată demisiunea. Londra, 8 Martie.— D. Burke, suptsecretaru de stată la departamentală afaceriloru străine, dice că guvernul Marei Bretanie n’a trimisă nici ună respunsă la circulara principelui Gorciakoff și că acestă respunsă, după cererea Rusiei, a fost amânată pene după primirea unei comunicări adiționale, care n’a sosită încă. Londra, 8 Martie— D. Burke, respundendă unuia din membrii Camerei comunelor, recunosce inconvenientele ce resultă din lipsa ambasadorului angresă din Constantinopole. Donsula adauge că guvernul are totuși intențiunea de a prelungi situațiunea actuale. Bucuresci, 25 FĂURARII 9 MĂRȚIȘORU. Peste două iile se sfirșiască luna a doua a anului cuvinte. Bugetulü In lucrare este mai scump de câtă celu nou c’unu milionu și jumătate pe fiecare lună. Bugetulu celu nou trebuie déja pusu în lucrare la 1 Martie, pentru ca sĕ ne scutima d’acésta pagubă. Cum se va pune énsc élű în lucrare cândü legile de economii suntü în secțiunile și pe biuroulu Senatului? Situațiunea financiară o cunosce bine Senatula. Elü scie ce moștenirea lăsată guvernală trecută, căci el a provocată resturnarea și darea lui în judecată. Și cu tóte acestea ce face Senatulă ? Provocă necurmat interpelări, cari consumă și timpul ă săă și timpulă guvernului. Senatulă cunosce cuventulă americană și englesă: „timpulă este monedă“. Senatulă scie bine că timpulă séu și ală guvernului se soldezá astăzi cu milione. Senatulă este pe deplină convinsă că, hărțuindă ministerială, îi slăbesce forte acțiunea; că hărțuirile dau convingerea, în țară și ’n străinătate, că trebuie să cadă ministerială sau să se disolve Senatulă, și că dacă miniștrii se vor retrage, cei noui sunt nevoiți se disolve Camera. Maturulă corpă are și inteligința și speranța trebuitore pentru a sei că crisele ministeriale paraliseza lucrările ; că disolverea unuia din corpurile legiuitóre provoca frământări și chiară lupte, și prin urmare crise comerciale și financiare. Pentru cederii procede astăfelă, elă care le scie tóte acestea, precum și suferințele tutoră intereseloră, în caria adusă ș’a lăsată țara fostulă guvernă, mărite tóte printr’uă necurmată amenințare a unui resbelă de care se teme și suferă totă Europa ? Este guvernulă culpabile? Și culpele lui ^țintă atâtă de mari ș’atâtă de grave, in câtă d’ară mai sta elă pâné la orecare regulare a financieloră, țera se perdă mai multă mănținându-lă de câtă resturnându-lă și intrândă în luptele electorale ? Se pare. Intru nimică nu voimă să luămă în acestă momentă apărarea guvernului, în contra crimeloră, fiă ș’a greșialeloră celoră mari ce Senatură cunosce că va fi făcută. Avemă case dreptulă și datoria se zhemă maturului cârpă, în facia națiunii. De este astă-felă, de ce nu restorni îndată acestă haină și vătămătoră ministeriă ? Și déca nu este astă-felă, pentru ce ’mpedeci tóte lucrările, și provoci suferinți financiare din ce în ce mai mari, prin hărțuiri necurmate, cari facă că nimeni nu pute să dea nici guvernului nici corpuriloră legiuitóre 24 de ore de esissență asigurată ? Și pene ce Senatulă va face cunoscută crimele sau greșialele cele grave comise de guvernă, întrebămă : ce scapă avu interpelarea de ieri ? D. Deșliu a fostă făcută-o ș’apoi a retrasă-o. D. Apostoliul adună ce lepădase d. Deșliu ș’o presintă înaltului cârpă. După interpelare, d. Deșliu decllară că, după domniea-sea, „ministerială este slabă în privința convențiunilor, slabă și ’n privința neutralității, dori că nu este acum timpul ă se f ie socotelă“. Pentru ce dîră n’a fostă făcută și Senatulă ca d. Deșliu d’a lăsa pentru altă timpă aceste socoteli ? Și decă n’a crezută că bună este amânarea propusă de d. Deșliu, de ce n’a terminată ieri cestiunea ? In desbaterile de ieri vedemă că d. primau-ministru a <sistt c’a fostă cerută să s’amâne lupta pene după votarea legilor financiare, și că rugăciunea sea a fostă respinsă. Totă ieri austimă pe același ministru ficendă că primesce amânarea ce se propune, „numai fiindă că nu voiesce sĕ cadă asupra’i respunderea.“ Pentru ce Senatulă primesce se cadă respunderea asupră’i? Și decă nu primesce, de ce nu sfirșiasce neînțelegerea într’ună modă demnă de bărbații ce conține în sînulü seu ? Și decă Senatulă găsesce că este bine pentru țară uă stare de lucruri ca ceea ce elă o face, pentru ce guvernulă o primesce și nu se retrage, pentru ca să cadă îndată respunderea, în tota greutatea iei, asupra celoră cari seă ce facă și cu cugetare le facă? Astăzi ca și ieri punemă cestiunea în desbaterea publică, căci în adevĕre numai în inteligința, în patriotismul și n acțiunea națiunii ne punemă tóte speranțele. Reproducemă după edițiunea de dimineță a numărului precedinte următorele : ALEGERI SUPLIMENTARE. Gorjiu. Colegiula I senatorială, D. colonelă N. Bibescu cu 25, contra d-lui B. Boerescu cu 8 voturi. Brăila: Colegiul I de Senată, D. Const. m Francia. — Cornițele Șavaloff, ambasadorele Rusiei la Londra, a sosită la Paris, Germania. Uă telegramă din Berlin cu data de 5 Martie anuneță că generarele Ignatieff a avută uă întrevedere cu principele Bismark, și apoi a fost primită în audiență de către Imperaturi. Generarele a plecată ieri (Mercuri) la Viena. — S’afirmă că principele Bismark, respundéndu la uă serată, unorü persane cari ’să interpelau asupra cestiunii Oriintelui, ară fi]isă că puterile evită orice acțiune. Deputații din Alsația și Lorena, cari facă parte din partita protestării, în numerü de nouă au luată locă în Reichstag lângă Polonesi; eră deputații autonomisti, în numeru de cinci, și-au luată locă unii între naționalii-liberali, cari susținu guvernul, și alții între progresiști. Protestarea în contra anesărei se va face probabile cu ocasiunea desbaterii asupra revocării primarului de la Metz. Sesiunea camereloru prusiane s’a închisă dup’o o durată de sapte săptemani, in cursul căreia, cu tote promisiunile discursului tronului, nu s’au votată de câtă bugetele , căci lunga luptă parlamentară între ultra-montani și liberali nu se pote numi nă lucrare. Lucrările cele mai însemnate s’aă amânată pentru sesiunea de tomnă, în care se va discuta mai cu semă legea organică a instrucțiunii publice. Reichsrattul și-a luată vacanțe, deorece proiectele ce trebuia ă să se discute n’au eșită âncâ din cartenele cancelariei imperiale. Presa germană se plânge în unanimitate d’acesta stare de lucruri vetematore intereselor publice și oneresa pentru mandatarii națiunii, cari n’aă nici uă indemnitate. Gazeta Germaniei de Nord anuncță că apelulă adresată d’ună ore care numero de membrii ai Reichsrathului germană tutoră grupelor conservatóre pentru a forma că singură partită conservatóre n’a fostă încoronată d’ună deplină succesă. Numai patru-zzeci membrii au aderată pân’acum la acestă propunere. Fracțiunea fansă a imperiului germană a declarată că se va înțelege cu grupa conservatore în unele cazuri, dérü înțelegea a’și păstra independința ș’a urma se formeze oă grupă deosebită. Austro-Ungaria. — D. dr. Polit, deputată slavă, a adresată ministrului președinte al Ungariei urmatorea interpelare: „Avendá în vedere că posițiunea Austro-Ungariei în cestiunea Orientale s’a lămurită prin nota comitelui Andrássy de la 30 Decembre 1875, prin memorandulă de la Berlin de la 15 Mai 1876, și prin declarațiunile ce s’aă făcută în ultima Conferință de la Constantinopole, din care apare și comuna purtare a Austro-Ungariei, Rusiei și Germaniei faciă cu Turcia, avându énse în vedere că în aceste din urmă timpuri au avută locă în Ungaria 'demonstrațiuni amicale Turciei, pe când o guvernul ă a stată într’uă completă pasivitate, ceea ce este în vechita contrazicere cu politica orientală urmată pené ad de Austro-Ungaria, întrebă pe ministrul-președinte: „ 1. Mai ține Austro-Ungaria la acele principii cari au fostă stabilite în privința Orientelui prin alianda celor trei împărați și cari au fostă esprimate în nota comitelui Andrássy de la 30 Decembre 1875, în memorandulă de la Berlin de la 15 Mai 1876 și în cea din urmă conferință de la Constantinopole? Decada: „2. Aprobă guvernulă ungurescă acele demonstrațiuni filo-turcesci, cari pe două parte suntă în stare să compromită politica orientală urmată până acum de Austro-Ungaria, era pe de alta se isbescá în simțimintele naționale a milione de cetățeni din Ungaria cari nu suntă de naționalitate ungară?“ Rusia.— La 2 Martie st. n., s’a serbată în Petersburg și în tóte orașele din Rusia în douia aniversară a urcării împăratului Alesandru II pe tronă, și a ukazului care proclamă emaniciparea servilor. Impăratul Alesandru a primită cu acesta ocasiune felicitările înalților demnitari ai statului, ale corpului diplomatică, uă telegramă plină de ardere și intusiasmă resboinică din partea armatei de sud, și ’n fine felicitările tutoră suveraniloră. Pen’acum nu se cunosce testuri oficiale ale cuvintelor adresate de Țarulă ambasadoriloru și miniștrilor străini. Déru se scie că deputațiunilor militare le-a zis: „Cu tote că unii numeraarecare din dificultățile situațiunii au fostă înlăturate, situațiunea remâne totuși încongiurată de astufelu de pericole, încâta vitejia și devotamentul armatei pot fi puse la încercare dintr’unu minutu intr’altulu. “ Caracterul politică ală călătoriei generarelui Ignatieff se confirmă și de la Paris. Generarele, după ce a visitată Berlinul și Viena, se va duce la Paris și Londra. Se zice că aceste patru cabinete nu vor respunde la nota cancelarului rusă de câtă după ce se vor fi pusă în relațiuni cu generarele Ignatieff. Serbia. — Delegații Serbiei la Constantinopole, d-nii Christie și Matici, terminându-și misiunea cu care erau însărcinați, vor părăsi Constantinopole mane. Vineri, Grecia. Camera a aprobată ună amendamentă care fiseza la doui ani durata serviciului militară în armata activă, cu totă stăruința ministerialui care propunea termenul de trei ani. Camera a mai decisă că studenții nu vor fi admiși a exercitată profesiune înainte de a fi satisfăcută îndatoririle ce decurgă din legea militară. Portugalia. — Ministerială și a dată demisiunea din causa oposițiunii cea întâmpinată în Senată și a retragerii ministrului de finance, Marchisulă d’Avila a fost însărcinată cu formarea noului cabinetă, Belgia.—Senatulă e convocat pentru 20 Martie viitoră st. n. Publicămă aci uă importantă circulară a d-lui ministru de agricultură, comerciă și lucrări publice, prin care d-nii prefecți sunt invitați a lua mesurele necesarie pentru a feri țera noutră de flagelulă filoxerei, care bântuie viele Franciei și a ajunsă chiară până în Banată. Suntemă și cum că d-nii prefecți, pătrunși de marea însemătate a acestei cestiuni, voră depune totá activitatea întru îndeplinirea sarcineloră ce li se impună prin acesta circulară; rugămă énse totăd’uă dată pe cetățiani a nu mai introduce în țară nici unu felă de arbori străini, căci, cum <jice d. ministru, rădăcinele arboriloră servescă filoxerei de vehiculă pentru a trece dintr’uă țară într’alta. Uă asemenea otărîre din partea cetățianilor, ar fi uă măsură mai sigură decâtă cele mai severe ce s’ar pute lua de administrațiune; atragêndu-le déja atențiunea asupra iei, ne place să credemă că nu se va găsi nici unulă, care să ’și înțelegă interesulă atâtă de rău, încâtă să nu sacrifice gustul d’a posede arbori și flori străine trebuinței d’a feri producerea națională d’uă apă desastru, care ar slei cu desăvârșire pe mulți din muncitorii noștrii de pămentă și ar fi uă nouă causă de sărăciă. Eco circulara : Circulara d-lui ministru al agriculturei, comercialul și lucrărilorîi publice către d-nii prefecți de judecie. Domnule prefecții. Unul din flagelele cele mai teribile, care bântuie recolta viitoră în Europa este, după cum scrii, insectulă Philoxera vastatrix. Cu tote sacrificiele și experiențele făcute în țările străine și mai cu sumă în Francia, unde a apărută ântâiă, și cu totă apelulă ce s’a făcută la omenii savanți pentru a găsi ună mijlocă de stîrpire a acestui insectă, totuși elă se propagă cu uă iuțelă infiorătóre. Astăzi, după informațiunile ce amă, presința sea s’a declarată chiară la Panciova, în vecinătatea țărei nóstre. Sciți, d-le prefectă, câtă mare rău, acestă insectă, a adusă în tóte țările, unde elă s’a declarată; și câte mii de pogane de vii, cari faceau speranța cultivatoriloră, au fostă cu totulă distruse de acestă vrăjmașă; și pămentulă chiară unde eră a luată naștere compromisă pentru oă nouă recoltă. Propagațiunea lui nu se face cum s’a crezutö pene astăzi numai prin introducerea viței străine; radicele arboriloră ’i servă de vehiculă pentru a trece dintr’uă țară într’alta, vântulă, florile chiară îi vină în ajutor. Déca este evidente, d-le prefectă, că nu putemă combate ultimulă modă de propagare, nu este puțină adevărată cnse că în contra celor două moduri ce amă citată mai susă avemă putere de a resista. De aceaa este nevoie, d-le prefectă, ca cu toții să simu atenți și să luămă măsurile cele mai energice, ca acelă destructură de vii să fie oprită la fruntariele nóstre. Ve rogăterii se bine-voiți a impune aginților, administrativi și vamali a fi cu cea mai mare priveghiare pentru a nu permite supt nici ună motivă introducerea de viță străină sau arbori străini și a distruge prin ardere orice plante din alte țări, fiă de specia viitoră, fiă de ori ce altă speciă ce s-ară încerca a se introduce. Increzéndu-me în activitatea dv., suntă convinsă, d-le prefectă, că vomă ajunge a păzi ca pene acum țara nostru de acelă flagelă. Primiți, d-le prefectă, asigurarea considerației mele. p. Ministru, C. Olănescu. No. 1,567, 1877, Februarie 22.