Romanulu, martie 1877 (Anul 21)

1877-03-26

că refusă, și déca candidatura sea ar pute întruni majoritatea voturiloru. Ministru. L. Catargi. NB. Vedi originalulu în dosarulă No. 135, pag. 3. I JUDECIULU BOLGRADU. 24 Martie, 1876. Confidențialg. D-lui Lascar Catargi, minis­tru președinte. Răspundă respectuoșii notei d-vóstră ci­frate de astăd­­ că, după înțelegerile ce am avută cu alegătorii, suntă sicurți de ori­ce candidata se va propune de d-vostră. Déca consimțiți a se alege totă Canta­­cuzino și Stănulescu, foști trecuți senatori, rogă bine-voiți a vie în cunosciința. Prefectă de Bolgradu, Dimitrie A. Can­­tacuzino. NB. Vedi originalulu din dosarul­ 70, pagina 13. 27 Martiu, 1876. Confidențială. D-lui Lascar Catargi, minis­­tru-președinte. Respectuosă răspundă telegramei cifrate de astăzi­. Capii oposițiunii nu vor schimba cele comunicate. D-vostră pe ori­ cine vei­ propune va fi­ alesă. Rogă numai grăbiți depărtarea suptpre­­fectului Rugină, fiindă­că unii din alegă­tori facă dificultăți numai din causa sea. Prefectu de Bolgradu, Dimitrie A. Can­­tacuzino. NB. Vecii originalulu din dosarulă 70, pagina 14. JUDECIULU BUZEU 15 Ianuarie, 1876. D-lm Catargi, ministru-președinte. D. Ionă Cantacuzino refusă. D. George Costaforu, aginte diplomatică, pate să fie alesă ? Se facă propunere alegătoriloră ? Rogă răspundeți. Prefecta de Buzeă, (semnată) Iacovachi. NB. Vedi telegrama din dosaru­l 109, pag. 29, precum și chitanța d-lui L. Ca­targi. 1876, Ianuarie 22. D-lui Lahovari, ministru de justițiă. In urma numirilor­ ce ați făcută la a­­cestă tribunală, ne rugămă nu uitați a nu­mi pe C. Vernescu membru la tribunalulă Buzău. Prefectu de Buzeă, Iacovachi. Președintele trib., Don. NB. Vechi telegrama din dosarul­ 108, pag. 60, precum și uă chitanță. 1876, Februarie 8. D-lui L. Catargi. Astă­ seră amă avută întrunire. Aă fostă presinți 37 alegători, cari aă promisă vo­­tu­lui d-lui Vvisv Div­imnaitlnne suntă pre­­sinți 10. Prefecții de Buzău, Iacovachi. NB. Vechi telegrama din dosarulă 109, pag. 152, precum și chitanța d-lui L. Catargi. 1876, Mariță 20. D-lui Lahovari, ministru. D-nnu Dimitrescu, Constantin Vernescu s’aă declarată cu oposițium a. Rogă cereți deslușiri de la procurară. Prefecții de Buzău, Iacovachi. NB. Vedi originalulu în dosarul­ No. 13­5, pag. 1. ______ JUDECIULU COVURLUIU 12 Ianuarie, 1876. Răspunsă la circulara generală, din 9 ianua­rie 1876 d-le Lascar Catargi, ministru Credemă că alegerea deputatului se va face după noua listă, acum primindă te­legrama d-vostră și consultândă parte din alegători, credă că d. Plesnilă ară fi mici­­lecă a se alege. Rogă răspundeți dacă a­­probați spre a demisiona în vreme. Semnată prefectu, N. Catargi. NB. Vedi chitanța d-lui L. Catargi din dosarul­ 109, pag. 20. 1876, Ianuaria 21. Nicu Catargi, prefectu. Deca credeți că Ion Plesnilă pate fi a­­lesă, atunci lucrat) în favorea lui, arătațiind dăcă Cogălnică nu nu face demar­e pe acolo spre a fi alesă. Ministru. L. Catargi. NB. Vedi telegrama din dosarul­ 108, pag. 54. JUDECIULU BRAILA 1876, Ianuaria 11. Confidențiale. D-lui Lascar Catargi. La întrebarea ce -mi faceți, ve potü a­­sigura că alegerea senatorului se va efec­tua bine. Nu amu pe nimeni mai bună, mai conservatoră, de­câtă pe Berlescu; dorâ­deca voră veni la alegeri patru militari ce suntă în dreptă, se va pute alege ori pe cine veți ordona. Candidatură oposițiunii aici este Dimitrie Brătianu. (Semnată) Prefectu, Sămandi. NB. Vechi în dosarulă No. 109 ală ofi­ciului Bucuresci pe 1876, pag. 4, verso, re­­cipisa de primire a d-lui L. Catargi. 1876, Februarie 4. D-lui ministru Lascar Catargi. Rogă, dați’mî numele personei ce voiați a fi alesă senatoră, aici n’amă pe nimeni. Prefectu, Iamandi. NB. Vedi copia în dosarul­ No. 109, pagina 129. Pe contrapagină recipisa d-lui Catargi. 1876, Februarie 15. Circulară. D-lui Iamandi, prefectu. Din ordinul­ d-lui ministru, mă grăbescă a ve comunica că colegială III are a se convoca în curendă pentru înlocuirea d-lui Cerlenti, și că candidatură ce se va propune este d. Ioan Balacény, ministru. Bine-voit% déri a lucra în acestu sensu de pe acum. Directoră generală. (semnată) Lahovari NB. Vecji copia din dosarul­ No. 109, pa­gina 27. 5 Martie 1876. Urgență. D-lui ministru Lascar Catargi. Mâne, 23, se începe alegerea, vă rogă trămiteți ce­ va bani. Candidatură ce mi-a­ propusă speră că va reuși. Prefecții. Iamandi. % Pentru col. 11-lea potă spera că e șansă de reușită; totulă însă e ca candidatură se fiă de asemenea uă personă mai impusă și cunoscută mai din timpă alegătorilor­. Acum luată informația că Hiotu vine adî ~ ~ ~~ ««««„no ni nrl­i ti­ofi vo Tti­ 4 tiotill UUUI kJJJX v_y­ui Ui JJJ. --------- --------------­ce se va petrece nujivoiă întârzia de a vă ține în curentă. Prefecții de Dâmbovița, C. Odobescu. NB. Vechi orig. telegr. 1, dosarulă 78. 31 Martie, 1876. D-lul ministru de interne. Situațiunea col. I­amă supusă-o la cu­­noscința d-vostră prin depeșa cifrată de ieri, pe lângă acesta, deca d. Cantacuzino nu va veni se combată candidații guvena­­mentali, potă spera că vomă reuși. Candidată pentru col. II nu potă reco­manda pe nimenea, pentru că ’n acestă judeciă nu e nici uă personă care se în­­trunăscă condițiuni. Prefectii de Dâmbovița, C. Odobescu. NB. Vechi orig. telegr. pagina 16, dosa­­rulă No. 78. 2 Aprile, 1876. D-luî ministru de interne. ,£ Răspundă respectuosă telegramei d-vóstră cifrate : deca d. Cantacuzino nu vine, e pro­babilă că d. Racoviță se va alege la co­­legiulu I. Mărgăritescu este imposibilă a se alege și déca i­ se va menține candidatura, pune în pericolă și col. I. Prefectă de Dâmbovița, O. Odobescu. NB. Vechi orig. telegr. pag. 25, dosarulu No. 78. 3 Aprile, 1876. D-luî ministru de­ interne. Grăbescă a răspunde la depeșa d-vostră cifrată. Adî chiară avendă­uă convorbire cu pnă membru d’al oposițiunii de aici, mi-a declarată că în adevără se pune candida­tura colegiului I Colonelă Haralambie și în colegiul­ N­. Cornescu. La acesta am insistată cu stăruință ca mai cu sămă pe Cornescu, cu care mă gă­sescă în legaturi de familia, se nu’să puie în jocă, spre a nu ’mi greuia posițiunea. De și mi-aă promisă că nu i-o voră mai pune, totuși decă ’să voră mănținea, îmi voiă face datoria de a’î combate candida­tura. Prin urmare în fad­a combinării co­legiului I, speră multă că Colonelul­ Ha­­ralambie se va alege, precum și d. Raco­viță în colegiul­ II. Acestea le supună res­pectuosă la cunoscința d-vostră. Prefectă de Dâmbovița, C. Odobescu. NB. Vechi orig. telegr. pag. 22, dosarulă No. 88. 4 Aprile, 1876. D-luî ministru de interne. Răspundă depeșii d-vostră, dăcă s’ară fi mănținută candidatura lui Haralambie co­legială I, complemă ca cu concursulă nostru și al oposițiunii să avemă reușită. Cu Racoviță însă în acestă colegiu bine-voițî a cunosce că e imposibilă a reuși. Hiotu se află aici și pretinde că are concursul­ lui Cantacuzino în colegiulă I, comptândă și mai pe toți alegătorii din Bucuresci. Dacă va fi adevărată că Cantacuzino îl­ susține, probabilă că va isbuti Hiotu. Însă el­ mai tinde, după câtă amă aflată, ca perdendă colegială I, să se propună la co­legiulă ală douilea. A vă recomanda că per­sona localnică pentru acestă colegiă n’amă, pentru că nu e nimeni care ară pută con­veni. In fatia acestei stări de lucruri ’mi ași permite a solicita de la d-vostră de acum ca pe dată ce s’ară m­­ uă asemenea împrejurare, să propună că ună candidată care ași vedea că are mai multă șansă la eși în colegiulă II,— dăcă d-vostră nu pri­miți cu nici ună chipă pe Hiotu. Prefectă. C. Odobescu. NB. Vechi orig. telegr. pag. 28, dosarulă No. 78. 6 Aprile, 1876. Confidențiale d-lui Odobescu, prefectă. Domnulă Nicu Racoviță nu pote veni fiindă indispusă. Stăruiți a fi alesă prin uă combinațiune, precum o’amă vorbită ieri la telegrafii. Ministru. L. Catargi. NB. Vechi orig. Itelegr. pag. 3 din do­sarul­ 77. 7 Aprile, 1876. D-lui Odobescu, prefectă. Vă rogă și că a lucra ca d. Mărgări­tescu să se alăgă senatoră. Directoră­ generală, G. Lahovari. NB. Vechi orig. pag. 8, dosarulă 78. (Va urma). ANCA UA ARTISTA ROMANA Anulă acesta a fostă pentru noi abundentă în artiste. De unde mai ’nainte nu se audjia vorbindu-se nici măcară de un singură artistă ro­mana, venemă astazi ca gustuia ar­tei, gustul­ frumosului a începută a se desvolta și la națiunea nostră și adese­ori citimă laude prin­­ fiare despre cutare sed cutare domnișoră română, care prin talentă și prin­­tr’m­ă­relă neobosită a ajunsă a dobândi­tă perfecțiune lăudabilă pe tărâmul­ specialității sale. Indicămă acestă simptomă de re­generare în cee­a ce priveșce arta musicei, anunciândă sosirea în ca­pitală a unei artiste române, eșită din Conservatorul­ din Viena, a­nume d-sora Sofia Dudos. ț­iarele vienese ne-aă făcută cunoscută de multă pe acestă jună artistă, care în cur­­sul­ acestora trei ani, câră și-a fă­cută studiile în Conservatorul­ de acolo, a fost­ premiată în fie­care ană cu premiulă ântâiă, distingân­­du-se între elevele de cele­l­alte na­ționalități. După terminarea cursu­lui, d-sora Dudos a fost­ premiată cu medaliă de argintă și a luată uă diplomă din cele mai lăudabile. In diferite rânduri a escelată dinaintea publicului vienesc, care se scie câtă e de strictă și cunoscétorii în cea a ce privesce arta musicală, și luna trecută tote fotele vorbiră despre concertulă ce dăduse acestă lună domnișoră și mă descriaă cu colo­rile cele mai frumose. Intre altele, Faia musicale din Viena, inserândă portretulă d-șorex Dudos, se­­ resprima în modulă următoră: „D-șoira Sofia Dudos, grațiosură ori­ginală ală ilustrațiunii nóstre de as­tăzi, este una din alesele din mulțimea cea mare care cântă pe instrumentală celă mai nemilosă din tote, adecă pe piano. D-șora Dudos nu numai că a ajunsă cu acestă instrumentă la acelă gradă de virtuositate la care duce facilitatea și uă arté mai înaltă, dexix este chiară în stare a do­uă interpretare specială composițiuniloră celor­ mai mari clasici musicali. „D-ș0ra Dudos se află în primavara vieții sale; ea numără abia optă­­spre­zjece rose, și datoreză perfecți­unea sea Conservatorului vienesă, în care a fostă de trei ori premiată cu premiulă ântâiă. „Artista a plecată de curendă în Or­inte și va da diferite concerte prin România, Turcia, Grecia și Egiptă, cari, déca vomă considera calitățile junei d-ș0re, voră fi pentru densa de sigură ună conductă de triumfă. „Domnișora Dudos, care vorbesce cinci limbi, a bine-voitu a da con­cursul ă săă, înainte de plecarea sea din Viena, într’ună concertă de bine­facere, în care m­ă publică totă a­­tâtă de numerosă câtă și de dis­tinsă i-a dată cele mai magulitare probe de recunoștință pentru indi­vidualitatea mea artistică.“ Totă cam așa s’aă esprimată mai tóte foiele vienese. D-șora So­fia Dudos se află de câtă­va timpă în capitala nostra și va delecta și pe publiculă bucurescenă cu ună concertă, care va fi anunciată din vreme. Alard și masurca caracteristică, de Wieniawski, esecutate de d. Hübsch; d) Paraponisitură, canțonetă esecu­­tată de d. Millo. Partea II: e) So­nată (do minor) pentru vidră și piano, de Beethoven, esecutată de d-noira Dudos și d. Hübsch; f) Gon­­doletta, poesiă de Alesandri, m­usica de H. Bianchi, esecutată de d-na Bianchi; g) Chira Nastasia, canțo­netă esecutată de d. Millo. Prețurile locuriloră: l-iulă, 10 fr., al­ douilea 5 fr. Inceputulă la 8 ore precisă. JUDECIULU DAMBOVIȚA. 2 Februariă, 1876. D-luî ministru de interne. Rogă bine-voitî a ’mi arăta candidatură pentru senatoră; este neapărată necesitate a se cunosce chiară acum. Și cu acesta ocasiune găsescă necesară a vă mai arăta că cea mai mare parte din alegătorii a­­cestui colegiu suntă în Bucuresci, cari tre­buie, în interesulă causei, făcuți se vie la votă. Prefectii de Dâmbovița, C. Odobescu, NB. Vechi orig. telegramă pag. 14, do­sarulă 7. 7 Februarie, 1876, F. urgență. D-lui ministru de interne. D. Mich­ailu Mărgăritescu, recomandată de senatoră, găsescă necesară a vă anun­­cia că nu este nici­de­cum cunoscută aici. Cu tote acestea credă că va reuși candi­datura sea­cândă cea mai mare parte din alegătorii conservatori ce locuiescă în Bu­curesci voră veni la votă. Prefecți de Dâmbovița, C. Odobescu. NB. Vedhi orig. tel. pag. 11, dosarulă No. 78, 8 Februarie, 1876. Estra-urgentă. D-lui generală Florescu, mi­nistru de resbelă. Biuroulă pentru senatori s’a compusă, îndată după acesta alegătorii presențî, per­­sone considerabile, m’aă rugată se vă rogă pe d-vostră a aproba candidatura d-lui Hiotu. Eă vă supună acesta la cunoștință și ’mi permită a vă ruga că daca găsiți oportună a le îndeplini acestă dorință. Co­municați de urgență chiară astăzi, spre a­cti cum urmezi a opera. Prefectă de Dâmbovița, (Semnată), C. Odobescu. NB. Vedi recipisa d-­uî generală Flo­rescu de primirea telegramei la pagina 151, dosarulă N. 109. 27 Martie, 1876. D-luî ministru de interne. Ocupându-me cu multă scumpătate de e­­lectiunile viitore, mă găsescă datoră a vă supune la cunoștință că, după câtă amă sondată, situațiunea ’mi pare favorabilă. Déca d. Cantacuzino va veni aici, după cum se asigură, unde are fre­care șansă între conservatori, ca pe lângă oposițiunea din partea rușiloră se combată și d-sea, candidații guvernamentali nu voră avè reu­șita colegiului I, mai cu sămă cândă voră avea și ună candidată fără vă valore per­sonale și necunoscută pe aici. Numai c­an­­didatura unei persone impusă va face se sperămă ce­va în facia luptelor, ce să se fiă, lucrândă din timpă cu densa aici și în capitală, unde cea mai mare parte din a­­legătorii col­­i de senatori se găsesce. ROMANULU, 28 MARTIU, 1877 NEGROLO­GIE Diarele anglose ne aducă scirea dure­­rosă despre m­ortea lui Ragehot, în vârstă numai de 51 ani. Ragehot, după cund se scie, era directo­­rele importantei pu­blicațiuni Economist din Londra. In puțină timpă dobândi m­ă re­nume universale și în specială prin cunos­cuta mea carte as­upra Constituțiunii anglese (The english Constiti­tion). Ultima sea operă asupra banceloră Lombard­-street avu mare resunetă. SALA ATENEULUI Mare concertü dată de d. Ed. A. Hübsch cu bine-voitorulă con­cursă ală d-sorei Maria Dudos, d-nei Virginia Bianchi, și d-soră M. Millo, H. Bianchi, Corini, Dimitrescu, Cor­­bus, Milde, Raith, Voigt și Fr. Wiest. Programa. — Partea I: a) Frag­mentă din Septuor (mi bemol ma­jor) după­ Beethoven; b) Aria din Beatrice din Tenda de Belini, cân­tată de d-na Bianchi; c) Adagio de 281 SALA BOLELU.—Representațiune estraordinară, supt direcțiunea de scenă a d-lui M. MILLO. Luni 28 Martie, 1877 (a do­xa­t și de Pasol), se va representa piesa : BABA HIRCA Feeriă națională în 2 acte și ună tabloă finală, compusă de­ d. Millo. Prețurile cele obici­nuite. Incepxitală la 8 ore. ROMANIZAREA Duminecă, 27 Martie, 1877, ora 7 și jumătate sera, d. Teodoră Ște­­fănescu va ține uă conferință în sala Baraseum, strada Lucaci, despre co­­merciu. CURSU­LU BUCURESCILORU. 25 Martie, 1877. CURSULU VIENI 22 Martie 1877. 11 =3 3 ’S­g 8 ,ca =2 I ^ 8 ’S ^ OBLIGAȚIUNI O­g­g | " <1 * g o JL ----------------------------10 Rurali.....................91V2 91% 921/a — i*8 6 » Eșite la sorți . — — — — g Domeniall .... 81* * 3 */4 8IV2 81 1/4— 1j » Eșite la sorți . — — —--------­q Oppenheim. ... — — —------­t- Stern............— — | —---------0 Renta 51 . . . . — — 1 — — — 7 Casa pensiuniloru . 7 (Val. nom. 300 l.) . 1130 1 —­­ — — g Fond iare rurali . .­­751 /1 175V4 753/4 — 1— _! Deto ur­bane . • 65 — — !-----­■ Imp. municip 1875. 75 — — — I Loturi munic. (20)­1. — — — — — Drum. de for turcesc! (41>0 lei și prima) . — — — -----8 ACȚIUNI Societatea financiară,­­ a României (400 le­i | 250 liberați) . . — — —-------­o­ Căile ferate române ... — — —­­Priorități — 8 Loc. D’asicurare Da­cia (500) lei noul . 165 — —­­Deto România . 55 — — Deta a doua emisiun — ~ — la 3 luni la vedere SCHIMBULU ............... Paris......................... *T . «•£­» Londra..................... 24.97­/2 Berlin..................... 121­/4 Viena......... — Amsterdam. ... — Belgia............ — Olanda......... — Mandat. Tesaurului. — *______ Scumptu pe anii • ■ 1 — Cupone domeniali . 97 */2 Lira otomană . . — Galbeni austriacu . — 5g Renta metalică-------------- 63 90 5­5 Renta de h­artiă------------ 67 80 Loturile din fi. 100 din 186­6 - 77 15 Acțiunile soc. băncii națion. — 110 50 Acțiunile Credit-Anstal--------817 — Londra 3 luni — —-------- 150 50 Obligațiuni rurale ungare—5g 122 40 Idem Idem Banat Temiș. 5g 74 80 Idem Idem transilvane — 5g 72 25 Idem Idem corate­ slavone 5g 71 80 Argintură contra h­ârtiei — 107 40 Ducați------------------------------— 574 Napoleon d’or — — — — 9­78 Mărci 100 imperiale germane 60 10 D. Nicolae G. Ciu­rea, licențiata în dreptă, fostă procurore și­ j­ude­­cătoră pe lângă tribunalele Putna și Iași, fostă procurore pe lângă Curtea apelativă din Iași, demisionândă din funcțiunea de membru pe lângă Curtea apelativă din Focșani și accep­­tândă funcțiunea de advocată al­ Statului în Focșani, se pune la dis­­posițiunea onor. publică pentru ori­ce afaceri relative la atribuțiunile sale de advocată. Doctorul­ I. Felix s-a mutată în strada Calonfirescu No. 3, la spa­tele otelului de Londra.

Next