Romanulu, martie 1877 (Anul 21)
1877-03-26
că refusă, și déca candidatura sea ar pute întruni majoritatea voturiloru. Ministru. L. Catargi. NB. Vedi originalulu în dosarulă No. 135, pag. 3. I JUDECIULU BOLGRADU. 24 Martie, 1876. Confidențialg. D-lui Lascar Catargi, ministru președinte. Răspundă respectuoșii notei d-vóstră cifrate de astăd că, după înțelegerile ce am avută cu alegătorii, suntă sicurți de orice candidata se va propune de d-vostră. Déca consimțiți a se alege totă Cantacuzino și Stănulescu, foști trecuți senatori, rogă bine-voiți a vie în cunosciința. Prefectă de Bolgradu, Dimitrie A. Cantacuzino. NB. Vedi originalulu din dosarul 70, pagina 13. 27 Martiu, 1876. Confidențială. D-lui Lascar Catargi, ministru-președinte. Respectuosă răspundă telegramei cifrate de astăzi. Capii oposițiunii nu vor schimba cele comunicate. D-vostră pe ori cine vei propune va fi alesă. Rogă numai grăbiți depărtarea suptprefectului Rugină, fiindăcă unii din alegători facă dificultăți numai din causa sea. Prefectu de Bolgradu, Dimitrie A. Cantacuzino. NB. Vecii originalulu din dosarulă 70, pagina 14. JUDECIULU BUZEU 15 Ianuarie, 1876. D-lm Catargi, ministru-președinte. D. Ionă Cantacuzino refusă. D. George Costaforu, aginte diplomatică, pate să fie alesă ? Se facă propunere alegătoriloră ? Rogă răspundeți. Prefecta de Buzeă, (semnată) Iacovachi. NB. Vedi telegrama din dosarul 109, pag. 29, precum și chitanța d-lui L. Catargi. 1876, Ianuarie 22. D-lui Lahovari, ministru de justițiă. In urma numirilor ce ați făcută la acestă tribunală, ne rugămă nu uitați a numi pe C. Vernescu membru la tribunalulă Buzău. Prefectu de Buzeă, Iacovachi. Președintele trib., Don. NB. Vechi telegrama din dosarul 108, pag. 60, precum și uă chitanță. 1876, Februarie 8. D-lui L. Catargi. Astă seră amă avută întrunire. Aă fostă presinți 37 alegători, cari aă promisă votului d-lui Vvisv Divimnaitlnne suntă presinți 10. Prefecții de Buzău, Iacovachi. NB. Vechi telegrama din dosarulă 109, pag. 152, precum și chitanța d-lui L. Catargi. 1876, Mariță 20. D-lui Lahovari, ministru. D-nnu Dimitrescu, Constantin Vernescu s’aă declarată cu oposițium a. Rogă cereți deslușiri de la procurară. Prefecții de Buzău, Iacovachi. NB. Vedi originalulu în dosarul No. 135, pag. 1. ______ JUDECIULU COVURLUIU 12 Ianuarie, 1876. Răspunsă la circulara generală, din 9 ianuarie 1876 d-le Lascar Catargi, ministru Credemă că alegerea deputatului se va face după noua listă, acum primindă telegrama d-vostră și consultândă parte din alegători, credă că d. Plesnilă ară fi micilecă a se alege. Rogă răspundeți dacă aprobați spre a demisiona în vreme. Semnată prefectu, N. Catargi. NB. Vedi chitanța d-lui L. Catargi din dosarul 109, pag. 20. 1876, Ianuaria 21. Nicu Catargi, prefectu. Deca credeți că Ion Plesnilă pate fi alesă, atunci lucrat) în favorea lui, arătațiind dăcă Cogălnică nu nu face demare pe acolo spre a fi alesă. Ministru. L. Catargi. NB. Vedi telegrama din dosarul 108, pag. 54. JUDECIULU BRAILA 1876, Ianuaria 11. Confidențiale. D-lui Lascar Catargi. La întrebarea ce -mi faceți, ve potü asigura că alegerea senatorului se va efectua bine. Nu amu pe nimeni mai bună, mai conservatoră, decâtă pe Berlescu; dorâdeca voră veni la alegeri patru militari ce suntă în dreptă, se va pute alege ori pe cine veți ordona. Candidatură oposițiunii aici este Dimitrie Brătianu. (Semnată) Prefectu, Sămandi. NB. Vechi în dosarulă No. 109 ală oficiului Bucuresci pe 1876, pag. 4, verso, recipisa de primire a d-lui L. Catargi. 1876, Februarie 4. D-lui ministru Lascar Catargi. Rogă, dați’mî numele personei ce voiați a fi alesă senatoră, aici n’amă pe nimeni. Prefectu, Iamandi. NB. Vedi copia în dosarul No. 109, pagina 129. Pe contrapagină recipisa d-lui Catargi. 1876, Februarie 15. Circulară. D-lui Iamandi, prefectu. Din ordinul d-lui ministru, mă grăbescă a ve comunica că colegială III are a se convoca în curendă pentru înlocuirea d-lui Cerlenti, și că candidatură ce se va propune este d. Ioan Balacény, ministru. Bine-voit% déri a lucra în acestu sensu de pe acum. Directoră generală. (semnată) Lahovari NB. Vecji copia din dosarul No. 109, pagina 27. 5 Martie 1876. Urgență. D-lui ministru Lascar Catargi. Mâne, 23, se începe alegerea, vă rogă trămiteți ce va bani. Candidatură ce mi-a propusă speră că va reuși. Prefecții. Iamandi. % Pentru col. 11-lea potă spera că e șansă de reușită; totulă însă e ca candidatură se fiă de asemenea uă personă mai impusă și cunoscută mai din timpă alegătorilor. Acum luată informația că Hiotu vine adî ~ ~ ~~ ««««„no ni nrli tiofi vo Tti 4 tiotill UUUI kJJJX v_yui Ui JJJ. --------- --------------ce se va petrece nujivoiă întârzia de a vă ține în curentă. Prefecții de Dâmbovița, C. Odobescu. NB. Vechi orig. telegr. 1, dosarulă 78. 31 Martie, 1876. D-lul ministru de interne. Situațiunea col. Iamă supusă-o la cunoscința d-vostră prin depeșa cifrată de ieri, pe lângă acesta, deca d. Cantacuzino nu va veni se combată candidații guvenamentali, potă spera că vomă reuși. Candidată pentru col. II nu potă recomanda pe nimenea, pentru că ’n acestă judeciă nu e nici uă personă care se întrunăscă condițiuni. Prefectii de Dâmbovița, C. Odobescu. NB. Vechi orig. telegr. pagina 16, dosarulă No. 78. 2 Aprile, 1876. D-luî ministru de interne. ,£ Răspundă respectuosă telegramei d-vóstră cifrate : deca d. Cantacuzino nu vine, e probabilă că d. Racoviță se va alege la colegiulu I. Mărgăritescu este imposibilă a se alege și déca i se va menține candidatura, pune în pericolă și col. I. Prefectă de Dâmbovița, O. Odobescu. NB. Vechi orig. telegr. pag. 25, dosarulu No. 78. 3 Aprile, 1876. D-luî ministru de interne. Grăbescă a răspunde la depeșa d-vostră cifrată. Adî chiară avendăuă convorbire cu pnă membru d’al oposițiunii de aici, mi-a declarată că în adevără se pune candidatura colegiului I Colonelă Haralambie și în colegiul N. Cornescu. La acesta am insistată cu stăruință ca mai cu sămă pe Cornescu, cu care mă găsescă în legaturi de familia, se nu’să puie în jocă, spre a nu ’mi greuia posițiunea. De și mi-aă promisă că nu i-o voră mai pune, totuși decă ’să voră mănținea, îmi voiă face datoria de a’î combate candidatura. Prin urmare în fada combinării colegiului I, speră multă că Colonelul Haralambie se va alege, precum și d. Racoviță în colegiul II. Acestea le supună respectuosă la cunoscința d-vostră. Prefectă de Dâmbovița, C. Odobescu. NB. Vechi orig. telegr. pag. 22, dosarulă No. 88. 4 Aprile, 1876. D-luî ministru de interne. Răspundă depeșii d-vostră, dăcă s’ară fi mănținută candidatura lui Haralambie colegială I, complemă ca cu concursulă nostru și al oposițiunii să avemă reușită. Cu Racoviță însă în acestă colegiu bine-voițî a cunosce că e imposibilă a reuși. Hiotu se află aici și pretinde că are concursul lui Cantacuzino în colegiulă I, comptândă și mai pe toți alegătorii din Bucuresci. Dacă va fi adevărată că Cantacuzino îl susține, probabilă că va isbuti Hiotu. Însă el mai tinde, după câtă amă aflată, ca perdendă colegială I, să se propună la colegiulă ală douilea. A vă recomanda că persona localnică pentru acestă colegiă n’amă, pentru că nu e nimeni care ară pută conveni. In fatia acestei stări de lucruri ’mi ași permite a solicita de la d-vostră de acum ca pe dată ce s’ară m uă asemenea împrejurare, să propună că ună candidată care ași vedea că are mai multă șansă la eși în colegiulă II,— dăcă d-vostră nu primiți cu nici ună chipă pe Hiotu. Prefectă. C. Odobescu. NB. Vechi orig. telegr. pag. 28, dosarulă No. 78. 6 Aprile, 1876. Confidențiale d-lui Odobescu, prefectă. Domnulă Nicu Racoviță nu pote veni fiindă indispusă. Stăruiți a fi alesă prin uă combinațiune, precum o’amă vorbită ieri la telegrafii. Ministru. L. Catargi. NB. Vechi orig. Itelegr. pag. 3 din dosarul 77. 7 Aprile, 1876. D-lui Odobescu, prefectă. Vă rogă și că a lucra ca d. Mărgăritescu să se alăgă senatoră. Directoră generală, G. Lahovari. NB. Vechi orig. pag. 8, dosarulă 78. (Va urma). ANCA UA ARTISTA ROMANA Anulă acesta a fostă pentru noi abundentă în artiste. De unde mai ’nainte nu se audjia vorbindu-se nici măcară de un singură artistă romana, venemă astazi ca gustuia artei, gustul frumosului a începută a se desvolta și la națiunea nostră și adeseori citimă laude prin fiare despre cutare sed cutare domnișoră română, care prin talentă și printr’mărelă neobosită a ajunsă a dobândită perfecțiune lăudabilă pe tărâmul specialității sale. Indicămă acestă simptomă de regenerare în ceea ce priveșce arta musicei, anunciândă sosirea în capitală a unei artiste române, eșită din Conservatorul din Viena, anume d-sora Sofia Dudos. țiarele vienese ne-aă făcută cunoscută de multă pe acestă jună artistă, care în cursul acestora trei ani, câră și-a făcută studiile în Conservatorul de acolo, a fost premiată în fiecare ană cu premiulă ântâiă, distingându-se între elevele de celelalte naționalități. După terminarea cursului, d-sora Dudos a fost premiată cu medaliă de argintă și a luată uă diplomă din cele mai lăudabile. In diferite rânduri a escelată dinaintea publicului vienesc, care se scie câtă e de strictă și cunoscétorii în cea a ce privesce arta musicală, și luna trecută tote fotele vorbiră despre concertulă ce dăduse acestă lună domnișoră și mă descriaă cu colorile cele mai frumose. Intre altele, Faia musicale din Viena, inserândă portretulă d-șorex Dudos, se resprima în modulă următoră: „D-șoira Sofia Dudos, grațiosură originală ală ilustrațiunii nóstre de astăzi, este una din alesele din mulțimea cea mare care cântă pe instrumentală celă mai nemilosă din tote, adecă pe piano. D-șora Dudos nu numai că a ajunsă cu acestă instrumentă la acelă gradă de virtuositate la care duce facilitatea și uă arté mai înaltă, dexix este chiară în stare a două interpretare specială composițiuniloră celor mai mari clasici musicali. „D-ș0ra Dudos se află în primavara vieții sale; ea numără abia optăsprezjece rose, și datoreză perfecțiunea sea Conservatorului vienesă, în care a fostă de trei ori premiată cu premiulă ântâiă. „Artista a plecată de curendă în Orinte și va da diferite concerte prin România, Turcia, Grecia și Egiptă, cari, déca vomă considera calitățile junei d-ș0re, voră fi pentru densa de sigură ună conductă de triumfă. „Domnișora Dudos, care vorbesce cinci limbi, a bine-voitu a da concursul ă săă, înainte de plecarea sea din Viena, într’ună concertă de binefacere, în care mă publică totă atâtă de numerosă câtă și de distinsă i-a dată cele mai magulitare probe de recunoștință pentru individualitatea mea artistică.“ Totă cam așa s’aă esprimată mai tóte foiele vienese. D-șora Sofia Dudos se află de câtăva timpă în capitala nostra și va delecta și pe publiculă bucurescenă cu ună concertă, care va fi anunciată din vreme. Alard și masurca caracteristică, de Wieniawski, esecutate de d. Hübsch; d) Paraponisitură, canțonetă esecutată de d. Millo. Partea II: e) Sonată (do minor) pentru vidră și piano, de Beethoven, esecutată de d-noira Dudos și d. Hübsch; f) Gondoletta, poesiă de Alesandri, musica de H. Bianchi, esecutată de d-na Bianchi; g) Chira Nastasia, canțonetă esecutată de d. Millo. Prețurile locuriloră: l-iulă, 10 fr., al douilea 5 fr. Inceputulă la 8 ore precisă. JUDECIULU DAMBOVIȚA. 2 Februariă, 1876. D-luî ministru de interne. Rogă bine-voitî a ’mi arăta candidatură pentru senatoră; este neapărată necesitate a se cunosce chiară acum. Și cu acesta ocasiune găsescă necesară a vă mai arăta că cea mai mare parte din alegătorii acestui colegiu suntă în Bucuresci, cari trebuie, în interesulă causei, făcuți se vie la votă. Prefectii de Dâmbovița, C. Odobescu, NB. Vechi orig. telegramă pag. 14, dosarulă 7. 7 Februarie, 1876, F. urgență. D-lui ministru de interne. D. Michailu Mărgăritescu, recomandată de senatoră, găsescă necesară a vă anuncia că nu este nicidecum cunoscută aici. Cu tote acestea credă că va reuși candidatura seacândă cea mai mare parte din alegătorii conservatori ce locuiescă în Bucuresci voră veni la votă. Prefecți de Dâmbovița, C. Odobescu. NB. Vedhi orig. tel. pag. 11, dosarulă No. 78, 8 Februarie, 1876. Estra-urgentă. D-lui generală Florescu, ministru de resbelă. Biuroulă pentru senatori s’a compusă, îndată după acesta alegătorii presențî, persone considerabile, m’aă rugată se vă rogă pe d-vostră a aproba candidatura d-lui Hiotu. Eă vă supună acesta la cunoștință și ’mi permită a vă ruga că daca găsiți oportună a le îndeplini acestă dorință. Comunicați de urgență chiară astăzi, spre acti cum urmezi a opera. Prefectă de Dâmbovița, (Semnată), C. Odobescu. NB. Vedi recipisa d-uî generală Florescu de primirea telegramei la pagina 151, dosarulă N. 109. 27 Martie, 1876. D-luî ministru de interne. Ocupându-me cu multă scumpătate de electiunile viitore, mă găsescă datoră a vă supune la cunoștință că, după câtă amă sondată, situațiunea ’mi pare favorabilă. Déca d. Cantacuzino va veni aici, după cum se asigură, unde are frecare șansă între conservatori, ca pe lângă oposițiunea din partea rușiloră se combată și d-sea, candidații guvernamentali nu voră avè reușita colegiului I, mai cu sămă cândă voră avea și ună candidată fără vă valore personale și necunoscută pe aici. Numai candidatura unei persone impusă va face se sperămă ceva în facia luptelor, ce să se fiă, lucrândă din timpă cu densa aici și în capitală, unde cea mai mare parte din alegătorii coli de senatori se găsesce. ROMANULU, 28 MARTIU, 1877 NEGROLOGIE Diarele anglose ne aducă scirea durerosă despre mortea lui Ragehot, în vârstă numai de 51 ani. Ragehot, după cund se scie, era directorele importantei publicațiuni Economist din Londra. In puțină timpă dobândi mă renume universale și în specială prin cunoscuta mea carte asupra Constituțiunii anglese (The english Constitition). Ultima sea operă asupra banceloră Lombard-street avu mare resunetă. SALA ATENEULUI Mare concertü dată de d. Ed. A. Hübsch cu bine-voitorulă concursă ală d-sorei Maria Dudos, d-nei Virginia Bianchi, și d-soră M. Millo, H. Bianchi, Corini, Dimitrescu, Corbus, Milde, Raith, Voigt și Fr. Wiest. Programa. — Partea I: a) Fragmentă din Septuor (mi bemol major) după Beethoven; b) Aria din Beatrice din Tenda de Belini, cântată de d-na Bianchi; c) Adagio de 281 SALA BOLELU.—Representațiune estraordinară, supt direcțiunea de scenă a d-lui M. MILLO. Luni 28 Martie, 1877 (a doxat și de Pasol), se va representa piesa : BABA HIRCA Feeriă națională în 2 acte și ună tabloă finală, compusă de d. Millo. Prețurile cele obicinuite. Incepxitală la 8 ore. ROMANIZAREA Duminecă, 27 Martie, 1877, ora 7 și jumătate sera, d. Teodoră Ștefănescu va ține uă conferință în sala Baraseum, strada Lucaci, despre comerciu. CURSULU BUCURESCILORU. 25 Martie, 1877. CURSULU VIENI 22 Martie 1877. 11 =3 3 ’Sg 8 ,ca =2 I ^ 8 ’S ^ OBLIGAȚIUNI Ogg | " <1 * g o JL ----------------------------10 Rurali.....................91V2 91% 921/a — i*8 6 » Eșite la sorți . — — — — g Domeniall .... 81* * 3 */4 8IV2 81 1/4— 1j » Eșite la sorți . — — —--------q Oppenheim. ... — — —------t- Stern............— — | —---------0 Renta 51 . . . . — — 1 — — — 7 Casa pensiuniloru . 7 (Val. nom. 300 l.) . 1130 1 — — — g Fond iare rurali . .751 /1 175V4 753/4 — 1— _! Deto urbane . • 65 — — !-----■ Imp. municip 1875. 75 — — — I Loturi munic. (20)1. — — — — — Drum. de for turcesc! (41>0 lei și prima) . — — — -----8 ACȚIUNI Societatea financiară, a României (400 lei | 250 liberați) . . — — —-------o Căile ferate române ... — — —Priorități — 8 Loc. D’asicurare Dacia (500) lei noul . 165 — —Deto România . 55 — — Deta a doua emisiun — ~ — la 3 luni la vedere SCHIMBULU ............... Paris......................... *T . «•£» Londra..................... 24.97/2 Berlin..................... 121/4 Viena......... — Amsterdam. ... — Belgia............ — Olanda......... — Mandat. Tesaurului. — *______ Scumptu pe anii • ■ 1 — Cupone domeniali . 97 */2 Lira otomană . . — Galbeni austriacu . — 5g Renta metalică-------------- 63 90 55 Renta de hartiă------------ 67 80 Loturile din fi. 100 din 1866 - 77 15 Acțiunile soc. băncii națion. — 110 50 Acțiunile Credit-Anstal--------817 — Londra 3 luni — —-------- 150 50 Obligațiuni rurale ungare—5g 122 40 Idem Idem Banat Temiș. 5g 74 80 Idem Idem transilvane — 5g 72 25 Idem Idem corate slavone 5g 71 80 Argintură contra hârtiei — 107 40 Ducați------------------------------— 574 Napoleon d’or — — — — 978 Mărci 100 imperiale germane 60 10 D. Nicolae G. Ciurea, licențiata în dreptă, fostă procurore și judecătoră pe lângă tribunalele Putna și Iași, fostă procurore pe lângă Curtea apelativă din Iași, demisionândă din funcțiunea de membru pe lângă Curtea apelativă din Focșani și acceptândă funcțiunea de advocată al Statului în Focșani, se pune la disposițiunea onor. publică pentru orice afaceri relative la atribuțiunile sale de advocată. Doctorul I. Felix s-a mutată în strada Calonfirescu No. 3, la spatele otelului de Londra.