Romanulu, aprilie 1877 (Anul 21)
1877-04-01
ANULÜ ALÜ DOUE-ț)ECI-ȘI-UNU VINERI, 1 APRILE, 1877. VOIESCE SI VEI PUTEA. LUMINEZA-TE SI VEI FI. ANUNCIURI. Lini» de 30 litere petit, paginea IV, — 40 bani Deta . . , paginea III, 2 lei — fli DAUIuti «Alte adrena: ----ic* auuimi Di tauim ca iliarumi. LA PARIS, la Havas, Laffitc et C-nie, 8, Place de la Bourse. LA LONDON, la Eugene Micoud, No. 81-A Fleet Street, London E. C. LA YIENA, la d-nii Haasenstein și Vogler, | Wallfischgasse 10. | Articolele nepublicate ce ardă. 20 BANI EXEMPLARU 11 SERVICIULU TELEGRAFIC ALU AGENȚIEI HAVAS. Viena, 11 Aprile. - Se telegrafiez! din Petersburg Corespondenței politice cu data de astăzî . Se desminte aserțiunea că Rusia ar pute se acorde ună termenă Porții pentru trimiterea" unui delegații specialii la Petersburg. Se desminte asemenea noutatea că declarațiunea de resbelü va apare peste câteva zile. Se zice că guvernul va lua mânedăotărîre asupra atitudinii ce Rusia are să țină fadă cu circulara Porții. Bagum, 11 Aprile. — De trei dile se urmără lupte neîncetate între Miridiți și Turci. Muntenegrenii, pene la unii nou ordine, vomi ocupa linia de demarcare și se vor ține în defensivă. Berlin, 11 Aprile. — Uă ordonanță imperiale semnată ieri acordă principelui de Bismark unu congediu pene în Augustă. Marele cancelară va fi înlocuită : la ministeriulu de interne ală imperiului cu d. Hofmann, ministru de stată; la ministeriul afaceriloru străine ale imperiului cu d. de Bülow, secretară de stată la oficială esterioră, și întrucâtă privește pe Prusia, cu d. Camphausen, ministru de finance. Impăratul își reservă de a recurge la consiliele principelui de Bismark în timpul concediului ce i-a acordată. Constantinopole, 11 Aprile. Delegații Muntenegrului au avută astădouă întrevorbire cu Savfet-pașa. Cestiunea relativă la concesiunea teritoriale ce ea reclamă încă va fi supusă Senatului. Delegații muntenegreni ceru ca neapărată pene Vineri se aibă una răspunsă definitivă, și daca Porta le va opune uă refusă, ei voru pleca Sâmbătă. Bruxelles, 11 Aprile. — Le Nord dice că lordul Derby a trimisu la Constantinopole ordinulu ca să se declare Porții că nu are se ascepte sprijină din partea Angliei. Acestă declarare se va aduce mâne la cunoștința Porții. AmirA^ni 31 marțișoru DUKlIl ÜMI, 12 PRIARU. S’a disolvatu Senatulu. Senatulu disolvatu este în parte acela care a datü lovirea de morte ministeriului Catargi, și care, în cursa de câteva săptămâni, a obligată și pe ministeriulu generalului Florescu, — slabă restrângere a predecesorelui său, — a’și da și elü loculu unui nou regimu. N’a trecutu multu ș’același Senatu a cautatu miijlócele cele mai felurite spre a dărâma și ministeriulu noului regimu. Déca ar fi isbutitu întru acésta cercare, ar mai fi răsturnată multe ministerie, disolvatulu Senatu. Răsturnarea guvernelorü era misiunea și profesiunea lui. Lucrulu este firescu, fiindu ca fostul. Senatu era ânsuși productulu unei trebuințe, unui aventu de împrospătare a guvernului , pe cari le simția cu tăriă națiunea, în momentul cândü ea a trimisü pe fostulü Senatü în capitală, c’uă misiune specială de distrugere. Chirurgulü, ca să scape corpulu bolnavului d’uă rană ce’i amenință viața cu cangrenă, să servă c’una cuțitaști tare ascuțită, c’unu scaipelü cu două tăișuri. Acela cuțită este uă armă periculosä; ea nu să póte întrebuința la orice ușa, ea nu este în stare a îndestula trebuințele ijilnice și casnice ale omului. Suntü momente în cariusuluiei este uă bine-facere. Cu tote acestea, nimica mai primejdiosa decâta a ABONAMENTE. In Osphali, unu ană 48 lei; șese luni 24 lei, trei luni 12 lei; uă luna 4 lei. In districte, unu ană 54 lei; ?ese luni 27 lei, trei luni 14 lei; un luna 5 lei. Pentru tote terele Europei trimestru 15 lei se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea tjiarium LA PARIS, la d-nul Darras-Hallegrain, 5 rue de l’ancienne comedie, si Havas, Laffite et C-nne, 8, Place de la Bourse, LA VIENA, la de B. G. Popovici, 15 Fleischmarkt Scrisorile nefrancate se refusă. BANI ESEMPLARULU. Redacțiunea și Administrațiunea strada Doiniței 14 cerca să prelungesc usula aceleiași arme, chiar și după ce ea și a îndeplinită sarcina bine-facotóre. Senatul acelu de distrugere, sealpelulu ministerielorü cangrenate, mai că n’a facutu alta ceva, în timpu de unui ani, de câtă a învenina ori-ce obiectu de care să atingea. In locu d’a produce alinare, d’a lucra spre bine, elü a curata mereu a răni, fără distincțiune de ce este buna și ce este rea, îngăduința guvernului a fostă prelungită până la ultima estremitate; elü a răbdată c’uă îndurare,— mai că ne vine a <Jice culpabilă,— tóte înțepăturile, tóte împunsurile, tóte înrăutățitele crestături, cu cari a voitu sé’la lovésca necontenită, în cursă de atâtea luni, neastâmpăratul fostu Senatu. Guvernulu a speratu póte că acelü corpu va sei sé ié cu timpuluuă cale mai normală, în sarcina sea de ponderare. Uă asemenea speranță nouă ni s’a părută în totüdeuna rea calculată. Adese ori aci noi amü esprimatu ideia că Senatulu, asta-felü cum rămăsese întocmită din alegerile plămădite supt ministeriul Catargi, nu putea să precumpănescă alta-ceva decât și marea necesitate pe care națiunea o simțise acum unii ani, de a scăpa de acela regimu desaprobata. Totǎ lumea scie că ori-ce cantarü cumpanesce, condu pe greu, condu pe ușor. Sunt obiecte, cari, prin natura loru, cerü a fi cumpănite cu cîntcarulu Intorsu pe greu. A voi finsă să întrebuințezi cíntarulu Intorsü totu pe greu, și la cumpănirea obiecteloru delicate și plăpânde cari ceru uă luare aminte și să îngrijire mai rabdatóre și mai fină la cîntărirea loru, acesta este unu lucru imprudinte, una ce peste putință. Echilibrul nu va pute esista niciuădată într’uă cîntărire de felulu acesta. Acțiunile fostului Senatü, în tóta sesiunea lui din urmă, ne-au dovedită cu prisosa că în politică ca și aiurea, trebuie ca cíntarulü să fie potrivită pe obiectulu ce are de cîntäritu. La indignațiunea poporului română de acum unii ani , la crâncena stăruință ce depunea regimulu trecutu spre a se ține cu ori ce preță la putere, în contra voinței naționale, la aceste violente și îndărătnice apucături, corespundea de minune compunerea și firea fostului Senatu. Cíntarulu lui era ïntorsu totu pe grea. Guvernulü actualu s’a cercată necontenită a ’lü íntorce pe ușorfi, cu speranță că dórà va isbuti, totu prin acelü Senatu, cu care să tăiase membrulü cangrenată alü Statului, să aducă și alinarea acum reclamată. Cercările lui au fostu deșarte. Pe totu momentulu, cíntarulü întorcăndu-se de sine pe greu, scalpelulu câta să taiă și sé ranéscá ín locu de-a vindeca și d’a alina. Déca guvernulu actualu n’arü fi fostu adâncă pătrunsă de adevăratele nevoi ale țării, plină de sincera și nestrămutata voință de a le vindeca, și chiar de aceaa, dăruită cu totă încrederea națiunii, apoi de sicura fostulu Senat, arü fi reușită a lu răsturna. Déri forțele de structure ale acestuia s'au înfrântă mereu dinaintea unei forțe superiore, aceaa a încrederii de care se bucură guvernul, actualü în faia națiunii. Acesta este esplicațiunea firescă a nereușitei tuturor, acelora interpelațiuni scomotase, acelora desbateri fără sfârșitO, acelora moțiuni desaprobatere, cari au ocupată mai totă sesiunea Senatului, și caritóteau căzută fără efecte dinaintea posițiunii întotodeuna clară și corectă a ministeriului actualu. Se nu fi avutu dânsulu acésta tăriă, pe care i-o dă încrederea națiunii și credința sea deplină în viitorulu poporului română, apoi negreșită de multü arü fi primită de la fostulu Senatu unu votü de blama, și multe alte ministerie i-arü fi urmatu, împărtășindu tote aceaași sórta. Pute însă chiaru aceași credință a făcută pe guvernu se spere de la fostulu Senatu cea-a ce elu nu i-a putută da, adecă unu concursă sinceră, realü și activü în repararea tutorü releloru de cari sufere țara. In fine, după pre multe îndelungate răbdări, s’a convinsă și guvernulu că Senatul, cela ce primise de la națiune uă misiune de distrugere, n’avea câtuși de puțină însușirile trebuitore spre a’la ajuta ca se corespundă pe deplină la realizarea operei reparatóre, pe care națiunea a încredințată-o guvernului actuala. In fine ela a cerutu mai deună<fi de la Domnitoru disolverea Senatului, și peste câte va zile ela va cere de la națiune ca să’i trimită unu nou Senato, de la care se putu accepta unü concursu sinceră și activa, nu la uă lucrare de distrugere, ci lauă reedificare a prosperității naționale. Națiunea română, care, chiar a supt asupririle ministeriului Catargi, a scrutit așa bine se-și îndeplinescu datoria, trimițeadă în capitală una Senat, care avea sarcina se înfiereze cu energia regimulu desaprobata de poporu și se facă locu unui regimu corespunzétoru cu voințele țărei ; națiunea română va sei de siurű se trămită, de-a rândulu acesta, unii corpi ponderatori, care nu va mai ave de misiune se taie și se sfîșie cangrena penă la sânge, ci, din contra, se vindece și se aline. Ea a fost o martoră, în cursa de șase luni, la faptele și la fisele tuturorü acelora persane,—unele forte capabile și forte active, — cari au făcută parte din fostulü Senatü. Ea, din fisele și din acțiunile fiecăruia, póte judeca acum, cari suntu aceia cari nu seă a’și întrebuința capacitatea și activitatea de cutü la opere de distrugere. Ea va deosebi forte lesne, cari dintre foștii senatori,sunt numai cuțitași sau scalpele de la chirurgii. De acei omeni, negreșitO, ea cată să se ferescă , căci nu mai este acum cestiunea de a tăia răni cangrenate, ci de a cumpăni cu bună credință și cu judecată sănătosă și senină mijlocele prin cari țera pate să’și recapete unu echilibru normală. Așa déri nu mai suntü a-fi necesari numai senator-scalpelu, ci, pe câtă se pate, colegiile electorale să caute a da senatori-balsamü. Déca de cei d’äntaiü, precum s’a și véijuta, suntu la noi îndestul,—și ageri, și dibaci; — apoi, pe d’altă parte, se află, și în sinulți și afară din fostulü Senatü, destui bărbați, —și meritoși, și activi, — cari vora sei se îndeplinescá sarcina de vindecare, totu cu atâta ardere, câtă ceilalți și-au esercitatu misiunea loru de distrugere. Stabilescu-și fiecare alegetoru în sine acesta distincțiune între candidații cari se voru presinta; ferescu-se acum de cei cari nu se ia de câtu a tăia; alătură-se de cei ce scri a vindeca; și folosele voru fi nemărginite pentru țară. Intr’uă scurtă sesiune de véro, una Senatu, cum ílű cerü împrejurările actuale, va depune balsamulu de vindecare asupra tuturoru acelorü rane pe cari le-a lăsată deschise și încă sângerânde scalpelura necumpătată ale Senatului disolvatü. In Dumineca de la 23 Ianuariu 1877 reapăru ziarulü Pressa. Reintrându în arena politică, ageruilü organi alü guvernului Catargi, până spre cele din urmă momente ale vieței sale, anunciâ că reapare ca organi alü unei noui partite. In capulü éasé alü acestei noui partite se puseră dintre cei mai însemnați bărbați ai partitei care a guvernată țara mai șăse ani, supt firma Catargi. Numele ce ș’a dată este Centru. Programa seara : „A servi de moderatori alü partitelorü estreme.“ Nici uă altă espLcare, nici uă definițiune, nici uă prezisare, moderatorii în tote. Va fi vorba de drepturile națiunii, de dreptate, de moralitate, de libertate , moderatorii și numai moderatorii și nimicit altai. D-nii Dumitru Ghika, V. Boerescu, Viorenu, George Philipescu, și după dumnelorü uă mare parte din stolulu partizaniloru, susțiitorilor și funcționarilor, guvernământului Catargi, vom compune d’acum ’nainte noua partită moderatóre și ponderatóre!!! Timpulu s’a supărată forte d’acésta și tare a sguduitu pe vechii săi tovarăși. Noi neama apținută d’a lua cea mai mică parte în certurile acestei familii. Astăzi chiar în ceea ce privesce formarea acestei cu totulü noui și, prin temperamentul și deprinderile iei, fórte moderată partită, vomnifice numai asia cată să fiă, fiindă ce așia plăcu și place dumnelor, se Jică că este și că va fi. Resbelulu amenință fórte Orientele și Europa. In facia acestei grave situațiuni, ce <zice națiunii patriota și iubitorea de adeveri partită moderată? „Am fi desastruosă pentru noi dechlararea resbelului, în situațiunea precariă în care se află țara nostră.“ Asta este. Déri acesta stare precariă cine a fácut-o? Cei cari guvernară țara mai fără întrerupere în timpii de șapte ani ? Nu! Partita moderată zice în Pressa de ieri: „Grația oricei neprevederi cu care suntem guvernați și diviziunii și urei între cetățeni ce le datorim procedurilorű partitului radicală de la putere.“ In șepte ani, câti au guvernatü cei de la Pressa, de atunci și de astăzi, au prevăzută totu ș’aă organisatu totu. In șapte luni d. Brătianu a ’nchisu ochii întregei națiuni, a civ-t matu tóte prevederile ș’a sfármato uă ’ntregă și temeinică organisare, făcută cu atâta tăriă în timpu de șapte ani de cei de la Pressa. In șapte ani cei de la Pressa uniseră pe toți ómenii și iubirea era atâta de mare, încâtu în pupături să răsfățaă guvernanții cu guvernații. In șepte luni d. Tonü Brătianu despărți pe pupători și ură presără în animele Românilorü. Ecopatriotismulu și iubirea de adeverit a nouei partite moderatóre și ponderatóre ! Monitorulű de astăzi publică decretul prin care se primeșce demisiunea d-lui N. Ionescu din postură de ministru al afacerilor străine și se însarcineza cu interimarii ministeriului de externej d. I. Câmpineau, ministrul de justiție. Reproducemi după edițiunea de dimineță a numărului precedinte urmatorele : Servițiulă telegrafică ală Agenției Havas. Paris, 11 Aprile, 8 ore sera.— Se confirmă că Porta respinge protocolul și dechlararea comitelui de Schouwaldff. Nu zice că va trimite ună delegată la Petersburg dérit nici nu dice că refusă d’a trimite mulă. Să semnală mișcări militare în armata rusă. Situațiunea este forte gravă, cu tote aceste nu este încă desperată. Petersburg, 11 Aprile.— Diavul de Petersburg dice că în urma deciderii Turciei că nouă decidere a puterilor este de trebuință. _______ SCIRI DE PRINDIARE. Viena, 8 Aprile.—Niarele de aici anundă că actualele arhhimandrite și administratore ală archidiecesei din Bucovina, Teoctist Blajeviciu, e numită ca episcopă și Mitropolită ală Bucovinei și Dalmației, eră asesorulă consistorială, Silvestru Morariu Andrievici e numită arhhimandrită al consistoriului din Cernăuți. Per a, 8 Aprile.—Camera a discutată legea asupra vilaetelor. Ună deputată al Constantinopolelui a propusă să se desființeze denumirea de musulmană și nemusulmanii pentru membrii consiliului de administrațiune, fiindăcă chiară după Constituțiune toți supușii sunt desemnați cu denumirea de otomani. Deputații armeni și chreștini din Syria au vorbită contra acestei propuneri. După că vine discusiune s’a amânată hotărîrea asupra acestei cestiuni. Semiin. 8 Aprile.— In Serbia domnesce uă mare iritațiune contra guvernului. Este de temută în întru începerea unoră tulburări seriose. D’abia se crede că măsurile ce s’aă luată voră putea înlătura furtuna. N’am reușită nici de cum sforțările ministrului de financie Jovanovicî d’a face mă împrumută. Cestiunea drumului-deseră a fost înlăturată de la ordinea zilei până la lămurirea situațiunii în Oriinte. Francia,— D. deputată Paul Granier de Cassagnac, primă redactoră alü ziarului bonapartista le Pays, a fost condamnată de a 8 secțiune corecțională a tribunalului Senei la două luni închisore și 3000 fr. amendă pentru delictul de ofensă către Camera deputaților, din care face parte; ér. d. Piei, girantele aceluiași martir la 1000 fr. Tribunalulü a ordonată și înserarea acestei decisiuni în capulü Jiarului. Le Prangais și alte biare monarcice găsescă pre severă condamnarea d-lui de Cassagnac, dejü se consoleza credendo că ea se va aplica numai întrucâtă priveșce amenda, deorece președintele consiliului nu s'ar pute gândi se trimită una deputată la închisore.