Romanulu, aprilie 1877 (Anul 21)

1877-04-01

ANULÜ ALÜ DOUE-ț)ECI-ȘI-UNU VINERI, 1 APRILE, 1877. VOIESCE SI VEI PUTEA. LUMINEZA-TE SI VEI FI. ANUNCIURI. Lini» de 30 litere petit, paginea IV, — 40 bani­­ Deta . . , paginea III, 2 lei — fli DAUIuti «A­lte adrena: ----ic* auuimi Di tauim ca iliarumi. LA PARIS, la Havas, Laffitc et C-nie, 8, Place de la Bourse. LA LONDON, la Eugene Micoud, No. 81-A Fleet Street, London E. C. LA YIENA, la d-nii Haasenstein și Vogler, | Wallfischgasse 10. | Articolele nepublicate ce ardă. 20 BANI EXEMPLARU 11 SERVICIULU TELEGRAFIC ALU AGENȚI­EI HAVAS. Viena, 11 Aprile.­­ - Se telegrafiez­! din Petersburg Corespondenței politice cu data de astăzî . Se desminte aserțiunea că Rusia ar pute se acorde ună termenă Porții pentru tri­­miterea" unui delegații specialii la Peters­burg. Se desminte asemenea noutatea că declarațiunea de resbelü va apare peste câte­va zile. Se zice că guvernul­ va lua mâne­dă­otărîre asupra atitudinii ce Ru­sia are să țină fad­ă cu circulara Porții. Bagum, 11 Aprile. — De trei dile se urmără lupte neîncetate între Miridiți și Turci. Muntenegrenii, pene la unii nou ordine, vom­i ocupa linia de demarcare și se vor­ ține în defensivă. Berlin, 11 Aprile. — Uă ordonanță im­periale semnată ieri acordă principelui de Bismark unu congediu pene în Augustă. Marele cancelară va fi înlocuită : la mi­­nisteriulu de interne ală imperiului cu d. Hofmann, ministru de stată; la minis­­teriul­ afaceriloru străine ale imperiului cu d. de Bülow, secretară de stată la ofi­­cială esterioră, și întru­câtă privește pe Prusia, cu d. Camphausen, ministru de fi­nance. Impăratul­ își reservă de a recurge la consiliele principelui de Bismark în tim­­pul­ concediului ce i-a acordată. Constantinopole, 11 Aprile.­­ Delegații Muntenegrului au avută astădo­uă între­­vorbire cu Savfet-pașa. Cestiunea relativă la concesiunea teritoriale ce ea reclamă încă va fi supusă Senatului. Delegații muntenegreni ceru ca neapă­rată pene Vineri se aibă una răspunsă de­finitivă, și daca Porta le va opune u­ă re­fusă, ei voru pleca Sâmbătă. Bruxelles, 11 Aprile. — Le Nord dice că lordul­ Derby a trimisu la Constantino­pole ordinulu ca să se declare Porții că nu are se ascepte sprijină din partea Angliei. Acestă declarare se va aduce mâne la cu­noștința Porții. Am­irA^ni 31 marțișoru DUK­lIl ÜM­I, 12 PRIARU. S’a disolvatu Senatulu. Senatulu disolvatu este în parte acela care a datü lovirea de morte ministeriului Catargi, și care, în cursa de câte­va săptămâni, a obli­gată și pe ministeriulu generalului Florescu, — slabă restrângere a pre­­decesorelui său, — a’și da și elü lo­­culu unui nou regimu. N’a trecutu multu ș’același Se­­natu a cautatu miijlócele cele mai felurite spre a dărâma și ministe­riulu noului regimu. Déca ar fi isbutitu întru acésta cercare, ar mai fi răsturnată multe ministerie, disolvatulu Senatu. Răsturnarea guvernelorü era mi­siunea și profesiunea lui. Lucrulu este firescu, fiindu­ ca fostul. Senatu era ânsuși productulu unei trebuințe, unui aventu de împrospătare a gu­vernului , pe cari le simția cu tăriă națiunea, în momentul­ cândü ea a trimisü pe fostulü Senatü în capi­tală, c’uă misiune specială de dis­trugere. Chirurgulü, ca să scape corpulu bolnavului d’uă rană ce’i amenință viața cu cangrenă, să servă c’una cuțitaști tare ascuțită, c’unu scai­­pelü cu două tăișuri. Acela cuțită este uă armă periculosä; ea nu să póte întrebuința la ori­ce ușa, ea nu este în stare a îndestula trebu­ințele ijilnice și casnice ale omului. Suntü momente în cari­usulu­iei este uă bine-facere. Cu tote acestea, nimica mai primejdiosa de­câta a ABONAMENTE. In Osph­ali, unu ană 48 lei; șese luni 24 lei, trei luni 12 lei; uă luna 4 lei. In districte, unu ană 54 lei; ?ese luni 27 lei, trei luni 14 lei; un luna 5 lei. Pentru tote terele Europei trimestru 15 lei­­ se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea tjiarium­ LA PARIS, la d-nul Darras-Hallegrain, 5 rue de l’ancienne comedie, si Havas, Laffite et C-nne, 8, Place de la Bourse, LA VIENA, la de B. G. Popovici, 15 Fleischmarkt Scrisorile nefrancate se refusă. BANI ESEMPLARULU. Redacțiunea și Administrațiunea strada Doiniței 14 cerca să prelungesc­ usula aceleiași arme, chiar­ și după ce ea și a în­deplinită sarcina bine-facotóre. Senatul a­celu de distrugere, seal­­pelulu ministerielorü cangrenate, mai că n’a facutu alta ce­va, în timpu de unui ani, de câtă a învenina ori-ce obiectu de care să atingea. In locu d’a produce alinare, d’a lu­cra spre bine, elü a curata mereu a răni, fără distincțiune de ce este buna și ce este rea, îngăduința guvernului a fostă prelungită până la ultima estremi­­tate; elü a răbdată c’uă îndurare,— mai că ne vine a <Jice culpabilă,— tóte înțepăturile, tóte împunsurile, tóte înrăutățitele crestături, cu cari a voitu sé’la lovésca necontenită, în cursă de atâtea luni, neastâm­păratul fostu Senatu. Guvernulu a speratu póte că a­­celü corpu va sei sé ié cu timpulu­uă cale mai normală, în sarcina sea de ponderare. Uă asemenea speranță nouă ni s’a părută în totü­de­una rea calculată. Adese ori aci noi amü esprimatu ideia că Senatulu, asta-felü cum ră­măsese întocmită din alegerile plă­mădite supt ministeriul­ Catargi, nu putea să precumpănescă alta-ceva de­cât și marea necesitate pe care națiunea o simțise acum unii ani, de a scăpa de acela regimu desa­­probata. Totǎ lumea scie că ori-ce cantarü cumpanesce, condu pe greu, condu pe ușor­. Sunt­ obiecte, cari, prin natura loru, cerü a fi cumpănite cu cîntca­­rulu Intorsu pe greu. A voi finsă să întrebuințezi cíntarulu Intorsü totu pe greu, și la cumpănirea obiecte­­loru delicate și plăpânde cari ceru uă luare a­minte și să îngrijire mai rabdatóre și mai fină la cîntărirea loru, acesta este unu lucru impru­­dinte, una ce peste putință. Echilibrul­ nu va pute esista nici­­uă­dată într’uă cîntărire de felulu acesta. Acțiunile fostului Senatü, în tóta sesiunea lui din urmă, ne-au dovedită cu prisosa că în politică ca și aiu­rea, trebuie ca cíntarulü să fie po­trivită pe obiectulu ce are de cîn­­täritu. La indignațiunea poporului ro­mână de acum unii ani , la crân­cena stăruință ce depunea regimulu trecutu spre a se ține cu ori­ ce preță la putere, în contra voinței națio­nale, la aceste violente și îndărăt­nice apucături, corespundea de mi­nune compunerea și firea fostului Senatu. Cíntarulu lui era ïntorsu totu pe grea. Guvernulü actualu s’a cercată ne­contenită a ’lü íntorce pe ușorfi, cu speranță că dórà va isbuti, totu prin acelü Senatu, cu care să tăiase mem­­brulü cangrenată alü Statului, să a­­ducă și alinarea acum reclamată. Cercările lui au fostu deșarte. Pe totu momentulu, cíntarulü întor­­căndu-se de sine pe greu, scalpelulu câta să taiă și sé ranéscá ín locu de-a vindeca și d’a alina. Déca guvernulu actualu n’arü fi fostu adâncă pătrunsă de adevăra­tele nevoi ale țării, plină de sin­cera și nestrămutata voință de a le vindeca, și chiar­ de acea­a, dăruită cu totă încrederea națiunii, apoi de sicura fostulu Senat, arü fi reușită a­­ lu răsturna. Déri forțele de structure ale aces­tuia s'au înfrântă mereu dinaintea unei forțe superiore, acea­a a încre­derii de care se bucură guvernul, actualü în fa­ia națiunii. Acesta este esplicațiunea firescă a nereușitei tuturor, acelora inter­­pelațiuni scomotase, acelora desba­­teri fără sfârșitO, acelora moțiuni desaprobatere, cari au ocupată mai totă sesiunea Senatului, și cari­tóte­au căzută fără efecte dinaintea posițiunii în­toto­de­una clară și co­rectă a ministeriului actualu. Se nu fi avutu dânsulu acésta tăriă, pe care i-o dă încrederea na­țiunii și credința sea deplină în viitorulu poporului română, apoi negreșită de multü arü fi primită de la fostulu Senatu unu votü de blama, și multe alte ministerie i-arü fi urmatu, împărtășindu tote acea­­ași sórta. Pute însă chiaru aceași cre­dință a făcută pe guvernu se spere de la fostulu Senatu cea-a ce elu nu i-a putută da, adecă unu con­cursă sinceră, realü și activü în re­pararea tutorü releloru de cari sufere țara. In fine, după pre multe îndelun­gate răbdări, s’a convinsă și guver­nulu că Senatul­, cela ce primise de la națiune uă misiune de dis­trugere, n’avea câtuși de puțină în­sușirile trebuitore spre a’la ajuta ca se corespundă pe deplină la rea­­lizarea operei reparatóre, pe care națiunea a încredințată-o guvernu­lui actuala. In fine ela a cerutu mai de­ună­<fi de la Domnitoru disolverea Sena­tului, și peste câte­ va­­ zile ela va cere de la națiune ca să’i trimită unu nou Senato, de la care se putu accepta unü concursu sinceră și ac­tiva, nu la uă lucrare de distrugere, ci la­uă reedificare a prosperității naționale. Națiunea română, care, chiar a supt asupririle ministeriului Catargi, a scrutit așa bine se-și îndeplinescu datoria, trimițeadă în capitală una Senat, care avea sarcina se în­fiereze cu energia regimulu desapro­­bata de poporu și se facă locu unui regimu corespunz­étoru cu voințele țărei ; națiunea română va sei de si­urű se trămită, de-a rândulu a­­cesta, unii corpi ponderatori, care nu va mai ave de misiune se taie și se sfîșie cangrena penă la sânge, ci, din contra, se vindece și se aline. Ea a fost o martoră, în cursa de șase luni, la faptele și la fisele tu­turorü acelora persane,—unele forte capabile și forte active, — cari au făcută parte din fostulü Senatü. Ea, din­­ fisele și din acțiunile fie­căruia, póte judeca acum, cari suntu aceia cari nu se­ă a’și întrebuința capa­citatea și activitatea de cutü la opere de distrugere. Ea va deosebi forte lesne, cari dintre foștii sena­­tori,sunt­ numai cuțitași sau scalpele de la chirurgii. De acei omeni, negreșitO, ea cată să se ferescă , căci nu mai este acum cestiunea de a tăia răni cangrenate, ci de a cumpăni cu bună credință și cu judecată sănătosă și senină mi­jlocele prin cari țera pate să’și recapete unu echilibru normală. Așa déri nu mai suntü a-fi ne­cesari numai senator-scalpelu, ci, pe câtă se pate, colegiile electorale să caute a da senatori-balsamü. Déca de cei d’äntaiü, precum s’a și véijuta, suntu la noi îndestul,—și ageri, și dibaci; — apoi, pe d’altă parte, se află, și în sinulți și afară din fostulü Senatü, destui bărbați, —și meritoși, și activi, — cari vora sei se îndeplinescá sarcina de vin­decare, totu cu atâta ardere, câtă cei­l­alți și-au esercitatu misiunea loru de distrugere. Stabilescu-și fie­care alegetoru în sine acesta distincțiune între can­didații cari se voru presinta; fe­­rescu-se acum de cei cari nu se ia de câtu a tăia; alătură-se de cei ce scri a vindeca; și folosele voru fi nemărginite pentru țară. Intr’uă scurtă sesiune de véro, una Senatu, cum ílű cerü împrejurările actuale, va depune balsamulu de vindecare asupra tuturoru acelorü rane pe cari le-a lăsată deschise și încă sângerânde scalpelura necum­pătată ale Senatului disolvatü. In Dumineca de la 23 Ianuariu 1877 reapăru­­ ziarulü Pressa. Reintrându în arena politică, a­­geruilü organi alü guvernului Ca­targi, până spre cele din urmă mo­mente ale vieței sale, anunciâ că reapare ca organi alü unei noui partite. In capulü éasé alü acestei noui partite se puseră dintre cei mai în­semnați bărbați ai partitei care a guvernată țara mai șăse ani, supt firma Catargi. Numele ce ș’a dată este Centru. Programa sea­ra : „A servi de moderatori alü par­­titelorü estreme.“ Nici uă altă espLcare, nici uă de­­finițiune, nici uă prezisare, mode­­ratorii în tote. Va fi vorba de drepturile națiu­nii, de dreptate, de moralitate, de libertate , moderatorii și numai mo­deratorii și nimicit altai. D-nii Dumitru Ghika, V. Boerescu, Viorenu, George Philipescu, și după dumnelorü uă mare parte din sto­­lulu partizaniloru, susțiitorilor­ și funcționarilor, guvernământului Ca­targi, vom­ compune d’acum ’nainte noua partită moderatóre și ponde­­ratóre!!! Timpulu s’a supărată forte d’a­­césta și tare a sguduitu pe vechii săi tovarăși. Noi ne­ama apținută d’a lua cea mai mică parte în cer­turile acestei familii. Astăzi chiar­ în cee­a ce privesce formarea aces­tei cu totulü noui și, prin tempe­­ramentul­ și deprinderile iei, fórte moderată partită, vomn­ifice numai­ asia cată să fiă, fiindă­ ce așia plăcu și place dumnelor, se­­ Jică că este și că va fi. Resbelulu amenință fórte Orien­­tele și Europa. In facia acestei grave situațiuni, ce <zice națiunii patriota și iubitorea de adeveri partită moderată? „Am­ fi desastruosă pentru noi dechla­­rarea resbelului, în situațiunea precariă în care se află țara nostră.“ Asta este. Déri acesta stare pre­cariă cine a fácut­-o? Cei cari gu­vernară țara mai fără întrerupere în timpii de șapte ani ? Nu! Par­tita moderată zice în Pressa de ieri: „Grația oricei neprevederi cu care sun­­tem­ guvernați și diviziunii și urei între cetățeni ce le datorim­ procedurilorű parti­­tului radicală de la putere.“ In șepte ani, câti au guvernatü cei de la Pressa, de atunci și de as­tăzi, au prevăzută totu ș’aă orga­­nisatu totu. In șapte luni d. Brătianu a ’n­­chisu ochii întregei națiuni, a civ-t matu tóte prevederile ș’a sfár­mato uă ’ntregă și temeinică organisare, făcută cu atâta tăriă în timpu de șapte ani de cei de la Pressa. In șapte ani cei de la Pressa u­­niseră pe toți ómenii și iubirea era atâta de mare, în­câtu în pupături să răsfățaă guvernanții cu guver­nații. In șepte luni d. Tonü Brătianu despărți pe pupători și ură presără în animele Românilorü. Eco­patriotismulu și iubirea de adeverit a nouei partite moderatóre și ponderatóre ! Monitorulű de astăzi publică de­­cretul­ prin care se primeșce demi­­siunea d-lui N. Ionescu din postură de ministru al­ afacerilor­ străine și se însarcineza cu interimarii mi­nisteriului de externej d. I. Câmpi­­neau, ministrul­ de justiție. Reproducemi după edițiunea de dimineță a numărului precedinte ur­­matorele : Servițiulă telegrafică ală Agenției Havas. Paris, 11 Aprile, 8 ore sera.— Se con­firmă că Porta respinge protocolul­ și de­­chlararea comitelui de Schouwaldff. Nu zice că va trimite ună delegată la Petersburg dérit nici nu dice că refusă d’a trimite m­­­ulă. Să semnală mișcări militare în armata rusă. Situațiunea este forte gravă, cu tote a­­ceste nu este încă desperată. Petersburg, 11 Aprile.— Diavul­ de Pe­tersburg dice că în urma deciderii Turciei că nouă decidere a puterilor­ este de tre­buință. _______ SCIRI DE PRIN­DIARE. Viena, 8 Aprile.—N­iarele de aici anund­ă că actualele arhhimandrite­ și administra­­tore ală archidiecesei din Bucovina, Teoc­­tist Blajeviciu, e numită ca episcopă și Mitropolită ală Bucovinei și Dalmației, eră asesorulă consistorială, Silvestru Morariu Andrievici e numită arhhimandrită al­ con­­sistoriului din Cernăuți. Per a, 8 Aprile.—Camera a discutată le­gea asupra vilaetelor­. Ună deputată al­ Constantinopolelui a propusă să se desfi­ințeze denumirea de musulmană și nemu­sulmanii pentru membrii consiliului de ad­­ministrațiune, fiindă­că chiară după Con­­stituțiune toți supușii sunt­ desemnați cu denumirea de otomani. Deputații armeni și chreștini din Syria au vorbită contra a­­cestei propuneri. După că vine discusiune s’a amânată hotărîrea asupra acestei ces­­tiuni. Semiin. 8 A­prile.— In Serbia domnesce uă mare iritațiune contra guvernului. Este de temută în întru începerea unoră tul­­burări seriose. D’abia se crede că măsu­rile ce s’aă luată voră putea înlătura fur­tuna. N’am reușită nici de cum sforțările ministrului de financie Jovanovicî d’a face m­ă împrumută. Cestiunea drumului-de­­seră a fost­ înlăturată de la ordinea­­ zilei până la lămurirea situațiunii în Oriinte. Francia,— D. deputată Paul Gra­­nier de Cassagnac, primă redactoră alü­­ ziarului bonapartista le Pays, a fost­ condamnată de a 8 secțiune corecțională a tribunalului Senei la două luni închisore și 3000 fr. a­­mendă pentru delictul­ de ofensă către Camera deputaților, din care face parte; ér. d. Piei, girantele aceluiași­­ m­artir la 1000 fr. Tribu­­nalulü a ordonată și înserarea a­­cestei decisiuni în capulü­­ Jiarului. Le Prangais și alte b­iare monar­­c­ice găsescă pre severă condam­narea d-lui de Cassagnac, dejü se consoleza cred­endo că ea se va a­­plica numai întru­câtă priveșce a­­menda, de­ore­ce președintele con­siliului nu s'ar pute gândi se tri­mită una deputată la închisore.

Next