Romanulu, mai 1877 (Anul 21)

1877-05-28

% i ¥ ANULU ALU DOUE-PECI-ȘI-UNU Redacțiunea și Administrațiunea strada Domnei 14 VOIESCE SI VEI PUTEA. ANUNCIURI. Innia de 30 litere petit, paginea IV, — 40 bani Deto „ r „ paginea III, 2 lei — JR. se adresa: IN ROMANIA, la administratiunea diarului. LA PARIS, la Havas, Lat­ íite et C­une, 8, Piaci de la Bourse. LA LONDON, ia Eugene Micoud, No. 81-A Flee Street, London E. C. LA VÍENA, la d-nii Haaseustein și Voglei Wallfischgasse 10. Articolele nepublicate se ardü. 20 BANI E SEMPRA RT SAMBA TA, 28 MAIU, 1877. LUMINEZA­ TE SI VEI FI. ABONAMENTE. In capitali, unü anü 48 let; sése lunt 24 let. trei luni 12 let; uă luna 4 let. In districte: unu anü 54 let. șese luni 27 let. trei lunt 14 let; uă luna 5 let. Pentru tote terele Europei trimestru 15 let.­­A- se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea diartului. LA PARIS, la d-niî Darras-Hallegrain, 5 rue de l’ancienne comedie, și Havas, Laffite et C­ine, 8. Place de la Bourse. LA VIENA, la de B. G. Popovici, 15 Fleischmarkt. Scrisorile nefrancate se refusă. BMI ESEMPLARULU. * SERVICIULU TELEGRAFIC ALU AGENȚIEI-HAVAS Proiesă, 7 Iunie. — Iată copia după a­­dre­sa presintată de către deputațiunea bul­gară la­ sosirea Maiestății-Sale imperatală Alesandru II la gara din Ploiescu : „Maiestatea Vostră imperiale, pre gra­­țiose Donme! Bulgarii ce locuiescă în Ro­mânia cam­ afară de nenorocirea de a ’și părăsi patria pentru a ’șî căuta unu refu­giu în strămutare, spre a scăpa de apăsa­rea tiranilor, loră de totă feliile, se simtă în aceste momente forte fericiți, că au a­­vutu ocasiunea de a se presinta înaintea Maiestății Vóstre imperiale din partea po­porului bulgară, și a depune­­i omagie res­­pectuase și devotate pentru că ați luată în augustele Vóstre mâni sânta causă a na­țiunii nóstre prin voința Maiestății Vóstre și a marii Ilusii, numai pentru sântulă a­­mară către poporulă bulgară apăsată, îm­­plinindă speranțele pe cari Bulgarii de se­cuii prin tradițiune le-aă avută în pre glori­­osulă Imperată și în poporulă fraternă ală Rușiloră pentru liberarea mea din odiesa sclaviă.“ (Traducere testuale). Londra, 7 Iunie. Camera Comuneloră. — Sir Stattford Northcote, ministrul­ de fi­­nancie, dice că declațiunea privitore la canalul­ de Suez are scopul­ unică d’a protege canalul­ în contra distrugerii prin măsuri ofensive seu defensive din partea Rusiei seă a Porții. D. Bourke, supt secretară de stată la es­­terne, dice că intimațiunea nu s’ară fi­­ fă­cută decă guvernulă n’ară fi fost i gata d’a lucra în consecință. Guvernulă, a adausă d. Bourke, are totă dreptulu d’a crede că puterile neutre aprobă purtarea adoptată. 1). Whalley va întreba mâne­de că acea intimațiune e compatibile cu integritatea și independința Turciei. D-niî Gorbey și Jeankins ară voi ca Anglia se negocieze cu puterile pentru a garanta libera navigare a canalului. Viena, 7 Iunie. — Corespondința politică publică trei telegrame oficiale de la Os­­trog cu data de 7 Iunie, cari anuncia că Muntenegrenii au luară 506 întăriri d’ale Turcilor­ (blockhaus) pe cari le-au distrusă și au tăiată garnisona turcescâ. Turcii au atacată ieri pe Muntenegreni la Martinice; lupta a durată de dimineța pene după amedi. Oficialii turci au con­dusă de trei ori înainte pe soldați. Munte­negrenii, atacândă în cele din urmă pe Turci cu asaltii, i-au pusă pe fugă pene la I­ puz. Principele Nicolae a ordonată seri­a se bombarda fortulă turcescă de la Uzri­­nice, care e situată pe drumul­ ce con­duce la Niksicî. Fortulă, după uă bombar­dare violente, a cădută în mânele Munte­­negrenilor­. Zara, 7 Maiă.— Muntenegrenii ar­ fi perdută că bătaia la strîmtorea Duga, în­­cercândă mari perderi. Deblocarea și rea­­provisionarea cetății Niksicî se vor fi ese­­cuta probabile astăzî. Constantinopole, 7 Iunie.—Suleiman-pașa la modă-nopte, Ali-Saib la med­ă-cii și Meh­­­met-Ali spre resăritu urmezu cu succesă operațiunile în contra Muntenegreniloră.­ Rușii înainteză către Erzerum. Muktar­­pașa e totă înaintea Erzerumuluî. Karsulă totă mai resiste. Ciuma descresce la Bagdat. Paris, 7 Iunie.—Victorien Sardoua fostă alesă membru al­ Academiei. Autoritățile din Marsilia au ordonată în­chiderea mai multor­ cercuri republicane ca constituindă întruniri politice. Paris, 8 Iunie. — Escadra rusescă, co­mandată de marele duce Alexe, a sosită la Brest. Porta a luat­ măsuri pentru a înlătura ori­ce conflicts în canalul­ de Suez. Tre­cerea va fi liberă pentru tote vasele, a­­fară de acelea cari vor­ purta stindardă ru­sescă. Turcii înainteză necontenită în Munte­­negru,­ropa, și mai cu osebire în Austro- Ungaria și în Englitera, profunda desilusiune ce causeza acolo dove­direa slăbiciunii militare, incapaci­tății și putreziciunii în care cadă Turcii. N’ast trecută trei­­ zile de atunci și tóte soliile și ziarele venite din străinătate confirmă pe deplină și în modă absolută prevederile nóstre. Nu ne referință la organe favo­rabile Rusiei, »00 României, să fi Ser­biei, seă ori­cărei națiuni, ce ară fi astăzi contrarii Turciei. Cităr­ă din contra organele cari ponc ieri erau apărătore fanatice ale Turciei și cari cu furiă se năpustia fi zilnic și asupra Rusiei, și asupra Româ­niei, și asupra ori­cui ară fi îndrăz­nită sé nu admire pe Turci și sĕ nu fiii, aliatură Ioni. Cită mă ântâiă Ziarulu Times celă mai puternică organă din lume, în care s’a produsă ună mare reviri­mentă, și care, în numerile sale din urmă, deosebită de buna-voință sfcâ­­ruitore ce arătă Românilor­, vor­­besce ca de ună faptă positivă de negociări înaintate pentru că deplină înțelegere între Rusia și Enghitera, în vederea ori­cărei eventualități ară nasce din resbelulă ruso-turcă. Citămă apoi însușî faptul­ că a­­tâtă in parlamentul­ anglesii, câtă și în pregătirile guvernului anglesă, nu se constată de câtă ună singură lucru: grija Englitezei de a pune mâna la ultima estremitate pe ca­­nalulft de Suez și pe insula Candia. Schimbarea opiniunilor, în privi­rea Turciei, este multă mai vădită și mai isbitore, cândă o examinămă în Austria și chiară în Ungaria. Se scie că Zilele cele mai înfo­cate turco-file și ruse și rumano­­fage, era­ mai ântâiă Neue Freie Presse și apoi importantul­ organă ungurescă Pester-Lloyd. Ei bine, și aceste ziare își schim­bară astăzi cu totul fi limba giulă. Neue Freie Presse cade de­mä­­dată, în numerile sale din urmă, cu mare amărăciune asupra incapaci­tății, coruperii și putreziciunii Tur­cilor­ ; mai cu osebire guvernul­ turcescfi este obiectul­ celor­ mai violente atacuri din partea Zidului Neue Freie Presse, care poné ieri era nesecată de laude pentru virtuțile, puterea și vitalitatea Turciei. Pe câtă mai nainte Neue Freie Presse, cădea cu injurie numai contra gu­vernului română, pe atâtă acum cade numai asupra guvernului tur­­cescă. Nu este óre acesta realizarea, mai pre­susă de așteptările nóstre, a preve­derilor­­ conținute în numărul­ nos­tru de acum trei zi, prin cari susțineamă că constatarea slăbiciunii Turciei are să aibă de efectă a’i înstrăina imediată și simpatiele ce se manifestară în favorea iei? Acesta schimbare de atitudine ară pleca dintr’ună simțimentă forte pu­țină lăudabilă, cândă ară fi vorba de ori­care altă Stată afară de im­­perială otomană, ea este însă na­turală în privirea acestui imperiu. Elă n’a represintată nici­ vă­ dată de­câtă puterea materială. De bună­­semă nu puterea lui civilisatóre și moralisatare pară fi desemnată in­teresului celor­ mai înaintate din puterile lumii. Elă ave ună presti­­giu de tăriă militară, era crezută capabilă d’a ține peptă unui impe­­riu­ rusescă. Ei bine, în Ziua cândă și acestă prestigiu s’a nimicită în pulberea înf­­engeriloră, era lucru cu totulă firescă ca nimeni în Europa să nu se mai intereseze de că dominațiune, care, condamnată din puntură de vedere ală moralei, condamnată de civilisațiune, nu mai presinta nici uă utilitate europena nici ca pu­tere militară. In sînm­ă națiunii maghiare, in­­teresul­ purtată Turciei luase un­ felit de caracteră națională; era tradusă în simpatie de ginte; ma­nifestau­ miile turcofile cu pinteni și cu pene ale tinerimei maghiare se țineau de una. Dar f óce d’uă­­dată că simptomele de slăbiciune și de descompunere ale Turciei, de­parte d’a întări, după cum ar­ fi trebuită, simpatiele turcesc­ în Un­garia, le dau­ din contra lovituri de marte. Ungurii înceteză de a se ar­ăta mândrii că simtă de aceeași ginte cu supușii maiorul padișad­ă. fia­rele unguresc­ începă a trata Ges­tiunea ca simplii spectatori ai ma­­relor­ eveneminte ce se desfășură în Oriunte. Pester-Lloyd, în ultimuliî numără sosită in Bucurescu, constată că „se împuțihază din ce în ce mai multă sorții ca Austria și Engliteza să ajungă la oă înțelegere asupra unei acțiuni comune în contra Ru­siei“; și „cu atâtă mai puțin”, adaugă importantul ă ț­ara ungurescă, se pote presupune că acțiune isolată din partea Austriei sau anglitezeî în con­tra Rusiei". Acelașa organă ală partidei gu­­vernatore singuresci merge prne a admite că Anglia pate fi „înduple­cată a se ralia la politica puteri­lor­­ Nordului“, și afirmă că „este vorba chiară de uă învoire între Ru­sia și Engh­tera pentru eventuala o­­cupare provisorie a Constantinopo­­lei de către armatele rusesc!“. Departe, departe de totă merge sota ungurescă. Noi cari am fi ma­nifestată neîncetată simpatii și ten­dințe cu totulă contrarie de ale iei, ne­amă crede póte ținuți la mai multă circumspecțiune. Asia dură, pe do­uă parte devine generală în Europa convingerea des­pre inutilitatea și neputința impe­riului otomană—și acestă convin­gere este sentința de marte a do­minați­unii turcesc! celă puțină în Europa—eră pe de alta se stabi­les­c uă convingere nu mai puțină puternică despre isbânda armate­­lor­ ruseșcă. Europa Începe a se de­prinde chiară cu ideia ca armatele învingătore se înainteze până în an­tica cetate a Constantinilor și, fără a vedea într’acesta perspectiva ca Europa se devină casacă, precum nici intrarea Prusianilor, în Paris n’a deschisă perspectiva unei Eu­rope prusiane. Acestă mare schimbare în spirite, în vederi și în disposițiuni, este sem­­nalulă unor­ mari și radicale tran­sformări în Orivnte. Astăzi ca nici uă­dată deja, na­țiunea română, a cărei serie defi­nitivă se va regula în acestă trans­formare, cată se fiă deșteptă,demnă, otărîtă, viteză, gata de ori­ce sa­crifice pentru întărirea statului ro­mână și mărirea neamului româ­­nescu; sé compteze în prima linie, pentru totă se privesce interesele iei morale și materiale,­­pe densa însăși și pe braciură fiilor ă­iei, căci nimeni n’ajută celoră ce nu ’și ajută lorți ănșile­­tății Vóstre, pe ospetele celă mai ilustru ce a onorată vr’uă­dată țera nóstru. „Actele mari prin cari Maiestatea Vostră a­sclută se graveze adâncă numele Seft în aminele supușiloră sei și în fastele istoriei, ajutor­ulă tutelară ce Rusia ne-a acordată cu generositate în timpi de nefericire, facă ca întregă națiunea se consi­dere șederea Maiestăței Vóstre între noi ca uă probă de bună-voință cu totulă speciale în împrejurările de faciă, ca uă puternică garanțiă pen­tru viitoră. Devenită numai de ieri capitala unui stată pe deplină independinte, orașul­ Bucuresci e mândru d’a deschide astăzi porțile sale Libe­­ratorului poporelor­ din Oriinte. Elă m’a însărcinată a rădica vocea, în numele soft, pentru a saluta cu celă mai profundă respectă, pe Marele Monarh­ă care prin visita sea a bine-voită a face îndouită memora­bile noua fașă în care a intrată România liberă și independinte. Trăiescă Maiestatea Vostru! Tră­iască Familia imperială.“ După ce se termină cu presintă­­rile, Maiestatea­ Sea se urcă în tră­sură cu I. L. Domna și cu doui din fii săr; urma apoi trăsura cu I. L. Dom­nitorul­ și marele duce Nicolae; în trăsurile cari venină în urma aces­tora se afla principele cancelarii Gior­­ciacoff cu d. primă-ministru Ionă Brătianu, d. ministru de re­belă ge­­neralulă Miliutin însoțită de d. ministru de externe M. Cogâlnicenu, generalul­ Ignatieff era însoțită de fostulă aginte ală României la Con­stantinopole generalului Iena Ghica. Venină apoi mai multe trăsuri în cari se aflaă diferite alte înalte perso­­nagie din suita Maiestății­ Sale. Maiestatea­ Sea a avută uă pri­mire căldurosă și strălucită. Valu­rile de lume cari împleau stradele de la gară pâne la paiață îl­ sa­­lutaă cu respectă și îl­ aclamaă în totă parcursul­. După ce Maiestatea­ Lea lua de­­juuulă fu recondusă, la 2 ore după amezi, ca și la venire, pene la gară. Și la întorcere stradele erau pline de mulțime ca și la venirea M. S. Țarului română în evenemintele ce se des­fășură, faciă cu tratatul­ de Paris, constată că la 1856 Europa s’a a­­flată în neputință d’a garanta neu­tralitatea nóstra într’ună modă per­fectă; ea a garantată neutralitatea ndstră numai faciă cu Turcia. A­­cesta situațiune decurgea din fata­litatea esistenței nóstre politice până la otărirea definitivă a alZătorii pro­bleme : cestiunea Oriintelui. După acestea corespondința trece la încercările făcute de guvernul­ României pentru obținerea unei ga­rantări speciale a neutralității a­­cestei țări, și arată cum a primită toto­de­una Turcia aceste încercări, cu câtă încăpăținare și orbiă ne considera ea și cum ea a refuzată de a presinta cestiunea neutralizării României înaintea conferinței din Constantinopole, când­ interesulu celă mai mare ală Turciei era să lase la uă parte prerogativele unei suzeranități ilustrii și se adopte oă politică de echitate pentru noi și de siguranță pentru dânsa. Corespodința espune apoi cum gu­­vernulă română s-a adresată la tóte puterile garante, cerendu le consi­lii, ca celă puțină sĕ protesteze con­tra unei ocupări militare a terito­­rială română. Nici uă voce nu s’a rădicată în favorea nóstru; trata­tul­ din Paris nu ne mai era de nici ună ajutoră, în acestă resbelă, și a trebuită sé ne silimă a ieși din greutăți prin noi rnși­ne. Se ne alirmă cu Turcii nu pa­ternă, și nu o putea pretinde el cam­ totul-de-m­a­nă căutată a ne u­­mili, a ne face vexațiuni și a ne împedeca în desvoltarea nóstrá, și în casulă acesta măi era și perspec­tiva unei ocupațiuni a teritoriului nostru de armatele turcesc­, ale că­­roră fapte în Bulgaria și Brzego­­vina erau încă prospete în memo­ria nóstrá. Pe lângă displăcerea de a ave între noi m­ă elementă ca bași-basucii și Cerchezii, era și cer­titudinea de a vede tóte productele nóstre arse și recoltele distruse, ca să nu cadă în mânile Rușilor­, pre­cum și căiele nostre ferate,, podurile și șoselele ruinate, pentru a împe­deca înaintarea armatelor­ rusesci, în scurtă, de a vede acesta țară teatrală m­ai resbelă din cele mai destructive. A rămâne pasivi, sau a protesta contra intrării armatelor­ rusesci, cândă nimeni nu se unia cu acastă a nóstra protestare, ară fi fostă de nici ună folosă. Rușii ară fi intrată în ori­ce casă, și noi amu fi fostă tratați ca nesce inamici sau ca­uă provincia cuce­rită. Negreșită nu era pentru noi nici ună avantagiă d’a urma uă a­­semenea cale. Nu ne rămâne de câtă mijlocului d’a face uă convențiune cu guver­nulă rusescă, pentru a regula tre­cerea trupelorfi pe teritoriul­ nos­tru, și d’a face acéstá trecere câtă de puțină votumotare pentru noi. Acesta amă fostă nevoiți d’a alege. Aci corespondintele reproduce cele patru articole ale convențiunii, și adauge că ea ne-a fostă dictată de spiritul­ de conservare și de pru­­dință; ea a fost în scopul­ de a nu lăsa intrarea armatelor­ ruse fără voia țării, a asigura integritatea teritoriului și recunoscerea din par­tea Rusiei că tratatul­ din 1856 nu era revocată în ceea ce ne pri­vesce pe noi. Klaf'll V”öQIM ^ ILORARU DUCUroal'1, 8 CIREȘIARU In primulă nostru articolu de la 25 curentă, aretamü motivele pen­tru cari Englitera și Austria, de­parte de a voi să se încaiere în resbelă cu Rusia alături cu Turcia, nu cugetă de­câtă la mai grabnica închiriare a păcii. Aretamü aseme­nea motivele pentru cari Englitera, la casă de a se mișca, va veni să pună și densa mâna pe ce­va din remășițele imperiului otomană, eră nici­de-cum se dea­teptă cu arma­tele rusesc!, pentru salvarea domi­­națiunii musulmane în Europa. A­­retama în fine ce revirimentă radi­cală a trebuită se producă în Eu­Maiestatea Imperatulu tuturoră Rusieloră a sosită astăzi la 12 ore în Capitală. Orașul­ era splendidă paroasata. Tóte ferestrele pe calea Târgoviște, calea Mogoșei, strada Lipscani, etc. erau împodobite cu drapele cu culorile române și ruse. Inălțimele Sojă Domnitorulă și Domna aă primită pe Maiestatea­ Sea la gară, corulă a intonată u­ă imnă și d. primară ală Capitalei a pronunciată urmatórele cuvinte : „ Sire! „Orașulă Bucuresci e fericită a saluta în Augusta persona a Maiei­Importantulă și celă mai răspân­­dita Ziara anglesă Times a publi­cată, în numărulü seu de la 29 Mai­, pă lungă scrisore a d-lui Al. Cantacuzino, în formă de corespon­­dință speciale, asupra situațiunii în care s’a aflată România înainte și după trecerea armatelor­ ruseșci. Amănuntele împrejurărilor, prin cari a trecută România in timpulă din urmă fi­ind , pe deplină cunos­cute, ne mărginimă a estrage din astă corespondință părțile cele mai însemnate. Nu putemü énse lăsa fără să con­­statămă faptului că m­ă afară de importanța lui Times consacră dar é colóne ale sale acestei corespondințe, care dă cele mai exacte notițe des­pre România, producând o astă­felă lumina asupra spiritului opiniunii publice din Anglia, și cu atâtă mai satisfăcuți suntemă, cu câtă se scie câtă de dificile suntă Zia e^e an­­glese. Dreptatea cause!­i0­el nóstre e éasé atâtă de veditá în­câtă și Times îi împrumută necontestata sea autoritate înserândă în colonele sub­ corespondința d-lui Cantacuzino. Felicitândă pe d. Cantacuzino pen­tru nobila sarcină ce-a luată de-a lumina opiniunea publică anglosă a­­supra României, facemu locă pasa­­geroră mai însemnate din corespon­­dința d-sale : Corespondința esamineză mai ân­tâiă posițiunea luată de guvernul­

Next