Romanulu, mai 1877 (Anul 21)
1877-05-28
% i ¥ ANULU ALU DOUE-PECI-ȘI-UNU Redacțiunea și Administrațiunea strada Domnei 14 VOIESCE SI VEI PUTEA. ANUNCIURI. Innia de 30 litere petit, paginea IV, — 40 bani Deto „ r „ paginea III, 2 lei — JR. se adresa: IN ROMANIA, la administratiunea diarului. LA PARIS, la Havas, Lat íite et Cune, 8, Piaci de la Bourse. LA LONDON, ia Eugene Micoud, No. 81-A Flee Street, London E. C. LA VÍENA, la d-nii Haaseustein și Voglei Wallfischgasse 10. Articolele nepublicate se ardü. 20 BANI E SEMPRA RT SAMBA TA, 28 MAIU, 1877. LUMINEZA TE SI VEI FI. ABONAMENTE. In capitali, unü anü 48 let; sése lunt 24 let. trei luni 12 let; uă luna 4 let. In districte: unu anü 54 let. șese luni 27 let. trei lunt 14 let; uă luna 5 let. Pentru tote terele Europei trimestru 15 let.A- se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea diartului. LA PARIS, la d-niî Darras-Hallegrain, 5 rue de l’ancienne comedie, și Havas, Laffite et Cine, 8. Place de la Bourse. LA VIENA, la de B. G. Popovici, 15 Fleischmarkt. Scrisorile nefrancate se refusă. BMI ESEMPLARULU. * SERVICIULU TELEGRAFIC ALU AGENȚIEI-HAVAS Proiesă, 7 Iunie. — Iată copia după adresa presintată de către deputațiunea bulgară la sosirea Maiestății-Sale imperatală Alesandru II la gara din Ploiescu : „Maiestatea Vostră imperiale, pre grațiose Donme! Bulgarii ce locuiescă în România cam afară de nenorocirea de a ’și părăsi patria pentru a ’șî căuta unu refugiu în strămutare, spre a scăpa de apăsarea tiranilor, loră de totă feliile, se simtă în aceste momente forte fericiți, că au avutu ocasiunea de a se presinta înaintea Maiestății Vóstre imperiale din partea poporului bulgară, și a depunei omagie respectuase și devotate pentru că ați luată în augustele Vóstre mâni sânta causă a națiunii nóstre prin voința Maiestății Vóstre și a marii Ilusii, numai pentru sântulă amară către poporulă bulgară apăsată, împlinindă speranțele pe cari Bulgarii de secuii prin tradițiune le-aă avută în pre gloriosulă Imperată și în poporulă fraternă ală Rușiloră pentru liberarea mea din odiesa sclaviă.“ (Traducere testuale). Londra, 7 Iunie. Camera Comuneloră. — Sir Stattford Northcote, ministrul de financie, dice că declațiunea privitore la canalul de Suez are scopul unică d’a protege canalul în contra distrugerii prin măsuri ofensive seu defensive din partea Rusiei seă a Porții. D. Bourke, supt secretară de stată la esterne, dice că intimațiunea nu s’ară fi făcută decă guvernulă n’ară fi fost i gata d’a lucra în consecință. Guvernulă, a adausă d. Bourke, are totă dreptulu d’a crede că puterile neutre aprobă purtarea adoptată. 1). Whalley va întreba mânede că acea intimațiune e compatibile cu integritatea și independința Turciei. D-niî Gorbey și Jeankins ară voi ca Anglia se negocieze cu puterile pentru a garanta libera navigare a canalului. Viena, 7 Iunie. — Corespondința politică publică trei telegrame oficiale de la Ostrog cu data de 7 Iunie, cari anuncia că Muntenegrenii au luară 506 întăriri d’ale Turcilor (blockhaus) pe cari le-au distrusă și au tăiată garnisona turcescâ. Turcii au atacată ieri pe Muntenegreni la Martinice; lupta a durată de dimineța pene după amedi. Oficialii turci au condusă de trei ori înainte pe soldați. Muntenegrenii, atacândă în cele din urmă pe Turci cu asaltii, i-au pusă pe fugă pene la I puz. Principele Nicolae a ordonată seria se bombarda fortulă turcescă de la Uzrinice, care e situată pe drumul ce conduce la Niksicî. Fortulă, după uă bombardare violente, a cădută în mânele Muntenegrenilor. Zara, 7 Maiă.— Muntenegrenii ar fi perdută că bătaia la strîmtorea Duga, încercândă mari perderi. Deblocarea și reaprovisionarea cetății Niksicî se vor fi esecuta probabile astăzî. Constantinopole, 7 Iunie.—Suleiman-pașa la modă-nopte, Ali-Saib la medă-cii și Mehmet-Ali spre resăritu urmezu cu succesă operațiunile în contra Muntenegreniloră. Rușii înainteză către Erzerum. Muktarpașa e totă înaintea Erzerumuluî. Karsulă totă mai resiste. Ciuma descresce la Bagdat. Paris, 7 Iunie.—Victorien Sardoua fostă alesă membru al Academiei. Autoritățile din Marsilia au ordonată închiderea mai multor cercuri republicane ca constituindă întruniri politice. Paris, 8 Iunie. — Escadra rusescă, comandată de marele duce Alexe, a sosită la Brest. Porta a luat măsuri pentru a înlătura orice conflicts în canalul de Suez. Trecerea va fi liberă pentru tote vasele, afară de acelea cari vor purta stindardă rusescă. Turcii înainteză necontenită în Muntenegru,ropa, și mai cu osebire în Austro- Ungaria și în Englitera, profunda desilusiune ce causeza acolo dovedirea slăbiciunii militare, incapacității și putreziciunii în care cadă Turcii. N’ast trecută trei zile de atunci și tóte soliile și ziarele venite din străinătate confirmă pe deplină și în modă absolută prevederile nóstre. Nu ne referință la organe favorabile Rusiei, »00 României, să fi Serbiei, seă oricărei națiuni, ce ară fi astăzi contrarii Turciei. Citără din contra organele cari ponc ieri erau apărătore fanatice ale Turciei și cari cu furiă se năpustia fi zilnic și asupra Rusiei, și asupra României, și asupra oricui ară fi îndrăznită sé nu admire pe Turci și sĕ nu fiii, aliatură Ioni. Cită mă ântâiă Ziarulu Times celă mai puternică organă din lume, în care s’a produsă ună mare revirimentă, și care, în numerile sale din urmă, deosebită de buna-voință sfcâruitore ce arătă Românilor, vorbesce ca de ună faptă positivă de negociări înaintate pentru că deplină înțelegere între Rusia și Enghitera, în vederea oricărei eventualități ară nasce din resbelulă ruso-turcă. Citămă apoi însușî faptul că atâtă in parlamentul anglesii, câtă și în pregătirile guvernului anglesă, nu se constată de câtă ună singură lucru: grija Englitezei de a pune mâna la ultima estremitate pe canalulft de Suez și pe insula Candia. Schimbarea opiniunilor, în privirea Turciei, este multă mai vădită și mai isbitore, cândă o examinămă în Austria și chiară în Ungaria. Se scie că Zilele cele mai înfocate turco-file și ruse și rumanofage, era mai ântâiă Neue Freie Presse și apoi importantul organă ungurescă Pester-Lloyd. Ei bine, și aceste ziare își schimbară astăzi cu totul fi limba giulă. Neue Freie Presse cade demädată, în numerile sale din urmă, cu mare amărăciune asupra incapacității, coruperii și putreziciunii Turcilor ; mai cu osebire guvernul turcescfi este obiectul celor mai violente atacuri din partea Zidului Neue Freie Presse, care poné ieri era nesecată de laude pentru virtuțile, puterea și vitalitatea Turciei. Pe câtă mai nainte Neue Freie Presse, cădea cu injurie numai contra guvernului română, pe atâtă acum cade numai asupra guvernului turcescă. Nu este óre acesta realizarea, mai presusă de așteptările nóstre, a prevederilor conținute în numărul nostru de acum trei zi, prin cari susțineamă că constatarea slăbiciunii Turciei are să aibă de efectă a’i înstrăina imediată și simpatiele ce se manifestară în favorea iei? Acesta schimbare de atitudine ară pleca dintr’ună simțimentă forte puțină lăudabilă, cândă ară fi vorba de oricare altă Stată afară de imperială otomană, ea este însă naturală în privirea acestui imperiu. Elă n’a represintată nici vă dată decâtă puterea materială. De bunăsemă nu puterea lui civilisatóre și moralisatare pară fi desemnată interesului celor mai înaintate din puterile lumii. Elă ave ună prestigiu de tăriă militară, era crezută capabilă d’a ține peptă unui imperiu rusescă. Ei bine, în Ziua cândă și acestă prestigiu s’a nimicită în pulberea înfengeriloră, era lucru cu totulă firescă ca nimeni în Europa să nu se mai intereseze de că dominațiune, care, condamnată din puntură de vedere ală moralei, condamnată de civilisațiune, nu mai presinta nici uă utilitate europena nici ca putere militară. In sînmă națiunii maghiare, interesul purtată Turciei luase un felit de caracteră națională; era tradusă în simpatie de ginte; manifestau miile turcofile cu pinteni și cu pene ale tinerimei maghiare se țineau de una. Dar f óce d’uădată că simptomele de slăbiciune și de descompunere ale Turciei, departe d’a întări, după cum ar fi trebuită, simpatiele turcesc în Ungaria, le dau din contra lovituri de marte. Ungurii înceteză de a se arăta mândrii că simtă de aceeași ginte cu supușii maiorul padișadă. fiarele unguresc începă a trata Gestiunea ca simplii spectatori ai marelor eveneminte ce se desfășură în Oriunte. Pester-Lloyd, în ultimuliî numără sosită in Bucurescu, constată că „se împuțihază din ce în ce mai multă sorții ca Austria și Engliteza să ajungă la oă înțelegere asupra unei acțiuni comune în contra Rusiei“; și „cu atâtă mai puțin”, adaugă importantul ă țara ungurescă, se pote presupune că acțiune isolată din partea Austriei sau anglitezeî în contra Rusiei". Acelașa organă ală partidei guvernatore singuresci merge prne a admite că Anglia pate fi „înduplecată a se ralia la politica puterilor Nordului“, și afirmă că „este vorba chiară de uă învoire între Rusia și Enghtera pentru eventuala ocupare provisorie a Constantinopolei de către armatele rusesc!“. Departe, departe de totă merge sota ungurescă. Noi cari am fi manifestată neîncetată simpatii și tendințe cu totulă contrarie de ale iei, neamă crede póte ținuți la mai multă circumspecțiune. Asia dură, pe două parte devine generală în Europa convingerea despre inutilitatea și neputința imperiului otomană—și acestă convingere este sentința de marte a dominațiunii turcesc! celă puțină în Europa—eră pe de alta se stabilesc uă convingere nu mai puțină puternică despre isbânda armatelor ruseșcă. Europa Începe a se deprinde chiară cu ideia ca armatele învingătore se înainteze până în antica cetate a Constantinilor și, fără a vedea într’acesta perspectiva ca Europa se devină casacă, precum nici intrarea Prusianilor, în Paris n’a deschisă perspectiva unei Europe prusiane. Acestă mare schimbare în spirite, în vederi și în disposițiuni, este semnalulă unor mari și radicale transformări în Orivnte. Astăzi ca nici uădată deja, națiunea română, a cărei serie definitivă se va regula în acestă transformare, cată se fiă deșteptă,demnă, otărîtă, viteză, gata de orice sacrifice pentru întărirea statului română și mărirea neamului românescu; sé compteze în prima linie, pentru totă se privesce interesele iei morale și materiale,pe densa însăși și pe braciură fiilor ăiei, căci nimeni n’ajută celoră ce nu ’și ajută lorți ănșiletății Vóstre, pe ospetele celă mai ilustru ce a onorată vr’uădată țera nóstru. „Actele mari prin cari Maiestatea Vostră asclută se graveze adâncă numele Seft în aminele supușiloră sei și în fastele istoriei, ajutorulă tutelară ce Rusia ne-a acordată cu generositate în timpi de nefericire, facă ca întregă națiunea se considere șederea Maiestăței Vóstre între noi ca uă probă de bună-voință cu totulă speciale în împrejurările de faciă, ca uă puternică garanțiă pentru viitoră. Devenită numai de ieri capitala unui stată pe deplină independinte, orașul Bucuresci e mândru d’a deschide astăzi porțile sale Liberatorului poporelor din Oriinte. Elă m’a însărcinată a rădica vocea, în numele soft, pentru a saluta cu celă mai profundă respectă, pe Marele Monarhă care prin visita sea a bine-voită a face îndouită memorabile noua fașă în care a intrată România liberă și independinte. Trăiescă Maiestatea Vostru! Trăiască Familia imperială.“ După ce se termină cu presintările, Maiestatea Sea se urcă în trăsură cu I. L. Domna și cu doui din fii săr; urma apoi trăsura cu I. L. Domnitorul și marele duce Nicolae; în trăsurile cari venină în urma acestora se afla principele cancelarii Giorciacoff cu d. primă-ministru Ionă Brătianu, d. ministru de rebelă generalulă Miliutin însoțită de d. ministru de externe M. Cogâlnicenu, generalul Ignatieff era însoțită de fostulă aginte ală României la Constantinopole generalului Iena Ghica. Venină apoi mai multe trăsuri în cari se aflaă diferite alte înalte personagie din suita Maiestății Sale. Maiestatea Sea a avută uă primire căldurosă și strălucită. Valurile de lume cari împleau stradele de la gară pâne la paiață îl salutaă cu respectă și îl aclamaă în totă parcursul. După ce Maiestatea Lea lua dejuuulă fu recondusă, la 2 ore după amezi, ca și la venire, pene la gară. Și la întorcere stradele erau pline de mulțime ca și la venirea M. S. Țarului română în evenemintele ce se desfășură, faciă cu tratatul de Paris, constată că la 1856 Europa s’a aflată în neputință d’a garanta neutralitatea nóstra într’ună modă perfectă; ea a garantată neutralitatea ndstră numai faciă cu Turcia. Acesta situațiune decurgea din fatalitatea esistenței nóstre politice până la otărirea definitivă a alZătorii probleme : cestiunea Oriintelui. După acestea corespondința trece la încercările făcute de guvernul României pentru obținerea unei garantări speciale a neutralității acestei țări, și arată cum a primită totodeuna Turcia aceste încercări, cu câtă încăpăținare și orbiă ne considera ea și cum ea a refuzată de a presinta cestiunea neutralizării României înaintea conferinței din Constantinopole, când interesulu celă mai mare ală Turciei era să lase la uă parte prerogativele unei suzeranități ilustrii și se adopte oă politică de echitate pentru noi și de siguranță pentru dânsa. Corespodința espune apoi cum guvernulă română s-a adresată la tóte puterile garante, cerendu le consilii, ca celă puțină sĕ protesteze contra unei ocupări militare a teritorială română. Nici uă voce nu s’a rădicată în favorea nóstru; tratatul din Paris nu ne mai era de nici ună ajutoră, în acestă resbelă, și a trebuită sé ne silimă a ieși din greutăți prin noi rnșine. Se ne alirmă cu Turcii nu paternă, și nu o putea pretinde el cam totul-de-mană căutată a ne umili, a ne face vexațiuni și a ne împedeca în desvoltarea nóstrá, și în casulă acesta măi era și perspectiva unei ocupațiuni a teritoriului nostru de armatele turcesc, ale căroră fapte în Bulgaria și Brzegovina erau încă prospete în memoria nóstrá. Pe lângă displăcerea de a ave între noi mă elementă ca bași-basucii și Cerchezii, era și certitudinea de a vede tóte productele nóstre arse și recoltele distruse, ca să nu cadă în mânile Rușilor, precum și căiele nostre ferate,, podurile și șoselele ruinate, pentru a împedeca înaintarea armatelor rusesci, în scurtă, de a vede acesta țară teatrală mai resbelă din cele mai destructive. A rămâne pasivi, sau a protesta contra intrării armatelor rusesci, cândă nimeni nu se unia cu acastă a nóstra protestare, ară fi fostă de nici ună folosă. Rușii ară fi intrată în orice casă, și noi amu fi fostă tratați ca nesce inamici sau cauă provincia cucerită. Negreșită nu era pentru noi nici ună avantagiă d’a urma uă asemenea cale. Nu ne rămâne de câtă mijlocului d’a face uă convențiune cu guvernulă rusescă, pentru a regula trecerea trupelorfi pe teritoriul nostru, și d’a face acéstá trecere câtă de puțină votumotare pentru noi. Acesta amă fostă nevoiți d’a alege. Aci corespondintele reproduce cele patru articole ale convențiunii, și adauge că ea ne-a fostă dictată de spiritul de conservare și de prudință; ea a fost în scopul de a nu lăsa intrarea armatelor ruse fără voia țării, a asigura integritatea teritoriului și recunoscerea din partea Rusiei că tratatul din 1856 nu era revocată în ceea ce ne privesce pe noi. Klaf'll V”öQIM ^ ILORARU DUCUroal'1, 8 CIREȘIARU In primulă nostru articolu de la 25 curentă, aretamü motivele pentru cari Englitera și Austria, departe de a voi să se încaiere în resbelă cu Rusia alături cu Turcia, nu cugetă decâtă la mai grabnica închiriare a păcii. Aretamü asemenea motivele pentru cari Englitera, la casă de a se mișca, va veni să pună și densa mâna pe ceva din remășițele imperiului otomană, eră nicide-cum se deateptă cu armatele rusesc!, pentru salvarea dominațiunii musulmane în Europa. Aretama în fine ce revirimentă radicală a trebuită se producă în EuMaiestatea Imperatulu tuturoră Rusieloră a sosită astăzi la 12 ore în Capitală. Orașul era splendidă paroasata. Tóte ferestrele pe calea Târgoviște, calea Mogoșei, strada Lipscani, etc. erau împodobite cu drapele cu culorile române și ruse. Inălțimele Sojă Domnitorulă și Domna aă primită pe Maiestatea Sea la gară, corulă a intonată uă imnă și d. primară ală Capitalei a pronunciată urmatórele cuvinte : „ Sire! „Orașulă Bucuresci e fericită a saluta în Augusta persona a MaieiImportantulă și celă mai răspândita Ziara anglesă Times a publicată, în numărulü seu de la 29 Mai, pă lungă scrisore a d-lui Al. Cantacuzino, în formă de corespondință speciale, asupra situațiunii în care s’a aflată România înainte și după trecerea armatelor ruseșci. Amănuntele împrejurărilor, prin cari a trecută România in timpulă din urmă fiind , pe deplină cunoscute, ne mărginimă a estrage din astă corespondință părțile cele mai însemnate. Nu putemü énse lăsa fără să constatămă faptului că mă afară de importanța lui Times consacră dar é colóne ale sale acestei corespondințe, care dă cele mai exacte notițe despre România, producând o astăfelă lumina asupra spiritului opiniunii publice din Anglia, și cu atâtă mai satisfăcuți suntemă, cu câtă se scie câtă de dificile suntă Zia e^e anglese. Dreptatea cause!i0el nóstre e éasé atâtă de veditá încâtă și Times îi împrumută necontestata sea autoritate înserândă în colonele sub corespondința d-lui Cantacuzino. Felicitândă pe d. Cantacuzino pentru nobila sarcină ce-a luată de-a lumina opiniunea publică anglosă asupra României, facemu locă pasageroră mai însemnate din corespondința d-sale : Corespondința esamineză mai ântâiă posițiunea luată de guvernul