Romanulu, august 1877 (Anul 21)

1877-08-01

ANULU DOUE­PECI-ȘI-UNU VOIESCE ȘI VEI PUTEA. ANUNCIURI. Linia de 30 litere petit, paginea IV,— 40 bani Del0 » » » paginea III, 2 lei — A se adresa: LA ROMANIA, la administrațiunea diarului. LA PARIS, la Havas, Laffite et‘C­une, 8, Place de la Bourse, LA LONDON, la Eugene Micoud,No. 81-A Fleet Street, London E. C. IN VIENA, la d-nii Haasenstein și Vogler, Walfischgasse 10. Articolele nepublicate se ardă. 20 BANI EXEMPLARULTI. Redacțîunea și Administrațiunea strada Domnul 14 LUNI, MARȚI 1, 2 AUGUSTU, 1877. LUMINEZA­ TE ȘI VEI FI. ABONAMENTE. In capitala­, unű and 48 lei; șese luni 24 lei trei luni 12 lei; uă lună, 4 lei In districte, unu and 54 lei; șese luni 27 lei trei luni 14 lei; uă lună 5 lei Pentru tote țările Europei, trimestru 15 lei. A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea­­ ziarulu­i. LA PARIS, la d-nul Darras-Hațegrain, 5 rue de l’ancienne comedie și Havas: Laffite et C­ine, 8 Place de la Bourse. LA VIENA, la de B. G. Popovici, 15 Fleischmarkt Scrisorile nefrancate se refusă. 20 BANI EXEMPLARULU SERVICIUL­­ TELEGRAFIC ALU AGENȚIEI HAVAS Viena, 11 Augustă. — Mehemet-Ali ară fi concentrații la Osman-Bazar 35,000 fi­rneni, pe lingă alți 10,000 ajutoră primită de la Suliman-pașa, care și dânsulă ară fi comandandu încă vre 40,000 omeni. In a­­cesta numără de 45,000 din armata lui Meh­emet-Ali nu se coprinde armata lui Eiub-pașa care se află la Rasgrad. Pute­rile lui Osman-pașa la Plevna, după ace­­leși informațiuni, nu s’ară fi urcândă de câtă la 40,000 omeni. Varna, 10 Augustă. — Corpulă egipteană este împărțită în două părți, dintre cari una se ’ndreptfiză spre Kiustenge și cea­l­­altă e tăbărâtă la Osman-Fachi. Londra, 11 Augustă. — Se telegrafieză din Berlin diarului Times că­cifică Serbii voră intra în campania, trupele austriace voră pătrunde în Bosnia șfiă în Serbia, după influința care va predomni atunci la curtea din Viena, adecă după cum va ave mai multă influință partida maghiară sau partida militară. Constantinopole, 11 Augustă. — Un tele­gramă a lui Suleiman-pașa anunciă că uă reconfiscere trimisă la Hain-Boghaz pene la intrarea defileului pentru a se asigura da­că se află forțe ruse în acea parte, n’a întâlnită de câtă vre cinci­ deci de cazaci bulgari cari au fugită. Atena. 11 Augustă. — Neîncetată pifică trupe la fruntarii. Ele sunt­ însoțite de viul aclamări din partea poporului. Regele va inspecta trupele la Lamia; guvernulu a chiamată doar generali prusi­an­ ca se isi comanda. Convocarea reservei a doua este imi­­ninte. La­­ Retymnos (în Creta) se adună unu mare numără de insurgenți. Turcii se retragă în fortărețe. Constantinopole, 11 Augustă.­­ Trupele turcesc­ cari au fost­ retrase din Caucasă voră fi întrunite cu armatele de la Șumla și Andrianopole. Oă parte din trupele lui Suleiman-pașa ară fi trecută Balkaniî și ară fi înaintândă spre Rebrova. Comandantele escadrei turcesc! se preum­­blă în apele grecescî. La Sofia s’au adausă șfise redute nouă. Atena, 11 Augustă.—Guvernulu grecescă a cumpărată șfise baterii Krup și 16,000 pusei nou­ cari se încarcă pe la culată. Tote aceste arme de resbelă au și sosită la Atena. Ragusa, 11 Augustă.—Mai­ multe bata­­liuni engleze cu aburi, au debarcată la cristele Albaniei, spre nordul­ Epirului, bu­­gț­tfn­e cu plafă de pușcă și pesmețî. Velik-pașa concentraiză în Brzegovina su­­perifică șfise bataliuni de bașî-buzuci con­tra insurgenților, comandați de Musici. Viena, 11 Augustă.—Se anund­ă că car­­tierul­ generală al­ marelui duce Nicolae se află la Ciauș-mahala de la 9 Augustă. Se pretinde că ajutoerele cerute de Mehe­­met-Ali pentru armata sea au și sosită la Șumla. Peste puține zile armata lui Os­man-pașa va numera 80,000 omeni, fiiă a lui Mehemet-Ali 120,000. Pe lângă aceste forțe, Porta dispune de încă 30,000 omeni comandați de principele Hassan. Ciauș-mahala, 11 Augustă.­Marele duce Nicolae a plecată la 30 din Tîrnova cu o statură sau învioră; s-a oprită la Biela spre a întrevorbi cu Imperatură. Seri a sosită aici și și-a stabilit o provisoria cuartiarulu­scă generală. Elă­ară fi plecată astăzi din nou, însoțită de uă slabă escortă, pentru a visita tabăra de la Bulgăreni și posițiu­­nile înaintate ale Rușilor, în direcțiunea Plevnei. Tîrnova, 5 Augustă.—Generalulă Gurko, după doue victorii nouă asupra Turciloru, a credută de cuviință se părăseiscă Eski- Sagra și cele­lalte posițiunî pe cari le o­­cupa din­colo de Balcani, spre a se îndoui către gâtulă pasului Șipka și Hain-Kioi pe care­­ lă ocupă forte tare. Doue divisiunî nouî au sosită în tabăra de la Tîrnova. Ciauș-mahala, 6 Augustă.—După uă lipsă de trei zile, m­arele duce s’a întorsă aici sfiia. S’a dată ordine la jumătate din suita sea care rămăsese la Tîrnova, se vină la cartierul­ generală care va fi strămutată la Ciauș-mahala și Gornistudent. Această din urmă localitate se află la forte mică de­părtare de Ciauș-mahala. Ciauș-mahala, 8 Augustă. — Espunerea care relatează pretinse crucimî din partea Rușilor­, semnată de câțî­va corespondințî de citaro, aflați pe lingă armata turcească, a causată aici un mare mirare. S’a obser­vată în adeveri că acești corespondințî ra­­portfiză că le-au fostă presintate mai multe persoane cari li se iub­ea că au fostă rănite de Ruși, cif­ră fără­ ca acești corespondințî se afată afirma că Rușii suntă în realitate autorii acestora acte de barbaria. Biela, 7 Augustă. — Operațiunile con­tra Rusciukului continuă. Uă divisiune ru­­sească a­bătută ieri­nă divisiune turcească. Cesarevici este așteptată în curendă aici. Ciauș-mahala, 9 Augustă.­­ Lupta din urmă de la Plevna pare a fi fostă forte multă exagerată. Da­că Rușii n’au reușită se ifi orașulu, totuși ei au păstrată touto posițiunile ce ocupau înainte de luptă. Așa dif­ră ea nu este că bătălia perdută, ci uă bătălia fără resultate, care este nu­mai amânată. Rușii își recompleteiră regi­mentele foră slăbite și aduce artileria de calibru mare. Nu se crede ca lupta se reîncepă de câtă peste câte­va zile. Ciauș-mahala, 9 Augustă. — Cu ocasiu­­nea clilei aniversării nasterii marelui duce Nicolae, împăratulu­i-a transmisii rfilicitu­­rile lui și vina asigurare despre deplina lui mulțămire. Marele­ duce a primit­ aceleiși mărturi­siri din tóte părțile Rusiei și de la dife­rite corpuri de armată cari se luptă supt ordinile sfile și pe lîngă cari blândețea și solicitudinea lui către oficial și soldați îlă facă forte populară. Belgrad, 12 Augustă. — Biarul­ finan­ciară publică legea financiară relativă la chiăltuielile estraordinare prevedute, cari se urcă la 7,885,742 franci, ce se voru­ acoperi din plățile rămase înapoi ce eraă a se face pentru împrumuturu forțată, prin­­tr’ună imposită asupra berei și printr’uă sporire a impositului personală. Atena. 12 Augustă. — Vă numerfisă ma­­nifestațiune populară a străbătută aici prin orașu, strigândă : Trăiaiscă resbelulă! Ea s’a oprită dinaintea balconului casei colonelu­lui Coroneos și dinaintea casei lui Comun­­duros. Atâtu d. Coroneos câtă și d. Co­­munduros au­­ lisă că timpulu acțiunii este apropiată. Ieri sfira, ambasadorele Rusiei în mână corespondința sea unui Polonesti care purta uniforma de f oficiară rusă și care anun­­ciase că e în ajunulă de a pleca la St. Petersburg. ofiră fundă prevenită că pre­­tinsulű oficiala rusă era unai spionă tur­­cescă, ambasadorele făcu cunoscută pre­fectului de poliție care a arestată­nfiptea în Pireu pe spionă, punendu mâna și pe corespondința ce avea asupra lui. Resbelulă amenința, și transacțiu­­nile financiare erau curmate. Națiunea și guvernulă­i ei se pu­seră pe lucru și pe economii, pen­tru a scăpa onórea și averea țării. Resbelulă isbucni între Rusia și Turcia, și î ntru mimică România și guvernul ă­iei nu fuseră de vină. Acestă ală douilea faptă este ini­­răși de toți cunoscută. Sprijină pentru deplina neutrali­tate a României se ceru de la tote puterile și de la însășî Turcia. „Nu paternă"! ne respinseră gu­vernele națiunilor­ celoră mari. „Sunteți supușii mei“! ne­m iseră Turcii prin firman­urile lor ă. „Jafi­ și ucidere­a mă decretată pentru voi", ne repețiră iei, prin bași­buzucii și prin tunurile loră. Iată m­ă ală treilea faptă, ce nu se pote nici nega nici discuta. Datoră fiindă să apere țara ’n con­tra Turcilor­, guvernul ă chiăma na­țiunea supt arme. Datoră să cruțe națiunea de nă­vălirea silnică a oștirilor­ ruseșci, datoră să salve integritatea terito­riului română, datoră să gâstiscă imediată m­ă sprijină din partea u­­neia din puterile vecine, guvernul­ ro­mână isbuti să’nchiăia cu guvernulă rusescă uă convențiune, care ne pro­mite aceste bunuri.­­Tu.c«an­U öilu­i.­nu.ici ui­coi ru­piru iia ve mai póte nici discuta, nici nega. Națiunea, prin organele­­ de pu­blicitate și prin direcții iei repre­­sintanți, aproba actele guvernului și ’să însărcina să apere cu dinadin­­sulă căminulă strămoșescă în contra celoră ce ’să amenință cu fafa, cu focă și cu marte. Iată’n fine­ală cincilea faptă, care nu se mai póte nici nega, nici dis­cuta. Gestiunile de principia, cestiunile care conțină în ele salvarea sfră pe­­irea națiuniloră, se desbată chiară cândă aă dreptă orchestră bubuitură tunuriloră. Din acestă punctă de vedere, vomă releva uă mare cestiune de princi­pia, pusă supt ochii publicului de Pressa de la 26 iulie. E că cum începe Pressa, în acea­­ zi, primulă săă Bucuresci: „Suntă epoce în vizița națiunilor­, în cari, de la guvernele pe cari le are la cârmă, depinde esclusivamente destinele și sorta lorii. Națiunile atunci, de­și cu deo­sebire îngrijate de viitorulu soră, își con­centra numai în guverne tóte speranțele, și, mărginindu-se în urmărirea evenemintelor,, asefiptă, cu sufletulu palpitândă, soluțiu­­nea loru inevitabilă, de la care depinde, în mare parte, vifita și viitorulu loră. „Numai după trecerea crise’oru provo­cate de asemenea epoce estraordinare, na­țiunile intervină. Ele atunci se rădică și, afirmându’și dreptul­ ce au, ceră cu de a­­rufinantură socotfită guvernanțiloru de ac­tele ce au săvârșită în detrimentulă na­țiunii. “ Unde este asia, sclaviă este. Sclavia are dreptă tovarășiă pe­ricol­ulă. Națiunile cele înțelepte își con­ducă ele înseși destinele soră. Când­ Francia fu năpădită de oș­tirile străine și s’asigura că guver­nul­ regelui Ludovic conspira cu inamicii Franciei în contra suverani­tății naționale, ce făcu națiunea francesc­ă își lua destinele în mânile iei și ’nvinse oștirile străine. Totă conducându’și el­eșiși destinele loră, se liberară Elenii, Belgianii, I­­talianii și noi înșine. Totă astă­feră lupta națiunea francesă, după ’nfrângerea de la Sedan. Totă ast­felă făcu națiunea română și ’n anulă trecută. Luminată prin lungi și dureróse suferințe, ea chiămâ în jur«’­ pe toții fii­iei, fără osebire de partită și de vârsta, résturna guvernulă pretinsei partite conser­­vatore și, conformă Constituțiunii, luâ în mânile iei conducerea proprie­­loră ei destine. Guvernul­ actuală este delega­­tul ă iei. Dacă face ceia­ ce este voința iei, ea’i menține delegațiunea. Daică face contrariulă, îl­ revoca și numesce pe altulă. Uă națiune, care nu mai cugetă și nu se mai mișcă de­câtă prin guvernul ă­iei, este, după noi, în le­targia. Uă națiune, care „se mărginesce în a așcepta“ se espune a fi cople­șită de peire. Respingemă dfiră, din tote pute­rile, respingemă acum, ca totă­­de­una, aceste principie espuse de Pressa. Dară, adauge Pressa, nu voimă se paralisămă pe guvernă în gra­vele momente ale acțiunii: „la urmă îi vomă cere cu de-amănuntulă so­­cotela de actele ce­a săvârșită în detrimentul­ națiunii.“ Este bine, este de trebuință să nu paralisămă guvernulă ! Dara nu’lă paraliseza, presa regimului trecută, în tóte și pe totă minutulă acu­­zându’lă, prin totă fel­ulă de injurii și calomnii, de tóte actele, de tóte relele de al­fél făcute? Și ifivăși: este d­e a paralisa acți­­unea cea bună a unui guvernă, cândă cu toții ne-amă uni, amă spune lămu­rită ceia­ ce credemă că este bine, și ne-amă strînge în juru’i, spre a’lă conduce pe calea pe care voimă se mergá ? Nu este mai bine și mai sigură se oprimă roala, de câtă se’la lăsămă să se facă, pentru ca s’avemă apoi plăcerea d’a lovi pe cei greșiți? Lămuriți, credemă, în acésta pri­vință, se mai dămă acum publicu­lui câte­va lămuriri ce sunt­ neapă­rate­, mai cu semn ’n epoca critică în care se află Europa în genere și noi în parte. Ce cere presa oposițiunii de la guvernul­ actuală? Se suprime îndată impositele pe cari al­fél le-am pus, și se împle cu bani lăzile visteriei de al sél golite ! Neputândă face aceste minuni, mai nu semn în timpă de resbelă, ea cere ca al sél să revină îndată la guvernă. Dară aleșii națiunii suntă încă în contra­fară. Nu face nimică: se voră disolva Camerele, și restulă se va face după cunoscuta sistemă. Deră divisiunea este atâtă de mare, chiară In mica tabără a foș­­tilor, miniștrii, în­câtă nu numai n’am putută și nu potă da ună mi­­nisteriă, dară astăzi chiară Pressa dechlară că e ’n contra politicei celoră de la timpulu­, și viceversa. Nu face nimică: Pressa va guvei combătută­ și de Timpul­ și de nați­une, și totă astă­felă va face Tim­pulu, când o rendulă îl va veni. Ce cere în fine Pressa să facă gu­vernulă, în resbelulă actuală? — „Să stea ’n defensivă pe ma­­lură stângă.“ Déra opiniunea publică, prin or­ganele iei, națiunea, prin aleșii séi, aă $isa împreună cu d. ministru președinte, da­că trebuința va cere, să se distrugă cuibul, de unde ina­­micul­ ne bombardfiză ! Nu face nimică. Oposițiunea a­­tacă, ca cum ară voi se doved­ască că nu crede ’n opiniunea publică, în inteligința națiunii. Acesta nobile oposițiune este celă puțină consecințe și clară, în ceia­­ce cere, în acesta privință? Vomă pune supt ochii publicului numai ce spune Pressa, și fie­ care va judeca. La 26 iulie,­­zice: „Armata română a trecută Dunărea ș’a ocupată Nicopoli...................................... „Totă lumea de bună simță se­­ întrebă de s’a făcută această trecere pe basa unui tratată fire­ care, sfiă numai pe speranțe ce fi încaliU0-n» o; ... • -----­dine pe toți îi îngrijasce. „Noi totă-dji-una ne-arați pronunciatu asupra cestiunii participării statului nostru la resbelulă actuală, în privința trecerii Dunării difiră, în ori­ce casă, amă fi dorită uă situațiune netedă și pronunțată. Amă cerută se ni se reconfiscă că suntem o putere beligerantă, de către imperiul­ Rusiei.“ Prin aceste linie Pressa se dec­lară pentru sflă contra acestei treceri? Pentru, case cu tratată, căci în­­tr’alt­felă pate să fiă incelăciune. Daică m­ă imperiă va voi sé se degrade încetându-ne, ce putemă face, acum mai sfimă, cândă impe­rială ne întinde să mână frățiască? Să ne tocmimă, ca parveniții? Pentru, cnse „situațiunea sĕ fiă mai netedă, sé se recunoscu de că­tre guvernulă rusă că suntemă pu­tere beligerantă.“ Of­ră ce să fiă mai netedă de­câtă trecerea? Nu se spune. Cum se simă mai limpede recu­noscuți de Rusia ca putere belige­rantă, de­câtă combătândă, prin in­vitarea iei, alături cu dânsa ? Nu se spune. Totă aci énse, și îndată, Pressa mai zice: „Vedeți, prin urmare, că erori nume­rose aț­ comisă, atâtu în politica internă, câtă și în politica din afară a [țârii: „încetați acum d’a mai sfâșia această țfi­­ră, cu atâta neprevedere, și gândiți-ve unu momentu că nu departe este ora judecă­ții vóstre, cu tóte au unu sfîrșitîi în a­­cfastă lume... și sfîrșitulu vostru se apro­­piă. Țfira ea se va câștiga din cufundarea vostră... „Țfira s’a deșceptată, ve cunfisce, a tre­cută timpulă cândă adorminți cu înlesnire pe cei lesne ereitetori. Aceștia astăzi nu se mai potu lesne amăgi, lumea astăzi e luminată, și dfiră vede sfirele mare.“ Aci Pressa e pe față ’n contra trece­rii Dunării. Ce­va mai multă : Aci, guvernul­ este acuzată d’a a­­măgi în cunoscință de causă. Este apoi uă mare contrazicere : Bucuresci, Augustă. România sugrumată, sărăcită, de­­moralisată, ajunsese — anulă tre­cută — ’n ajună d’a cade ’n despe­rare. Toți omenii, din tote stările so­cietății, se ’ntruniră și salvară țara de acte de desperare. Paptură nu se mai póte nici nega, nici discuta. In acestă timpă, tesaurulă publică era golă, gale pungile tuturoră, și nuare datoria publică.

Next