Romanulu, august 1877 (Anul 21)
1877-08-01
ANULU DOUEPECI-ȘI-UNU VOIESCE ȘI VEI PUTEA. ANUNCIURI. Linia de 30 litere petit, paginea IV,— 40 bani Del0 » » » paginea III, 2 lei — A se adresa: LA ROMANIA, la administrațiunea diarului. LA PARIS, la Havas, Laffite et‘Cune, 8, Place de la Bourse, LA LONDON, la Eugene Micoud,No. 81-A Fleet Street, London E. C. IN VIENA, la d-nii Haasenstein și Vogler, Walfischgasse 10. Articolele nepublicate se ardă. 20 BANI EXEMPLARULTI. Redacțîunea și Administrațiunea strada Domnul 14 LUNI, MARȚI 1, 2 AUGUSTU, 1877. LUMINEZA TE ȘI VEI FI. ABONAMENTE. In capitala, unű and 48 lei; șese luni 24 lei trei luni 12 lei; uă lună, 4 lei In districte, unu and 54 lei; șese luni 27 lei trei luni 14 lei; uă lună 5 lei Pentru tote țările Europei, trimestru 15 lei. A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea ziarului. LA PARIS, la d-nul Darras-Hațegrain, 5 rue de l’ancienne comedie și Havas: Laffite et Cine, 8 Place de la Bourse. LA VIENA, la de B. G. Popovici, 15 Fleischmarkt Scrisorile nefrancate se refusă. 20 BANI EXEMPLARULU SERVICIUL TELEGRAFIC ALU AGENȚIEI HAVAS Viena, 11 Augustă. — Mehemet-Ali ară fi concentrații la Osman-Bazar 35,000 firneni, pe lingă alți 10,000 ajutoră primită de la Suliman-pașa, care și dânsulă ară fi comandandu încă vre 40,000 omeni. In acesta numără de 45,000 din armata lui Mehemet-Ali nu se coprinde armata lui Eiub-pașa care se află la Rasgrad. Puterile lui Osman-pașa la Plevna, după aceleși informațiuni, nu s’ară fi urcândă de câtă la 40,000 omeni. Varna, 10 Augustă. — Corpulă egipteană este împărțită în două părți, dintre cari una se ’ndreptfiză spre Kiustenge și cealaltă e tăbărâtă la Osman-Fachi. Londra, 11 Augustă. — Se telegrafieză din Berlin diarului Times căcifică Serbii voră intra în campania, trupele austriace voră pătrunde în Bosnia șfiă în Serbia, după influința care va predomni atunci la curtea din Viena, adecă după cum va ave mai multă influință partida maghiară sau partida militară. Constantinopole, 11 Augustă. — Un telegramă a lui Suleiman-pașa anunciă că uă reconfiscere trimisă la Hain-Boghaz pene la intrarea defileului pentru a se asigura dacă se află forțe ruse în acea parte, n’a întâlnită de câtă vre cinci deci de cazaci bulgari cari au fugită. Atena. 11 Augustă. — Neîncetată pifică trupe la fruntarii. Ele sunt însoțite de viul aclamări din partea poporului. Regele va inspecta trupele la Lamia; guvernulu a chiamată doar generali prusian ca se isi comanda. Convocarea reservei a doua este imininte. La Retymnos (în Creta) se adună unu mare numără de insurgenți. Turcii se retragă în fortărețe. Constantinopole, 11 Augustă. Trupele turcesc cari au fost retrase din Caucasă voră fi întrunite cu armatele de la Șumla și Andrianopole. Oă parte din trupele lui Suleiman-pașa ară fi trecută Balkaniî și ară fi înaintândă spre Rebrova. Comandantele escadrei turcesc! se preumblă în apele grecescî. La Sofia s’au adausă șfise redute nouă. Atena, 11 Augustă.—Guvernulu grecescă a cumpărată șfise baterii Krup și 16,000 pusei nou cari se încarcă pe la culată. Tote aceste arme de resbelă au și sosită la Atena. Ragusa, 11 Augustă.—Mai multe bataliuni engleze cu aburi, au debarcată la cristele Albaniei, spre nordul Epirului, bugțtfne cu plafă de pușcă și pesmețî. Velik-pașa concentraiză în Brzegovina superifică șfise bataliuni de bașî-buzuci contra insurgenților, comandați de Musici. Viena, 11 Augustă.—Se anundă că cartierul generală al marelui duce Nicolae se află la Ciauș-mahala de la 9 Augustă. Se pretinde că ajutoerele cerute de Mehemet-Ali pentru armata sea au și sosită la Șumla. Peste puține zile armata lui Osman-pașa va numera 80,000 omeni, fiiă a lui Mehemet-Ali 120,000. Pe lângă aceste forțe, Porta dispune de încă 30,000 omeni comandați de principele Hassan. Ciauș-mahala, 11 Augustă.Marele duce Nicolae a plecată la 30 din Tîrnova cu o statură sau învioră; s-a oprită la Biela spre a întrevorbi cu Imperatură. Seri a sosită aici și și-a stabilit o provisoria cuartiaruluscă generală. Elăară fi plecată astăzi din nou, însoțită de uă slabă escortă, pentru a visita tabăra de la Bulgăreni și posițiunile înaintate ale Rușilor, în direcțiunea Plevnei. Tîrnova, 5 Augustă.—Generalulă Gurko, după doue victorii nouă asupra Turciloru, a credută de cuviință se părăseiscă Eski- Sagra și celelalte posițiunî pe cari le ocupa dincolo de Balcani, spre a se îndoui către gâtulă pasului Șipka și Hain-Kioi pe care lă ocupă forte tare. Doue divisiunî nouî au sosită în tabăra de la Tîrnova. Ciauș-mahala, 6 Augustă.—După uă lipsă de trei zile, marele duce s’a întorsă aici sfiia. S’a dată ordine la jumătate din suita sea care rămăsese la Tîrnova, se vină la cartierul generală care va fi strămutată la Ciauș-mahala și Gornistudent. Această din urmă localitate se află la forte mică depărtare de Ciauș-mahala. Ciauș-mahala, 8 Augustă. — Espunerea care relatează pretinse crucimî din partea Rușilor, semnată de câțîva corespondințî de citaro, aflați pe lingă armata turcească, a causată aici un mare mirare. S’a observată în adeveri că acești corespondințî raportfiză că le-au fostă presintate mai multe persoane cari li se iubea că au fostă rănite de Ruși, cifră fără ca acești corespondințî se afată afirma că Rușii suntă în realitate autorii acestora acte de barbaria. Biela, 7 Augustă. — Operațiunile contra Rusciukului continuă. Uă divisiune rusească abătută ierină divisiune turcească. Cesarevici este așteptată în curendă aici. Ciauș-mahala, 9 Augustă. Lupta din urmă de la Plevna pare a fi fostă forte multă exagerată. Dacă Rușii n’au reușită se ifi orașulu, totuși ei au păstrată touto posițiunile ce ocupau înainte de luptă. Așa difră ea nu este că bătălia perdută, ci uă bătălia fără resultate, care este numai amânată. Rușii își recompleteiră regimentele foră slăbite și aduce artileria de calibru mare. Nu se crede ca lupta se reîncepă de câtă peste câteva zile. Ciauș-mahala, 9 Augustă. — Cu ocasiunea clilei aniversării nasterii marelui duce Nicolae, împăratului-a transmisii rfiliciturile lui și vina asigurare despre deplina lui mulțămire. Marele duce a primit aceleiși mărturisiri din tóte părțile Rusiei și de la diferite corpuri de armată cari se luptă supt ordinile sfile și pe lîngă cari blândețea și solicitudinea lui către oficial și soldați îlă facă forte populară. Belgrad, 12 Augustă. — Biarul financiară publică legea financiară relativă la chiăltuielile estraordinare prevedute, cari se urcă la 7,885,742 franci, ce se voru acoperi din plățile rămase înapoi ce eraă a se face pentru împrumuturu forțată, printr’ună imposită asupra berei și printr’uă sporire a impositului personală. Atena. 12 Augustă. — Vă numerfisă manifestațiune populară a străbătută aici prin orașu, strigândă : Trăiaiscă resbelulă! Ea s’a oprită dinaintea balconului casei colonelului Coroneos și dinaintea casei lui Comunduros. Atâtu d. Coroneos câtă și d. Comunduros au lisă că timpulu acțiunii este apropiată. Ieri sfira, ambasadorele Rusiei în mână corespondința sea unui Polonesti care purta uniforma de f oficiară rusă și care anunciase că e în ajunulă de a pleca la St. Petersburg. ofiră fundă prevenită că pretinsulű oficiala rusă era unai spionă turcescă, ambasadorele făcu cunoscută prefectului de poliție care a arestatănfiptea în Pireu pe spionă, punendu mâna și pe corespondința ce avea asupra lui. Resbelulă amenința, și transacțiunile financiare erau curmate. Națiunea și guvernulăi ei se puseră pe lucru și pe economii, pentru a scăpa onórea și averea țării. Resbelulă isbucni între Rusia și Turcia, și î ntru mimică România și guvernul ăiei nu fuseră de vină. Acestă ală douilea faptă este inirăși de toți cunoscută. Sprijină pentru deplina neutralitate a României se ceru de la tote puterile și de la însășî Turcia. „Nu paternă"! ne respinseră guvernele națiunilor celoră mari. „Sunteți supușii mei“! nem iseră Turcii prin firmanurile lor ă. „Jafi și uciderea mă decretată pentru voi", ne repețiră iei, prin bașibuzucii și prin tunurile loră. Iată mă ală treilea faptă, ce nu se pote nici nega nici discuta. Datoră fiindă să apere țara ’n contra Turcilor, guvernul ă chiăma națiunea supt arme. Datoră să cruțe națiunea de năvălirea silnică a oștirilor ruseșci, datoră să salve integritatea teritoriului română, datoră să gâstiscă imediată mă sprijină din partea uneia din puterile vecine, guvernul română isbuti să’nchiăia cu guvernulă rusescă uă convențiune, care ne promite aceste bunuri.Tu.c«anU öilui.nu.ici uicoi rupiru iia ve mai póte nici discuta, nici nega. Națiunea, prin organele de publicitate și prin direcții iei represintanți, aproba actele guvernului și ’să însărcina să apere cu dinadinsulă căminulă strămoșescă în contra celoră ce ’să amenință cu fafa, cu focă și cu marte. Iată’n fineală cincilea faptă, care nu se mai póte nici nega, nici discuta. Gestiunile de principia, cestiunile care conțină în ele salvarea sfră peirea națiuniloră, se desbată chiară cândă aă dreptă orchestră bubuitură tunuriloră. Din acestă punctă de vedere, vomă releva uă mare cestiune de principia, pusă supt ochii publicului de Pressa de la 26 iulie. E că cum începe Pressa, în acea zi, primulă săă Bucuresci: „Suntă epoce în vizița națiunilor, în cari, de la guvernele pe cari le are la cârmă, depinde esclusivamente destinele și sorta lorii. Națiunile atunci, deși cu deosebire îngrijate de viitorulu soră, își concentra numai în guverne tóte speranțele, și, mărginindu-se în urmărirea evenemintelor,, asefiptă, cu sufletulu palpitândă, soluțiunea loru inevitabilă, de la care depinde, în mare parte, vifita și viitorulu loră. „Numai după trecerea crise’oru provocate de asemenea epoce estraordinare, națiunile intervină. Ele atunci se rădică și, afirmându’și dreptul ce au, ceră cu de arufinantură socotfită guvernanțiloru de actele ce au săvârșită în detrimentulă națiunii. “ Unde este asia, sclaviă este. Sclavia are dreptă tovarășiă pericolulă. Națiunile cele înțelepte își conducă ele înseși destinele soră. Când Francia fu năpădită de oștirile străine și s’asigura că guvernul regelui Ludovic conspira cu inamicii Franciei în contra suveranității naționale, ce făcu națiunea francescă își lua destinele în mânile iei și ’nvinse oștirile străine. Totă conducându’și eleșiși destinele loră, se liberară Elenii, Belgianii, Italianii și noi înșine. Totă astăferă lupta națiunea francesă, după ’nfrângerea de la Sedan. Totă astfelă făcu națiunea română și ’n anulă trecută. Luminată prin lungi și dureróse suferințe, ea chiămâ în jur«’ pe toții fiiiei, fără osebire de partită și de vârsta, résturna guvernulă pretinsei partite conservatore și, conformă Constituțiunii, luâ în mânile iei conducerea proprieloră ei destine. Guvernul actuală este delegatul ă iei. Dacă face ceia ce este voința iei, ea’i menține delegațiunea. Daică face contrariulă, îl revoca și numesce pe altulă. Uă națiune, care nu mai cugetă și nu se mai mișcă decâtă prin guvernul ăiei, este, după noi, în letargia. Uă națiune, care „se mărginesce în a așcepta“ se espune a fi copleșită de peire. Respingemă dfiră, din tote puterile, respingemă acum, ca totădeuna, aceste principie espuse de Pressa. Dară, adauge Pressa, nu voimă se paralisămă pe guvernă în gravele momente ale acțiunii: „la urmă îi vomă cere cu de-amănuntulă socotela de actele cea săvârșită în detrimentul națiunii.“ Este bine, este de trebuință să nu paralisămă guvernulă ! Dara nu’lă paraliseza, presa regimului trecută, în tóte și pe totă minutulă acuzându’lă, prin totă felulă de injurii și calomnii, de tóte actele, de tóte relele de alfél făcute? Și ifivăși: este de a paralisa acțiunea cea bună a unui guvernă, cândă cu toții ne-amă uni, amă spune lămurită ceia ce credemă că este bine, și ne-amă strînge în juru’i, spre a’lă conduce pe calea pe care voimă se mergá ? Nu este mai bine și mai sigură se oprimă roala, de câtă se’la lăsămă să se facă, pentru ca s’avemă apoi plăcerea d’a lovi pe cei greșiți? Lămuriți, credemă, în acésta privință, se mai dămă acum publicului câteva lămuriri ce sunt neapărate, mai cu semn ’n epoca critică în care se află Europa în genere și noi în parte. Ce cere presa oposițiunii de la guvernul actuală? Se suprime îndată impositele pe cari alfél le-am pus, și se împle cu bani lăzile visteriei de al sél golite ! Neputândă face aceste minuni, mai nu semn în timpă de resbelă, ea cere ca al sél să revină îndată la guvernă. Dară aleșii națiunii suntă încă în contrafară. Nu face nimică: se voră disolva Camerele, și restulă se va face după cunoscuta sistemă. Deră divisiunea este atâtă de mare, chiară In mica tabără a foștilor, miniștrii, încâtă nu numai n’am putută și nu potă da ună ministeriă, dară astăzi chiară Pressa dechlară că e ’n contra politicei celoră de la timpulu, și viceversa. Nu face nimică: Pressa va guvei combătută și de Timpul și de națiune, și totă astăfelă va face Timpulu, când o rendulă îl va veni. Ce cere în fine Pressa să facă guvernulă, în resbelulă actuală? — „Să stea ’n defensivă pe malură stângă.“ Déra opiniunea publică, prin organele iei, națiunea, prin aleșii séi, aă $isa împreună cu d. ministru președinte, dacă trebuința va cere, să se distrugă cuibul, de unde inamicul ne bombardfiză ! Nu face nimică. Oposițiunea atacă, ca cum ară voi se dovedască că nu crede ’n opiniunea publică, în inteligința națiunii. Acesta nobile oposițiune este celă puțină consecințe și clară, în ceiace cere, în acesta privință? Vomă pune supt ochii publicului numai ce spune Pressa, și fie care va judeca. La 26 iulie,zice: „Armata română a trecută Dunărea ș’a ocupată Nicopoli...................................... „Totă lumea de bună simță se întrebă de s’a făcută această trecere pe basa unui tratată fire care, sfiă numai pe speranțe ce fi încaliU0-n» o; ... • -----dine pe toți îi îngrijasce. „Noi totă-dji-una ne-arați pronunciatu asupra cestiunii participării statului nostru la resbelulă actuală, în privința trecerii Dunării difiră, în orice casă, amă fi dorită uă situațiune netedă și pronunțată. Amă cerută se ni se reconfiscă că suntem o putere beligerantă, de către imperiul Rusiei.“ Prin aceste linie Pressa se declară pentru sflă contra acestei treceri? Pentru, case cu tratată, căci într’altfelă pate să fiă incelăciune. Daică mă imperiă va voi sé se degrade încetându-ne, ce putemă face, acum mai sfimă, cândă imperială ne întinde să mână frățiască? Să ne tocmimă, ca parveniții? Pentru, cnse „situațiunea sĕ fiă mai netedă, sé se recunoscu de către guvernulă rusă că suntemă putere beligerantă.“ Ofră ce să fiă mai netedă decâtă trecerea? Nu se spune. Cum se simă mai limpede recunoscuți de Rusia ca putere beligerantă, decâtă combătândă, prin invitarea iei, alături cu dânsa ? Nu se spune. Totă aci énse, și îndată, Pressa mai zice: „Vedeți, prin urmare, că erori numerose aț comisă, atâtu în politica internă, câtă și în politica din afară a [țârii: „încetați acum d’a mai sfâșia această țfiră, cu atâta neprevedere, și gândiți-ve unu momentu că nu departe este ora judecății vóstre, cu tóte au unu sfîrșitîi în acfastă lume... și sfîrșitulu vostru se apropiă. Țfira ea se va câștiga din cufundarea vostră... „Țfira s’a deșceptată, ve cunfisce, a trecută timpulă cândă adorminți cu înlesnire pe cei lesne ereitetori. Aceștia astăzi nu se mai potu lesne amăgi, lumea astăzi e luminată, și dfiră vede sfirele mare.“ Aci Pressa e pe față ’n contra trecerii Dunării. Ceva mai multă : Aci, guvernul este acuzată d’a amăgi în cunoscință de causă. Este apoi uă mare contrazicere : Bucuresci, Augustă. România sugrumată, sărăcită, demoralisată, ajunsese — anulă trecută — ’n ajună d’a cade ’n desperare. Toți omenii, din tote stările societății, se ’ntruniră și salvară țara de acte de desperare. Paptură nu se mai póte nici nega, nici discuta. In acestă timpă, tesaurulă publică era golă, gale pungile tuturoră, și nuare datoria publică.