Romanulu, septembrie 1877 (Anul 21)

1877-09-16

ANULU DOVE­ DECI-ȘI-UNU VOIESCE 81 TEI PUTEA­ iii *1 l­edacțiinitia și Ad­ministratțiu­nea strato^Mimiei U ANUNCIURI. Linia de 30 litere petit, pa­ginea IV,— 40 bani Deta » » » paginea 1H, 2 leî — A se adresa: LA ROMANIA, la administrațiunea drurului I­A PARIS, la Havas, Laffite et C­une, 8, Place de la Bourse, LA LONDON, la Eugene Micoud, No. 81-A Fleet Street, London E. C. IN VIENA, la d-niî Haasenatein și Vogler, Walfiscbgasse 10. Articolele republicate se ardă. 20 BANI ESEMPLARULU.ROMANULU VINERI, 16 SEPTEMBRE, 1877. LUMINFZA­TE ȘI VEI FI. ABONAMENTE. In capitalai, unu and 48 lei; șese luni 24 lei trei luni 12 lei; un lună, 4 lei In districte, unu and 54 lei; șese luni 27 lei trei luni 14 lei; nă, lună 5 lei Pentru tote țările Europei, trimestru 15 lei. A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea Ziarului. LA PARIS, la d-niî Darras-Hallegh­iin, 5 rue de Pancienne comedie și Havas: Laffite et C­ine, 8 Place de la Bourse. LA VIENA, la de B. G. Popovici, 15 Fleisch­narlst Scrisorile nefrancate se refusă. 20 BANI ESEMPLIKULU Lotăria pentru spitalul­ 1 Indepen­­dințeî de la Măgurele s’a trasă Mer­cur­­iera la Teatru, conformă pro­gramei publicate. Amă publicată In numărul­ de Mercur! 18 Septembre, lista celor­ 500 de numere car­­nă câșcigată, îm­preună și cu numărul­ obiectului câșcigată. Personele car­­nă câșcigată voră bine-voi a trimite la administrațiu­­­nea Românului, pentru a lua obiec­tele. Voră aduce biletul­ de rotărie și numărul­ obiectului. Voră bine-voi a se presinta de as­tăzi Marți penă Duminică sera, de la 12 ore după ameți! până la 6 ore sera. Cei care penă Duminecă sera nu voră reclama obiectele, printr’ună tră­­misă scă prin epistolă, acele obiecte rămase se voră pune în venijare, pentru folosul­ Ospiciului, împreună cu obiectele câștigate prin biletele ce au rămasă nevândute. 8ERVICIULU TELEGRAFIC ALÜ AGENȚIEI HAVAS Belgrad, 26 Septembre.—D. Stercia Mi­­chailovici, întorcându-se din concediu în timpul­ căruia fusese la Marienbad, și-a reluată funcțiunile de președinte al­ con­siliului și ministru de lucrări publice. Atena, 26 Septembre.— Scadra germană a părăsită astăzi Fab­rulă pentru a se duce la Malta. Pofta a dată guvernului asigurarea că va pedepsi pe agresorii consulatului gre­­cesc­ de la Lansa. Ord­ania, 24 Septembre. — Tote tru­pele, cari sunt­ campate aici, să se îna­inteze spre Plevna. Aceste trupe cuprindă ună mare numără de Circasienî, câte­va batalione de regulați Albanesî și uă mulți­me de neregulați. Ună altă convoiă com­pusă de uă cantitate imensă de provisiuni și munițiuni a plecată Luni la Plevna. El­ este escortată două divisiune. Constantinopole, 25 Septembre.— Șefket­­pașa, reușindă a veni în ajutorul­ armatei de la Plevna, are se așeze m­ă la gâra în­tărită în apropiere de Orh­ania. Belgrad, 25 Septembre. — Trupele re­gulate turcesci cari­erau la Vidin­­ă ple­cată tote la teatrul­ de resbelă. Constantinopole, 25 Septembre. — Tim­­pul ă reă întârzieză urmarea operațiunilor­ din partea Bielei. Amândouă armatele își păstreză posițiunile. Șefket-pașa, reușindă a trimite ajutore la Plevna, va face ună lagără întărită la Orh­ania. Gorni-Studen, 26 Septembre. (Oficiale).­ Aprópe 10 mii omeni infanteria turca cu artileria, care venia de la Sofia, nă­reu­șită a pătrunde în Plevna printre liniele nóstre de cavaleria. In partea Rusciukului ș’a Balkaniloră li­niște. Bucuresci, la Răpciune. Apeliția guvernului în privința contribuirilor șî pentru cumpărarea de arme — apelă reprodusă și de noi în Românulu de Duminecă — se va fi afiliată deja pretutindeni, grație solicitudinii prefecților­­, președinți­lor­­ de consilie județene și de tri­bunale, cum și primarilor­ de reșe­dință, cărora s’a adresată d-lă mi­nistru de externe.­­ In acestă momentă, comitatele ce voră fi organisată „cetățenii cei mai rîvnitor! de mărirea și onerea nați­unii“ au începută, de sigură, sĕ func­ționeze și să culegă prinasele ce, dintr’ale patriei, fiă­ care se va grăbi sĕ depusă ’n folosulă patriei. Din parte-ne, găsimă că guver­­nulă a avută uă ideiă forte neme­­r­ită ș’a procedată ca fidelă repre­­s­sintante ală nevoielor­ generale, i ca,udă, încrezătorii în simțimintele și ■ ’n patriotismulă poporului română, * s’a adresată la acele simțiminte și la acelă patriotismă, spre a realisa ceia­ ce statură nu e materialminte ’n stare să efectueze. Și cum putea face alt­felă, cândă cetățenii Buzăului, dreptă răspunsă la manifestul­ suveranului României, fură cei d’ântâiă cari luară iniția­tiva unei suptscrieri pentru cumpă­rarea a 2000 de pusei? Cum putea face ’ntr’alt­felă, cândă — la prima scrie că unu pre­care numără de bune arme ni se oferă p’ună preță avantagiosă — domnii noștri­ compatrioți de la Petra și din județul­ Neamțului, depositarii atâtoră suveniri strălucite de gloria și de vitejia, se constituiră ’n comi­tate și subcomitate pentru scopul­ acesta ? Cum, în fine, putea procede gu­­vernul, într’alt­felă, cândă cei din Botoșiani sunt scriseră, într’ună sin­gură momentă, suma de 6000 lei, și primăria acestui oraș să voia ună credită totă pentru acestă ’ntreprin­­dere, cră­ieșenii aleseră personele care voră fi ’nsărcinate cu strînge­­rea generoselor­ ofrande ale celei d’a doua capitală a țării? La acestea, trebuie s’adaugemă: Severinulă cu ’nceputulă de 1000 lei, Brăila cu 80000 din partea comunei, 10000 din partea comita­tului permanente, 6000 din partea numai a câtor­va persone de bună­voință; Ploiescul cu 42000 lei, care represintă peste 700 pusei; Tecuci­ cu 8137 ; Curtea-de-Argeșă cu 1000; Romanulă ca uă sumă echivalente cu prețură a 120 pusei, în fine Bârla­­dulă cu cea trebuitóre pentru 2000 arme, și Mihăilenii cu ’nceputură de 1500 lei. După densele, voră veni — nu ne ’ndoimă—districtură Ilfovă și Bucu­­rescii, împreună cu consiliele tutoră județeloră, cu primăriele și comita­tele tutoră orașteloră și tutoră insti­­tuțiuniloră organisate din țară, care se voră întrece în generositate. Cu modulă acesta, fie­care vomă are mângâierea sufletescă—prețiosă ’n vremuri critice ca cele de astăzi— c’amă luată parte cu averea, dec­a nu și cu persona, la eroica apărare a țării, pentru drepturile’­ seculare, pentru prestigială și respectul ă ce i-se cuvine. Ast­fel, vomă da luptei actuale m­ă caracteră generalii, vomă face dintren sa uă manifestare națională, de gintă civilisată ’n contra unei ginte barbare, de poporă asuprită care scie cu ori­ce preță să nu lân­­cedescă pentru vecia supt cruda ghiară a jăfuitorilor­. Toți vomă lua, uă deplină solida­ritate nu numai cu durerea, ci și cu gloria pe care viteza nostră oș­tire ne-o trămite de pe dealurile Tra­­ciei și ’n admirarea străiniloră de totă distincțiunea. Și pe cândă Maghiarii își petrecă cântându-ne vecinica pomenire și săr­­bătorindă la ’nchipuita scrie despre înfrângerea armatelor­ creștine, noi le vomă răspunde prin fapte și prin idei practice, nobile, generose. Dar nici în sânge și ’n vieții pe câmpul­ de onore, dar nici și-vomă și ’n averile nóstre, căci ce e ave­rea pe lângă vieții, și ce e vieții, pentru națiune ca și pentru individă, când­ ea nu’i e nici tihnită, nici si­gură, nici semănată cu acte de neui­­tare ? Da , patriotismulă română va bi­rui cinară sărăcia, căci nu e săracă celă ce are vigorea ’n brațe și fo­cală sacru ’n sufletă. Și d’aceia toți se voră întrece pentru a da, ș’a da îndată, arme pentru Calafata, arme pentru Plevna, arme pentru armata țării, arme pentru apărarea unei co­mori prețiose, pentru apărarea Ro­­mâniei­ Și arme vomă ave. Voința unui întregă poporă e în­­săși voința Dumnezeului care ’să protege, atunci cândă e vorba de interesele’­ cele mai scumpe, d’a sea vieță și d’a sea onore. Abia trebuința de arme fu ob­­i­ștită, și pretutindeni se vărsă au­­­­rulă și argintură, spre a fi trans­­­­formată în pusei detunătore, care să s­trămită vrăjmașiloră frumósa scrie că viu e Românulă și că v­ă vo­­iesce să fiă; că poporulă latină de la Dunăre, care n’a perită, în cursă d’atâtea secole, nici de năvălirile sălbateciloră, nici de intrigele ambi­țioșilor­­, nici de iataganele semi­lu­­nei, nu acum va sta ’n nemișcare, cândă vuietură și sângele resbelu­­lui s-aă îndârjită curagială, cândă privirea morții i-a ’ntărită animă. Arme derii, frați Români , arme pentru ocrotirea asuprițiloră, arme pentru susținerea a­mieilor ă, arme pentru ’nfiorarea vrăjmașiloră. Frați Români, ne trebuiescă arme. Țera ni-se cere cu stăruință, ș’u­ă singură minută nu putemă admite ideia că noi amă fi ’n stare să i-le refusămă. Amă dată tunuri la 1864, amă dată pusei la 1866, cândă nu se răs­pândise de câtă ună simplu scomptă despre nă ciocnire cu Turcii. Și nu le vomă da pre ai]!, cândă lupta e crâncenă? Și nu­ le vomă da aici, cândă toți îi simțimă durerosele efecte ? Și nu le vomă da a<ii, cândă cu fie­care armă putemă scăpa vieța unui frate și face din fie­care oș­­tenă ună eroă între eroii noștru ? Un­ asemenea lucru e peste pu­­tință. Prin urmare vomă are în­dată arme, și nu rămâne de­câtă să ceremă de la guvernă — căruia nu’i este permisă să se ’ndoiescă de patriotismulă Româniloră — să co­­­­mande îndată cele 60000 de pusei Peabody, pentru câtă mai c arendă. y -1 „ ! ca­se ie avemu ! Amintimă femeiloră române că ministrul ă de resbelă cere seamă, vată sericată, bandagie, triangule, pentru ambulanțele și spitalele ar­matei. Fie­care femeia, și cea mai săracă, póte trimite la minister­ul­ de resbelă câte ce­va din aceste atâtă de tre­­buinciuse obiecte. Atragemă însă atențiunea dom­nelor­ române și asupra unui altă pontă întru tote demnă de densele. Răniții din spitalele făcute prin inițiativa cetățianilor, sunt­ îngri­jiți de mai multe din domnele ro­mâne, îngrijirile date de femei, suntă nu numai inteliginte, dâră dulci, mângâietore, bine­făcătore din tote puntele de privire. Răniții din spitalele guvernului, de la Măgurele și din Bucuresci, sunt­ mai cu totul­ lipsiți de acestă puternică ajutoră. A face cunoscută, domneloră ro­mâne, acestă lipsă, durerosă pentru răniții noștril, este, o scimă, o afir­­mămă, a curma îndată răulu. Ele se voră întrece a merge ori­unde suntă răniți, ș’a da astă-felă tuturoră, dulcele și vindecătorele fară îngrijiri. Pe la 4 ore după amen­i, Turcii au mai trasă ună focu de tună a­­supra Giurgiului. Ieri, pe la 2 ore după ame^i, s’a auijita din Bechetă una scomotă de artileria în dosul­ă Rah­o­vei. Acestă scomotă lasă a se presupune că Ra­hova a fostă atacată din partea des­pre uscată. Artileria română de la Bech­etă a deschisă și ea Toculiî asupra bate­­rielor­ turcesci. Schimbarea de bom­be a durată până la 6 ore sera. Corespondința particulară a „Românului.“ Sgalinca (lângă, Plevna) 11 Sept. După ce, în ultimele­ mi două co­­respondințe, adresate de la Radișevo, și de la cuartia rulă generale ală mare­lui duce moștenitori, v’amă vorbită despre cele din urmă lupte de la Șipka și despre posițiunile luate de armata lui Țarevici, mă ’ntorcă é­râși la armata română,spre care e atențiunea îndreptată și inima și întregei românimi. Respingerea vitejescă a atacului făcută de Turci asupra Griviței, la 2 Septembre, pentru reluarea acestei însemnate posițiuni, pare a fi convinsă pe vrășmașa și de valorea defensivă a armatei române. Perderile lui în a­­devără i-au fostă colosale în compa­­rațiune cu cele ’ncercate de Ro­mâni la luarea iei, și resultatulă cu totulă nulă. D’atunci ataculă nu s’a mai reîno­ită. Românii n’au rămasă însă neac­tivi. Ataculă Plevnei s’a schimbată într’uă adevărată ’s­pres­urare. Ro­mânii înainteză cu sape volante și ’n câte­ va z’e voră fi stăpâni și p’a doua redută, care e în colțulă pot­­covei ce formeză întăririle Plevnei. Cele două redute sunt­ departe una de alta, cum v­amă anunciată, cu vre 250 iariji. Lucrările făcute au apropiată pe Români atâtă de multă în­câtă acum se află abia la 80 iariji de redută, care a fostă o­­biectulă atacului soră de la 7 Sep­tembre. Spirit­ulă și dorința loră de luptă sunt­ admirabile și dacă ata­culă se va face cu otărîrea ș’aven­­tură, ce au arătată pen’acum, lucru de care nu e ni­menüi permisă să se ’ndoiescă, reduta va fi luată. După luarea iei, va veni rendulă alteia care e la uă distanță de vr’uă jumă­tate de leghe și despărțită d’acesta prin 2 seă 3 lagăre ’ntărite așezate ’n lungul­ delului de la Nord, la capătul­ căruia e posițiunea Plivița. Rușii au de gândă să urmeze și dânșii sistema de împresurare prac­ticată de oștirea română. Apropiarea regulată și sistema­tică de ’ntăririle vrășmașului și tă­ierea convoiurilor­ de munițiuni și provisiuni sunt­ acum mijlocele a­­doptate pentru reducerea Plevnei. Generarele Kryloff, care comandă cavaleria, se află acum pe drumul­ Sofiei pentru a împedeca ajutorele ce ară veni Turcilor­. Turcii au pu­țină cavalerie și partea acesta a țării e deschisă și bună pentru miș­cările cavaleriei, care, împreună cu artileria călăreță, pote face imposi­bilă trecerea convoiurilor­. Turcii póte să aibă în Plevna celă multă vre 60.000 mii; prin urmare ajutorele, munițiunile și provisiunile sunt­ două necesitate arginte, pen­tru că e mai multă de­câtă proba­bile că magaziele loră nu suntă pline. De la generarele Kruloff nu este nici oă noutate de cândă s’a dusă, deră astăzi s’a auzită uă canonadă departe în dosulă Plevnei, ceea ce ’nsemneză că densulă e la lucru. Ge­nerarele Laskaroff, care comandă ca­valeria corpului al­ 9-lea, a părăsită ieri Lovcia pentru a alerga în aju­torul­ său cu forțe considerabile. Aici a venită deja scirea că forțe turceșci sosescă din­spre Sofia; deră aceste trupe neputendă fi de câtă mustehafizi, nu nizami, e probabil e că generarele Kryloff nu numai le va pute ține peptă, deră le va și ’mprăștia și goni prin pasulă Or­h­ania. Ajutorele turcesci, cari s’au în­dreptată spre Plevna, suntă deja la Lucovatz. Generarele Kyrloff se află între acestă localitate și Telis. Las­karoff, plecândă de la Bagat, trebuie să fi ajunsă deja ’n ajutorul­ săă. Pornescă și că chiară acum spre posițiunile ocupate de generarele Kry­­loff și forte curăndă vă voi comu­nica amănunte despre lupta de care vă vorbii mai susă. TELEGRAMA­T.­S­verinu, 14 Septembre, 1877. Redacțiunii ROMANULUI. Trei desertori turci de la Vidin se constituiră prisoniari la prefectură astazi la 10 ore, unulă e artileristă, doui infanteriști. Spună c’aă deșer­tată din causa fómei. La 11 ore sosiră răniții; mai în­tregă orașulă s’afla la gară, primi­rea imposantă. Turnu-Magurele, 8 (20) Septembre 1877. Comitetelorű Ospiciiloru Independinței Vă datorescă de multă vă dare de semă despre lucrările nóstre d’aci,­deră acesta ’mi a fostă și ’mi este încă cu neputință, căci nici timpulă, nici emoțiunile nu ’mi permită a re­curge la uă formă oficială. Vă adre­sez­ă deci vă răpede schiță de ceia ce s’a petrecută în jur­ul ă mea, de cândă ne­amă despărțită, căci sciți că acesta vă va fi plăcută. Câtă aș­ă voi să amă pena­scă mai bine limba giulă aceloră doui săteni din cătunulă Grozesci cari ne adre­sară, cu ofranda loră, acea scrisare atâtă de caracteristică, atâtă de ro­­mânescă, ca să vă potă descri ceia ce s’a petrecută. Vai! nu o amnă, tim­pul ă îmi lipsesce și evenemintele se succedă cu atâta răpeziciune în­câtă cândă­uă emoțiune începe a se mai potoli altele sosescă. Cu tóte acestea trebuie să daă sema de „Independința“ nóstru tu­turoră aceloră bune prietene cari au începută cu mine uă chetă, care de sigură nu ne putemă aștepta să aibă u­ă resultată atâtă de răpede. Amintindu-mi începuturile și mo­destele nóstre aspirațiuni, simță tre­buința d’a mulțămi mai ântâiă ace­loră câte-va domne cari m’aă aju­tată atâtă în realizarea operei pe care a îmbrățișată-o în urmă bunulă nostru publică , apoi societară buni­­lor, noștrii medici, domnele Felix, Nica, Fiala, Calendero, Romniconu, Sergiu, Polihronie, Soutzo, cari au desfășurată atâta devotamentă, și în fine acestoră medici cari, la celă d’ântâiă semnată își părăsiră fami­lia și interesele pentru a se consacra cu totulă scumpiloră noștrii răniți. Fiă ei toți răsplătiți prin însuși Di­nele ce au făcută.

Next