Romanulu, septembrie 1877 (Anul 21)
1877-09-16
ANULU DOVE DECI-ȘI-UNU VOIESCE 81 TEI PUTEA iii *1 ledacțiinitia și Administratțiunea strato^Mimiei U ANUNCIURI. Linia de 30 litere petit, paginea IV,— 40 bani Deta » » » paginea 1H, 2 leî — A se adresa: LA ROMANIA, la administrațiunea drurului IA PARIS, la Havas, Laffite et Cune, 8, Place de la Bourse, LA LONDON, la Eugene Micoud, No. 81-A Fleet Street, London E. C. IN VIENA, la d-niî Haasenatein și Vogler, Walfiscbgasse 10. Articolele republicate se ardă. 20 BANI ESEMPLARULU.ROMANULU VINERI, 16 SEPTEMBRE, 1877. LUMINFZATE ȘI VEI FI. ABONAMENTE. In capitalai, unu and 48 lei; șese luni 24 lei trei luni 12 lei; un lună, 4 lei In districte, unu and 54 lei; șese luni 27 lei trei luni 14 lei; nă, lună 5 lei Pentru tote țările Europei, trimestru 15 lei. A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea Ziarului. LA PARIS, la d-niî Darras-Halleghiin, 5 rue de Pancienne comedie și Havas: Laffite et Cine, 8 Place de la Bourse. LA VIENA, la de B. G. Popovici, 15 Fleischnarlst Scrisorile nefrancate se refusă. 20 BANI ESEMPLIKULU Lotăria pentru spitalul 1 Independințeî de la Măgurele s’a trasă Mercuriera la Teatru, conformă programei publicate. Amă publicată In numărul de Mercur! 18 Septembre, lista celor 500 de numere carnă câșcigată, împreună și cu numărul obiectului câșcigată. Personele carnă câșcigată voră bine-voi a trimite la administrațiunea Românului, pentru a lua obiectele. Voră aduce biletul de rotărie și numărul obiectului. Voră bine-voi a se presinta de astăzi Marți penă Duminică sera, de la 12 ore după ameți! până la 6 ore sera. Cei care penă Duminecă sera nu voră reclama obiectele, printr’ună trămisă scă prin epistolă, acele obiecte rămase se voră pune în venijare, pentru folosul Ospiciului, împreună cu obiectele câștigate prin biletele ce au rămasă nevândute. 8ERVICIULU TELEGRAFIC ALÜ AGENȚIEI HAVAS Belgrad, 26 Septembre.—D. Stercia Michailovici, întorcându-se din concediu în timpul căruia fusese la Marienbad, și-a reluată funcțiunile de președinte al consiliului și ministru de lucrări publice. Atena, 26 Septembre.— Scadra germană a părăsită astăzi Fabrulă pentru a se duce la Malta. Pofta a dată guvernului asigurarea că va pedepsi pe agresorii consulatului grecesc de la Lansa. Ordania, 24 Septembre. — Tote trupele, cari sunt campate aici, să se înainteze spre Plevna. Aceste trupe cuprindă ună mare numără de Circasienî, câteva batalione de regulați Albanesî și uă mulțime de neregulați. Ună altă convoiă compusă de uă cantitate imensă de provisiuni și munițiuni a plecată Luni la Plevna. El este escortată două divisiune. Constantinopole, 25 Septembre.— Șefketpașa, reușindă a veni în ajutorul armatei de la Plevna, are se așeze mă la gâra întărită în apropiere de Orhania. Belgrad, 25 Septembre. — Trupele regulate turcesci carierau la Vidină plecată tote la teatrul de resbelă. Constantinopole, 25 Septembre. — Timpul ă reă întârzieză urmarea operațiunilor din partea Bielei. Amândouă armatele își păstreză posițiunile. Șefket-pașa, reușindă a trimite ajutore la Plevna, va face ună lagără întărită la Orhania. Gorni-Studen, 26 Septembre. (Oficiale). Aprópe 10 mii omeni infanteria turca cu artileria, care venia de la Sofia, năreușită a pătrunde în Plevna printre liniele nóstre de cavaleria. In partea Rusciukului ș’a Balkaniloră liniște. Bucuresci, la Răpciune. Apeliția guvernului în privința contribuirilor șî pentru cumpărarea de arme — apelă reprodusă și de noi în Românulu de Duminecă — se va fi afiliată deja pretutindeni, grație solicitudinii prefecților, președinților de consilie județene și de tribunale, cum și primarilor de reședință, cărora s’a adresată d-lă ministru de externe. In acestă momentă, comitatele ce voră fi organisată „cetățenii cei mai rîvnitor! de mărirea și onerea națiunii“ au începută, de sigură, sĕ funcționeze și să culegă prinasele ce, dintr’ale patriei, fiă care se va grăbi sĕ depusă ’n folosulă patriei. Din parte-ne, găsimă că guvernulă a avută uă ideiă forte nemerită ș’a procedată ca fidelă repressintante ală nevoielor generale, i ca,udă, încrezătorii în simțimintele și ■ ’n patriotismulă poporului română, * s’a adresată la acele simțiminte și la acelă patriotismă, spre a realisa ceia ce statură nu e materialminte ’n stare să efectueze. Și cum putea face altfelă, cândă cetățenii Buzăului, dreptă răspunsă la manifestul suveranului României, fură cei d’ântâiă cari luară inițiativa unei suptscrieri pentru cumpărarea a 2000 de pusei? Cum putea face ’ntr’altfelă, cândă — la prima scrie că unu precare numără de bune arme ni se oferă p’ună preță avantagiosă — domnii noștri compatrioți de la Petra și din județul Neamțului, depositarii atâtoră suveniri strălucite de gloria și de vitejia, se constituiră ’n comitate și subcomitate pentru scopul acesta ? Cum, în fine, putea procede guvernul, într’altfelă, cândă cei din Botoșiani sunt scriseră, într’ună singură momentă, suma de 6000 lei, și primăria acestui oraș să voia ună credită totă pentru acestă ’ntreprindere, crăieșenii aleseră personele care voră fi ’nsărcinate cu strîngerea generoselor ofrande ale celei d’a doua capitală a țării? La acestea, trebuie s’adaugemă: Severinulă cu ’nceputulă de 1000 lei, Brăila cu 80000 din partea comunei, 10000 din partea comitatului permanente, 6000 din partea numai a câtorva persone de bunăvoință; Ploiescul cu 42000 lei, care represintă peste 700 pusei; Tecuci cu 8137 ; Curtea-de-Argeșă cu 1000; Romanulă ca uă sumă echivalente cu prețură a 120 pusei, în fine Bârladulă cu cea trebuitóre pentru 2000 arme, și Mihăilenii cu ’nceputură de 1500 lei. După densele, voră veni — nu ne ’ndoimă—districtură Ilfovă și Bucurescii, împreună cu consiliele tutoră județeloră, cu primăriele și comitatele tutoră orașteloră și tutoră instituțiuniloră organisate din țară, care se voră întrece în generositate. Cu modulă acesta, fiecare vomă are mângâierea sufletescă—prețiosă ’n vremuri critice ca cele de astăzi— c’amă luată parte cu averea, deca nu și cu persona, la eroica apărare a țării, pentru drepturile’ seculare, pentru prestigială și respectul ă ce i-se cuvine. Astfel, vomă da luptei actuale mă caracteră generalii, vomă face dintren sa uă manifestare națională, de gintă civilisată ’n contra unei ginte barbare, de poporă asuprită care scie cu orice preță să nu lâncedescă pentru vecia supt cruda ghiară a jăfuitorilor. Toți vomă lua, uă deplină solidaritate nu numai cu durerea, ci și cu gloria pe care viteza nostră oștire ne-o trămite de pe dealurile Traciei și ’n admirarea străiniloră de totă distincțiunea. Și pe cândă Maghiarii își petrecă cântându-ne vecinica pomenire și sărbătorindă la ’nchipuita scrie despre înfrângerea armatelor creștine, noi le vomă răspunde prin fapte și prin idei practice, nobile, generose. Dar nici în sânge și ’n vieții pe câmpul de onore, dar nici și-vomă și ’n averile nóstre, căci ce e averea pe lângă vieții, și ce e vieții, pentru națiune ca și pentru individă, când ea nu’i e nici tihnită, nici sigură, nici semănată cu acte de neuitare ? Da , patriotismulă română va birui cinară sărăcia, căci nu e săracă celă ce are vigorea ’n brațe și focală sacru ’n sufletă. Și d’aceia toți se voră întrece pentru a da, ș’a da îndată, arme pentru Calafata, arme pentru Plevna, arme pentru armata țării, arme pentru apărarea unei comori prețiose, pentru apărarea României Și arme vomă ave. Voința unui întregă poporă e însăși voința Dumnezeului care ’să protege, atunci cândă e vorba de interesele’ cele mai scumpe, d’a sea vieță și d’a sea onore. Abia trebuința de arme fu obiștită, și pretutindeni se vărsă aurulă și argintură, spre a fi transformată în pusei detunătore, care să strămită vrăjmașiloră frumósa scrie că viu e Românulă și că vă voiesce să fiă; că poporulă latină de la Dunăre, care n’a perită, în cursă d’atâtea secole, nici de năvălirile sălbateciloră, nici de intrigele ambițioșilor, nici de iataganele semilunei, nu acum va sta ’n nemișcare, cândă vuietură și sângele resbelului s-aă îndârjită curagială, cândă privirea morții i-a ’ntărită animă. Arme derii, frați Români , arme pentru ocrotirea asuprițiloră, arme pentru susținerea amieilor ă, arme pentru ’nfiorarea vrăjmașiloră. Frați Români, ne trebuiescă arme. Țera ni-se cere cu stăruință, ș’uă singură minută nu putemă admite ideia că noi amă fi ’n stare să i-le refusămă. Amă dată tunuri la 1864, amă dată pusei la 1866, cândă nu se răspândise de câtă ună simplu scomptă despre nă ciocnire cu Turcii. Și nu le vomă da pre ai]!, cândă lupta e crâncenă? Și nu le vomă da aici, cândă toți îi simțimă durerosele efecte ? Și nu le vomă da a<ii, cândă cu fiecare armă putemă scăpa vieța unui frate și face din fiecare oștenă ună eroă între eroii noștru ? Un asemenea lucru e peste putință. Prin urmare vomă are îndată arme, și nu rămâne decâtă să ceremă de la guvernă — căruia nu’i este permisă să se ’ndoiescă de patriotismulă Româniloră — să comande îndată cele 60000 de pusei Peabody, pentru câtă mai c arendă. y -1 „ ! case ie avemu ! Amintimă femeiloră române că ministrul ă de resbelă cere seamă, vată sericată, bandagie, triangule, pentru ambulanțele și spitalele armatei. Fiecare femeia, și cea mai săracă, póte trimite la ministerul de resbelă câte ceva din aceste atâtă de trebuinciuse obiecte. Atragemă însă atențiunea domnelor române și asupra unui altă pontă întru tote demnă de densele. Răniții din spitalele făcute prin inițiativa cetățianilor, sunt îngrijiți de mai multe din domnele române, îngrijirile date de femei, suntă nu numai inteliginte, dâră dulci, mângâietore, binefăcătore din tote puntele de privire. Răniții din spitalele guvernului, de la Măgurele și din Bucuresci, sunt mai cu totul lipsiți de acestă puternică ajutoră. A face cunoscută, domneloră române, acestă lipsă, durerosă pentru răniții noștril, este, o scimă, o afirmămă, a curma îndată răulu. Ele se voră întrece a merge oriunde suntă răniți, ș’a da astă-felă tuturoră, dulcele și vindecătorele fară îngrijiri. Pe la 4 ore după ameni, Turcii au mai trasă ună focu de tună asupra Giurgiului. Ieri, pe la 2 ore după ame^i, s’a auijita din Bechetă una scomotă de artileria în dosulă Rahovei. Acestă scomotă lasă a se presupune că Rahova a fostă atacată din partea despre uscată. Artileria română de la Bechetă a deschisă și ea Toculiî asupra baterielor turcesci. Schimbarea de bombe a durată până la 6 ore sera. Corespondința particulară a „Românului.“ Sgalinca (lângă, Plevna) 11 Sept. După ce, în ultimele mi două corespondințe, adresate de la Radișevo, și de la cuartia rulă generale ală marelui duce moștenitori, v’amă vorbită despre cele din urmă lupte de la Șipka și despre posițiunile luate de armata lui Țarevici, mă ’ntorcă érâși la armata română,spre care e atențiunea îndreptată și inima și întregei românimi. Respingerea vitejescă a atacului făcută de Turci asupra Griviței, la 2 Septembre, pentru reluarea acestei însemnate posițiuni, pare a fi convinsă pe vrășmașa și de valorea defensivă a armatei române. Perderile lui în adevără i-au fostă colosale în comparațiune cu cele ’ncercate de Români la luarea iei, și resultatulă cu totulă nulă. D’atunci ataculă nu s’a mai reînoită. Românii n’au rămasă însă neactivi. Ataculă Plevnei s’a schimbată într’uă adevărată ’spresurare. Românii înainteză cu sape volante și ’n câte va z’e voră fi stăpâni și p’a doua redută, care e în colțulă potcovei ce formeză întăririle Plevnei. Cele două redute sunt departe una de alta, cum vamă anunciată, cu vre 250 iariji. Lucrările făcute au apropiată pe Români atâtă de multă încâtă acum se află abia la 80 iariji de redută, care a fostă obiectulă atacului soră de la 7 Septembre. Spiritulă și dorința loră de luptă sunt admirabile și dacă ataculă se va face cu otărîrea ș’aventură, ce au arătată pen’acum, lucru de care nu e nimenüi permisă să se ’ndoiescă, reduta va fi luată. După luarea iei, va veni rendulă alteia care e la uă distanță de vr’uă jumătate de leghe și despărțită d’acesta prin 2 seă 3 lagăre ’ntărite așezate ’n lungul delului de la Nord, la capătul căruia e posițiunea Plivița. Rușii au de gândă să urmeze și dânșii sistema de împresurare practicată de oștirea română. Apropiarea regulată și sistematică de ’ntăririle vrășmașului și tăierea convoiurilor de munițiuni și provisiuni sunt acum mijlocele adoptate pentru reducerea Plevnei. Generarele Kryloff, care comandă cavaleria, se află acum pe drumul Sofiei pentru a împedeca ajutorele ce ară veni Turcilor. Turcii au puțină cavalerie și partea acesta a țării e deschisă și bună pentru mișcările cavaleriei, care, împreună cu artileria călăreță, pote face imposibilă trecerea convoiurilor. Turcii póte să aibă în Plevna celă multă vre 60.000 mii; prin urmare ajutorele, munițiunile și provisiunile sunt două necesitate arginte, pentru că e mai multă decâtă probabile că magaziele loră nu suntă pline. De la generarele Kruloff nu este nici oă noutate de cândă s’a dusă, deră astăzi s’a auzită uă canonadă departe în dosulă Plevnei, ceea ce ’nsemneză că densulă e la lucru. Generarele Laskaroff, care comandă cavaleria corpului al 9-lea, a părăsită ieri Lovcia pentru a alerga în ajutorul său cu forțe considerabile. Aici a venită deja scirea că forțe turceșci sosescă dinspre Sofia; deră aceste trupe neputendă fi de câtă mustehafizi, nu nizami, e probabil e că generarele Kryloff nu numai le va pute ține peptă, deră le va și ’mprăștia și goni prin pasulă Orhania. Ajutorele turcesci, cari s’au îndreptată spre Plevna, suntă deja la Lucovatz. Generarele Kyrloff se află între acestă localitate și Telis. Laskaroff, plecândă de la Bagat, trebuie să fi ajunsă deja ’n ajutorul săă. Pornescă și că chiară acum spre posițiunile ocupate de generarele Kryloff și forte curăndă vă voi comunica amănunte despre lupta de care vă vorbii mai susă. TELEGRAMAT.Sverinu, 14 Septembre, 1877. Redacțiunii ROMANULUI. Trei desertori turci de la Vidin se constituiră prisoniari la prefectură astazi la 10 ore, unulă e artileristă, doui infanteriști. Spună c’aă deșertată din causa fómei. La 11 ore sosiră răniții; mai întregă orașulă s’afla la gară, primirea imposantă. Turnu-Magurele, 8 (20) Septembre 1877. Comitetelorű Ospiciiloru Independinței Vă datorescă de multă vă dare de semă despre lucrările nóstre d’aci,deră acesta ’mi a fostă și ’mi este încă cu neputință, căci nici timpulă, nici emoțiunile nu ’mi permită a recurge la uă formă oficială. Vă adreseză deci vă răpede schiță de ceia ce s’a petrecută în jurul ă mea, de cândă neamă despărțită, căci sciți că acesta vă va fi plăcută. Câtă așă voi să amă penască mai bine limba giulă aceloră doui săteni din cătunulă Grozesci cari ne adresară, cu ofranda loră, acea scrisare atâtă de caracteristică, atâtă de românescă, ca să vă potă descri ceia ce s’a petrecută. Vai! nu o amnă, timpul ă îmi lipsesce și evenemintele se succedă cu atâta răpeziciune încâtă cândăuă emoțiune începe a se mai potoli altele sosescă. Cu tóte acestea trebuie să daă sema de „Independința“ nóstru tuturoră aceloră bune prietene cari au începută cu mine uă chetă, care de sigură nu ne putemă aștepta să aibă uă resultată atâtă de răpede. Amintindu-mi începuturile și modestele nóstre aspirațiuni, simță trebuința d’a mulțămi mai ântâiă aceloră câte-va domne cari m’aă ajutată atâtă în realizarea operei pe care a îmbrățișată-o în urmă bunulă nostru publică , apoi societară bunilor, noștrii medici, domnele Felix, Nica, Fiala, Calendero, Romniconu, Sergiu, Polihronie, Soutzo, cari au desfășurată atâta devotamentă, și în fine acestoră medici cari, la celă d’ântâiă semnată își părăsiră familia și interesele pentru a se consacra cu totulă scumpiloră noștrii răniți. Fiă ei toți răsplătiți prin însuși Dinele ce au făcută.