Romanulu, noiembrie 1877 (Anul 21)

1877-11-19

ANULU DOUE­ ț­ECI-ȘI-UNU VOIESCE SI VEI PUTEA. ANUNCIURI Linia de 30 litere petit, paginea IV, — 40 bani Deto „ „ „ paginea III, 2 lei —­­A. ne adresa IN ROMANIA, la administrațiunea diarului LA PARIS, la Havas, Laffite et C­ nic, 8, Place de la Bourse, LA LONDON, la Eugene Miroiul, No. 81 -A Fleet Street, London E. C. LA VIENA, la d-nii Haasenstein și Vogler. SWan­dschgasse 10. Articolele nepublicate se ardă. 20 BANI EXEMPLARULU. Redacțiunea și Administrațiunea strada Domnnei 14 Bucuresci, 1 ® Brumară. Aflămă cu plăcere că tote minis­terele și-au pregătită deja proiec­tele de bugete și că ’n curendu le voră depune pe biroulă camerei. Cu modulă acesta, ele se voră pute discuta și vota "’nainte de ’nce­­putul­ anului viitoră, căci, după câte vedemă și suntemă întemeiați a crede, Camera — instruită prin es­­periința de acum un ft­ană, și'n con­siderarea situațiunii ’n care ne gă­sim ă— pare­otărîtâ să se pună fără pregetă la lucru, ca sé producă câtă mai multă și câtă mai bine. Suntemă asemenea informați că d-lă ministru ală instrucțiunii pe d’uă parte a preve­juta în bugetă grada­­țiunea remunerării profesorilor­, pe care d-sea o susținuse și anulă tre­cută, eră pe d’alta a ’ntrodusă mai multe ’mbunătățiri în salariulă u­­noră profesori de gimnasie. Sperămă c’atâtă comisiunea bugetară, câtă și camera, voră încuviința asemenea prevederi, dândă cu modulă acesta vă legitimă satisfacere bătrânilor­ propagatori ai luminării naționale. Déca ’n fine adunarea va ’ncuviin­­ța sistema guvernului d’a se lăsa județelor ă și comuneloră construirea căieloră de comunicare, atunci buge­­tulă pentru exercițiulă anului 1878 se va presinta c’un d escedinte de a­­própe 2,000,000 lei. Rem­ână apoi cele de 28,000,000 lei din biletele ipotecare, a căroră întrebuințare se va decide de către cameră. Oă gravă acusațiune avemă de îndreptată în contra guvernului, în­demnați la acesta de grava acusa­țiune ce-i aduce d-lă Lascar Catargi. Eco telegrama ce d-sea adresă de la Golășei, prin biroulă telegrafică de la Galați, către președinția sena­tului : „îmi este cu neputință a veni la senat”. Suntu prevenita, chiară și de autoritățile locale, că amu să fiu atacată de hoți, cari bântuie acestă districta de mai multe luni. Stau înarmata cu slugile mele, spre a’mî apăra familia, viața și averea. Administra­ția nu a luată nici uă măsură seriosă: por­tă numai prin păduri sute de locuitori cu bețe, pentru prinderea hoților­. “ Ne adresămă dâră guvernului și­­ să întrebămă: Ce mai însemneză acestă mani­festă oficială ală capului partitei con­­servatorilor­ ? Toți deputații și senatorii din țară, ba și cei din districtul­ în care se află Golășeii, aă putută și potă veni fără să fie „preveniți de autorități“ că hoții să se’î calce pe drumă. Cum deră tocmai și numai d-lă Las­car Catargi se pară asemenea nea­junsuri ? D-sea e senatoră și arde de do­rința legitimă și patriotică d’a veni se’și împlinescă datoria și se’și exer­­cite drepturile de senatoră. Cum dură „autoritățile locale“ și-aă permisă se’să împedice prin asemenea spaime ? D-sea stă chiară „înarmată“, îm­preună cu „slugile sele, ca sâ’și apere familia, vieța și averea“ în contra acestui nou soia de Cerkeși și Bași­­buzuci, cari pe toți îi lasă ’n pace, numai dumisele­’i caută pricină de regulari seci. Déca­deră administra­țiunea a luată măsuri, de ce acele măsuri nu sunt­ „serióse“ ? Déca pornită sute de locuitori în urmări­rea și prinderea „hoților­“, de ce­a înarmată pe acei locuitori „cu bețe“, după sistema d-lui Catargi. ord nu cu pusei Peabody, de care regimul­ d-lui Catargi a ]nzestrată țara cu sutele de m­iii? In sfirșită, cum guvernulă per­mite hoțiloră se im­iteze regimul­ d-lui Catargi și se puie pe șefulă con­­servatoriloră, pe fostulă primă-mi­­nistru și pe actualulă senatoră în neplăcuta posițiune d’a declara că, de și cu slugi multe și ’narmate pene ’n dinți, împreună cu d-sea, de și cu măsuri luate de administrați­­une și cu sute de locuitori porniți spre prinderea tâlharilor­ , totuși d-sea nu’și póte ’ndeplini imperiósa datoriă d’a veni ’n senată ca se servescu patria și s’o ducă la feri­cire, prin esperiința și patriotismulă d-sele ? Aceste fapte fiindă ne­mai­pome­­nite, le supunemă la apreb­area gu­vernului și ne credemă datori ca, luândă apărarea nobilei victime de la Golășei, se protestămă atâtă în contra măs­urii oră luate de admini­­strațiune, câtă și ’n contra autori­­tăților­ locale, cari și-aă permisă s’arunce spaima ’n sufletulă d-lui Ca­targi. Eră ca totulă sĕ se repare, cre­demă că d-lă Catargi e ’n dreptă se ceru și guvernulă datoră sĕ’i deauă escortă armată, care sâ’să apere de îndărătnicii hoți și sé’i­­nlesnescu ’m­­plinirea datorielor­ ă și dorințelor ă séle, datorii și dorințe care nu potă fi de­câtă spre binele, spre folosulă și spre fericirea națiunii române. Austria,­­fiseră prin Presla poli­ticii din centru, vede cu ochi rei in­trarea României într’uă acțiune di­rectă ’n contra Turciei. Ea „pân­­deșce peste Carpați“, ne spuseră dum­­neloră. Ungaria d’asemenea nu numai că nu doria sĕ intrămă în resbelă , dară, precum se constată pâné la e­­vidință, rost, să ne unelti chiară sĕ ne facă împedice de la resbelă, să ne calce țara cu mână armată între Focși ani și Ajudă, pe văsele Put­­nei. D’alminterea,­însăși Pressa a re­­petat-o—și era naturală s’o spuie— că Maghiarii ne consideră ca ina­mici, de ’ndată ce n’amă mai voită să ne ținemă fruntea supt moșii fra­­țiloră soră Turci. Din parte-le iarăși, acești patrioți și leali ai noștril protivnici facă ve­­nină de morte și spumegă ’n contra guvernului „radicală“, pentru c’n tre­cută Dunărea ș’a participată cu Ru­sia la sdrobirea jugului Osmanlîi­­loră. —Ați aruncată țara ’n aventure, ne­­ jică Ungurii și Osmanlîii. Ați călcată votulă Camereloră. Ați dusă foculă și sabia ’n țâra nenorocițiloră Bulgari.1 i.) Ați e spusă milionele și vii­­torul­ țării unoră întreprinderi ha­­sardese, etc. etc. etc. Cum se face case că oposițiunea de la noi vorbesce întocmai ca Tur­cii și ca Maghiarii?1­2) 1) . Pressa cri Ia­l­iuluui 2) . A vede Románulu de la 5 Noembre, în care se dovedes­c că fiarele turcesc­, între altele La Turquie de la 30 Octombre, nu numai adoptă ’n totalü teori­ile Cresset în priv­nți participării nóstre la resbelii, deru­area ne­­ combate cu ace­leași arguminte ca p­otivnicii nostrii din centru. SAMBATA, 19 NOEMBRE, 1877. luminiza­te si vei fi. ABONAMENTE. In capitală, um­ ană 48 lei; șase luni 24 lei; trei luni 12 lei; un lună 4 lei. In districte: unu anii 54 lei; șase lun! 27 lei; trei lun! 14 lei; uă lună 5 lei. Pentru tote țările Europei trimestrulă 15 lei.­­A. se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea ijiaruluî. LA PARIS, la d-niî Darras-Iîallegrain, 5 rue de l’Ancienne comedie și Havas, Laffite et C-nie, 8, Place de la Bourse. LA VIENA, la d. B. 6. Popovicl, 15 Fleischmarkt. Scrisorile nefrancate se refusă. 20 BANI EXEMPLARULU. Camiera a proclamată deputați pe d-nii A. D. Caravasile la coleg. I de Cahul. Al. M. Șendrea la coleg. III de Iași, d. Vasile Calcantaur la coleg. III de Dorohoiă. D. Grigore C. Monteor la coleg. IV de Buteă și pe d. Romulus Opran la coleg. IV de Brăila ș’apoi a procedată la alegerea co­­misiunii bugetare compusă de 15 membrii. Cum câte și trei țină umilă ș’ace­­lași limba giă, că Românii nu trebu­­iaă se facă resbelă, ci ’n umilire și cu căciula ’n mână s’ascepte totulă de la milostivirea dumnelor și ? Nu putemă, nu suntemă în dreptă și nici nu trebuie să afirmămă că între denșii a fostă soft este vr’uă înțelegere. Faptulă cnse nu e mai puțină ciudată, coincidența nu e mai pu­țină curiosa, și de aceia, înregistrân­­du-le, asceptămă ca iluștrii politici din centru și din drepta se ne scotă din nedomirire, pe noi și pe acei buni cetățeni români cari, cu mili­ónele, ascepta să le cunosca păre­rile și să le 'nțelegă procederile. piarură parisiană le temps pu­blică 1­­ună articulă cu data de 8 Noembre ală corespondintelui său din Bucuresci. Spre a se convinge atâtă protiv­­niciî nostril despre modulă cum ju­decă stăinil evenimintele la care lu­­ămă uă parte atâtă de activă, și ca se servescu și de răspunsă la acusările Pressei, credemă de datoriă a estrage din acele apreb­ări părțile următore : „Gerurile au și ’ncepută în Bulgaria, unde povîrnișiala generală ală țării, încli­nată spre nordul­ Dunării pene la Balcani, face ca iernele să fie mai timpurii ș’adesea mai aspre de­câtă în România, la adăpos­­titórele muscele ale Carpaților­. D’altmin­­trelea, neasemănarea ce ’n acesta privință există între cele două țări nu e mai extra­­ordinară de­câtă aceia pe care o presintă și cele două rase. La mie de-nópte, Româ­­nulă e veselă, voiosă, darnică, poporă cu totulă latină și cu totulă meridională în deprinderi, în moravuri și chiară în îm­brăcăminte. La medo­cii, Bulgarulă e po­somorită, prefăcută, avară, fetă curcută ală crescerii cotropitorilor, finicî, turanieni și hunici, c’uă poporațiune slavă preesistinte, deră în tóte chipurile și prin tóte origi­nile sale rasă sperboreenâ mai multă de câtă ori­care alta, pe care fără voiă’ți te miri c’o ’ntâlnesci dincolo de Balcani, la Kasanlik, în valea trandafirilor ă­scă printre măslinii Adrianopolei. „România se va pomeni că mai multă a câștigată de câtă a perdută într’ună res­belă care, pe lângă independința’î absolută și pe lângă constatarea nici de cum de dis­prețuită a aptitudineloră sele militare—multă timpă puse la ’ndoiala de d­efetitorii sei — mai multă a câștigată de câtă a perdută în­­tr’acestă resbelă, care ’i va procura constru­irea pe socotela Rusiei a două căi ferate, Bender-Galați și Zimnicea-Frătesci, desti­nate, conformă convențiunii, a deveni după pace, fără nici uă despăgubire, proprieta­tea statului română. „Pe lângă acestea, garanția dobândii dru­­murilor­ de seră esistinte, care ’n anii buni sed reí­pișcă bugetul­ principatului cu vro două-zeci de milióne, se găsesce plătită, și cu prisasă, prin transporturile militare rusesce. Cestiunile litigiose privi­­tóre la atribuirea către guvernul­ română a proprietăților­ ce posedaă pe teritoriul­ rusă monastirile moldave secularisate s’aă deslegată în favorea României, care din a­­cestă capitală va primi vro­aptă milióne. In sfirșită, cumpărările de cereale de totă felului, pe care î ncepă să le facă întreprin­­detorii ruși pentru aprovisionarea armatei în timpul­ iernii, voră compensa, celă pu­țină în parte, închiderea Dunării. Nu vor­­bescă de câtă spre pomenire despre ospe­­țiarii și birtașii din Bucuresci cari, după sfîrșirea resbelului, își vor­ pute cumpăr­i castele cu economiele lară. „Și totuși — trebuie s’o mărturisescă — simți mentală generală din țară nu pre e fa­vorabilă continuării resbelului. Ast­fel ă­mi­­aducă aminte că ’n Piemont s’afla să viie oposițiune cândă Cavur, printr’uă inspi­­rațiune de gentă politică, făcu ca acestă mică regată se dea parte la ună resbelă înfricoșiată, din care ’n cele din urmă numai eră a­trasă folose reale. Și cu tote astea, veți mărturi­si d-vostră că guver­nul­ României ară pute să sprijine parti­ciparea sea la resbelulă de față pe motive cu multă mai plausibile și mai puternice de­câtă acelea care determinară atunci vo­­­­tulă parlamentului sardinesă. Acésta o s’o vedemă negreșită la 15 (27) Noembre, data constituționale a ’ntrunirii Camerelor­ ro­mâne. “ Publicămă mai la vale să scrisóre a Societății Transilvania către domna Maria Rosetti, prin care i se face cu­noscuții că Șisa Societate a votată pentru Ospiciul­ Independinței din Măgurele 600 franci. Simțim­ă tre­buință a mulțum­i aci chiară patrio­ticei Societăți Transilvania de ofranda sea, și o putemă asigura că nici uă ofrandă nu va fi mai plăcută bol­­navilor­ din Ospiciul­ Independinței ca a sea. 1) Id no. 6059 de la 8 Noembre SERVICIUL TELEGRAFIC ALU AGENȚIEI HAVAS Telegrama A. S. I. marele duce Nicolae­ Rogot, 15 (27) Noembre. — La 13 (25) Noembre, aprópe 5,000 ómeni de infante­­ria regulată turcesca cu 1000 bași­buzucî și Circasiani aă sosită de la Verbița, pe drumul­ Elenei, să­arsă satele Ignatorța și Mikorța. Apoi s’aă retrasă. La 13 (25), pe drumul­ Șumlei, două tabere, cu trei escadróne au atacată posi­­țiunea nostră dinaintea Kovaciței. Optă companii din regimentul­ Ustiang cu opt­ tunuri și trei escadrone­ de lăn­­cieri din Ciuguiev i-au respinsă causându-le perderi considerabile și i-au urmărită pene dincolo de Kara-Lom. Amă avută 2 morți și 9 răniți printre cari maiorulă Genisto. Londra, 29 Noembre.—Tratatul d­­e co­­merciă între Austria și Enghitera s’a pre­lungită pentru oă durată neotărîtă, pe baza națiunii celei mai favorisate. Belgrad, 28 Noembre.—Corpul­ princi­­­ipală ală armatei sârbesci va merge la fruntarii la începutul­ lui Decembre. Cartierul ă seă generală va fi aședată la Paracin, de unde se va da și declararea de resbelă. Berlin, 27 Noembre.—N’are nici ună te­­meiă noutatea dată de ună­­ fiară engleză că, supt protestă de a reprimna briganda­­giulă, starea de asediu va fi ’n curândă proclamată la Varșovia și ’n districtele Po­loniei. Londra, 27 Noembre.—Informațiuni din sorginte turcescá, publicate de Daily­ Tele­­graph, spună că căderea Karsului ar­ fi datorită trădării și a fostă cumpărată cu mari sume. Constantinopole, 29 Noembre.—P’aici s’a aflata scirea că Osman-pașa a repurtată uă mare victoriă. Er­ a luată trei redute, cu tóte tunurile loră, ș’a mai luată și pro­­visiuni și munițiuni ”). El­ e forte bine a­­provisionată și póte resista ună timpă con­siderabile. Paris, 29 Noembre.—Mareșalul­ de Mac- Mahon, informată că mai mulți senatori și deputați și-au esprimat­ temerea pentru siguranța represintațiunii naționale, a ținută se vede pe președintele Camerei deputați­­lor­ și pe președintele Senatului pentru a le spune că aceste temeri erau neîntemeiate. Berlin, 29 Noembre. — Gazetta Coloniei, vorbindă despre scomptele de armistițiu și de pace s­enalate în depeșa nostră de ieri,­dice că Germania se pronund­ă cu­o­­tărîre pentru ca pacea să fiă închieiată di­rectă între Rusia și Turcia. D. de Bismark nu este simpatică ideiei unui congresă. Austria a primită de la Germania asi­­gurarea c’uă pace încheiată în asemeni condiționi ară puté sc’i asigure multă mai bine interesele de câtă ară face ună con­gresă. Cornițele Andrassy, în înțelegere cu Germania, ară declina propunerea unui congresă, daca acesta propunere va fi fă­cută de uă altă putere. Telegramele sosite guvernului semnaleză mortea papei ca imininte. Constantinopole, 29 Noembre. — Sulei­­man-pașa telegrafiera din Rasgrad, cu data de 29, că la 28 uă recunoscere turcă a fost­ făcută de la Kadikioi în direcțiunea Trestenikului. Acesta recunoscere era com­pusă din vre patruzeci batalione de un­­ ii. Acestă nouă­ victorie este în­tocmai ca v­i­­toria Turciloru la Rahova, de care ne vorbia­uă telegramă de ieri, totü din Constantinopole. Nota rec.­ i­fanterie susținute de cavaleriă și 8 baterii de artilerie. Lupta a ’ncepută cu puteri aprope egale și a ținută mai multe ore. Ru­șii au fostă mai întâiă respinși spre Tres­­tenik, dară, după ce au primită ajutore, Turcii au fostă siliți a se întorce a doua zi la Kadikioi. Turcii aă perdută 216 Ó­­meni. Dră Rușii 2000(1) Suleiman-pașa mai telegrafieză că oă brigadă turcésca a atacată, într’uă recu­noscere, pe Ruși și i-a gonită din întăririle de la Pyrgos, respingĕndu’i pene la Me­­cika. Dară Rușii aă primită ajutore și Tur­cii s’aă retrasă. Londra, 29 Noembre. — Lordul Derby, a­disă în discursul­ ce a pronunțată ieri, că, chiară cândă Rușii ară lua­t Trebizonda, guvernul­ nu vedea nici ună cuvântă d’a eși din neutralitate, că guvernul­ engleză a prevenită deja pe Turcia că nu trebuia se puie temeiă pe sprijinulă militară ală îngliterii, că resbelulă, fiindă că crimă, cândă nu e necesară, trebuie ca cine­va să se ’ngrijésca d’a nu dice s­ă a face ceva ce Tară pute provoca. Lordul Derby a adausă că nu era de opiniune d’a adauge garnisonele din Medi­­terana, nici d’a trimite flota engleză la Constantinopole, pentru că aceste măsuri ară fi incompatibile cu menținerea neutralității. Dânsulă a adusă aminte că, la ’nceputul­ resbelului, a declarată că nu putea per­mite ca Constantinopole să trecă ’n alte mâni; deri nu crede că Constantinopole ară fi espusă la ună pericolă imediată. Agenția Havas ne mai comunică urmatorea notiță : „Telegrama de ieri din Paris, care di­­cea că după căderea Plevnei se va ’ncheia ună armistițiă, este neexac­ă. Nu va fi nici ună artistițiă. „D. de Nelidoff, directorele cancelariei diplomatice a R. S. Imperiale comandan­­tul- șefă al­ armatei de la Dunăre,­a so­sită în Bucuresci.“ Citim­ü în Monitoru­: Poradim, 16 Noembre.—Maiestatea Sea Imperatorese­a bine-voită a acorda 24 de cruci St. George, ca recompensă, batalionu­lui de dorobanți, brigadei de roșiori și ba­teriei de arti­erie cari­bă operată la apu­­sul­ Rahovei. Aceiași cruce s-a acordată sergentului Gri­gore I. Ghica și brigadierului Parisiade, a­­mândouă din roșiori. De pe câmpuli de resbelű. Ni se trimite următorele tele­grame : Bechete, 29 Noembre. In lUMe de 27 și 28, Lom-Palanka a fostă cu desăvârșire evacuată de trupele inamice cari s’au retrasă spre Vidin. Ante-posturile române, visitândă întăririle părăsite de Turci, au gă­sită totală devastată de locuitorii bulgari. Ună escadronă de călărași a pornită de aci pentru Lom­­­ Pa­­lanka. Calafiită, 29 Noembre. După șase­­ zile de bombardare con­secutivă a Lomului de către tru­pele de supt comanda colonelului Dimitrescu, Turcii s’aă refugiază spre Vidin. Eri-seva, colonelul­ Dimitrescu a trecută la Lom-Palanka c’ună de­­tașamentă mixtă, compusă de călă­­lărași, dorobanți și milițiani, și a re­cunoscută vecinătățile și orașul­. Pe la cinci ore se va, sosi la Lom și ună plutonă de călărași, venită în recunoscere de la Tibru-Palank­a. Astăzi, va trece din nou la Lom ună I detașamentă mai mare. S’aă luată dis­­posițiuni pentru a se arde tóte pichetele turcesc­ pâné la Canapa. Trupele nóstre au luată­­ zece bărci ș’au fă­­­­cută trei prisonieri. Francia.—Prin votulă sen de ne­încredere, Camera s’a pusă cu­otărîre fad­ă în fad­ă cu puterea personală. Se va observa că totalulă voturiloră emise atinge aprópe numărul o în­treg­ă ală membrilor­ din cari se compune Camera deputațiloră. 531 din 533. Se va observa asemenea că cifra

Next