Romanulu, noiembrie 1877 (Anul 21)
1877-11-19
ANULU DOUE țECI-ȘI-UNU VOIESCE SI VEI PUTEA. ANUNCIURI Linia de 30 litere petit, paginea IV, — 40 bani Deto „ „ „ paginea III, 2 lei —A. ne adresa IN ROMANIA, la administrațiunea diarului LA PARIS, la Havas, Laffite et C nic, 8, Place de la Bourse, LA LONDON, la Eugene Miroiul, No. 81 -A Fleet Street, London E. C. LA VIENA, la d-nii Haasenstein și Vogler. SWandschgasse 10. Articolele nepublicate se ardă. 20 BANI EXEMPLARULU. Redacțiunea și Administrațiunea strada Domnnei 14 Bucuresci, 1 ® Brumară. Aflămă cu plăcere că tote ministerele și-au pregătită deja proiectele de bugete și că ’n curendu le voră depune pe biroulă camerei. Cu modulă acesta, ele se voră pute discuta și vota "’nainte de ’nceputul anului viitoră, căci, după câte vedemă și suntemă întemeiați a crede, Camera — instruită prin esperiința de acum un ftană, și'n considerarea situațiunii ’n care ne găsim ă— pareotărîtâ să se pună fără pregetă la lucru, ca sé producă câtă mai multă și câtă mai bine. Suntemă asemenea informați că d-lă ministru ală instrucțiunii pe d’uă parte a prevejuta în bugetă gradațiunea remunerării profesorilor, pe care d-sea o susținuse și anulă trecută, eră pe d’alta a ’ntrodusă mai multe ’mbunătățiri în salariulă unoră profesori de gimnasie. Sperămă c’atâtă comisiunea bugetară, câtă și camera, voră încuviința asemenea prevederi, dândă cu modulă acesta vă legitimă satisfacere bătrânilor propagatori ai luminării naționale. Déca ’n fine adunarea va ’ncuviința sistema guvernului d’a se lăsa județelor ă și comuneloră construirea căieloră de comunicare, atunci bugetulă pentru exercițiulă anului 1878 se va presinta c’un d escedinte de aprópe 2,000,000 lei. Remână apoi cele de 28,000,000 lei din biletele ipotecare, a căroră întrebuințare se va decide de către cameră. Oă gravă acusațiune avemă de îndreptată în contra guvernului, îndemnați la acesta de grava acusațiune ce-i aduce d-lă Lascar Catargi. Eco telegrama ce d-sea adresă de la Golășei, prin biroulă telegrafică de la Galați, către președinția senatului : „îmi este cu neputință a veni la senat”. Suntu prevenita, chiară și de autoritățile locale, că amu să fiu atacată de hoți, cari bântuie acestă districta de mai multe luni. Stau înarmata cu slugile mele, spre a’mî apăra familia, viața și averea. Administrația nu a luată nici uă măsură seriosă: portă numai prin păduri sute de locuitori cu bețe, pentru prinderea hoților. “ Ne adresămă dâră guvernului și să întrebămă: Ce mai însemneză acestă manifestă oficială ală capului partitei conservatorilor ? Toți deputații și senatorii din țară, ba și cei din districtul în care se află Golășeii, aă putută și potă veni fără să fie „preveniți de autorități“ că hoții să se’î calce pe drumă. Cum deră tocmai și numai d-lă Lascar Catargi se pară asemenea neajunsuri ? D-sea e senatoră și arde de dorința legitimă și patriotică d’a veni se’și împlinescă datoria și se’și exercite drepturile de senatoră. Cum dură „autoritățile locale“ și-aă permisă se’să împedice prin asemenea spaime ? D-sea stă chiară „înarmată“, împreună cu „slugile sele, ca sâ’și apere familia, vieța și averea“ în contra acestui nou soia de Cerkeși și Bașibuzuci, cari pe toți îi lasă ’n pace, numai dumisele’i caută pricină de regulari seci. Décaderă administrațiunea a luată măsuri, de ce acele măsuri nu sunt „serióse“ ? Déca pornită sute de locuitori în urmărirea și prinderea „hoților“, de cea înarmată pe acei locuitori „cu bețe“, după sistema d-lui Catargi. ord nu cu pusei Peabody, de care regimul d-lui Catargi a ]nzestrată țara cu sutele de miii? In sfirșită, cum guvernulă permite hoțiloră se imiteze regimul d-lui Catargi și se puie pe șefulă conservatoriloră, pe fostulă primă-ministru și pe actualulă senatoră în neplăcuta posițiune d’a declara că, de și cu slugi multe și ’narmate pene ’n dinți, împreună cu d-sea, de și cu măsuri luate de administrațiune și cu sute de locuitori porniți spre prinderea tâlharilor , totuși d-sea nu’și póte ’ndeplini imperiósa datoriă d’a veni ’n senată ca se servescu patria și s’o ducă la fericire, prin esperiința și patriotismulă d-sele ? Aceste fapte fiindă nemaipomenite, le supunemă la aprebarea guvernului și ne credemă datori ca, luândă apărarea nobilei victime de la Golășei, se protestămă atâtă în contra măsurii oră luate de administrațiune, câtă și ’n contra autorităților locale, cari și-aă permisă s’arunce spaima ’n sufletulă d-lui Catargi. Eră ca totulă sĕ se repare, credemă că d-lă Catargi e ’n dreptă se ceru și guvernulă datoră sĕ’i deauă escortă armată, care sâ’să apere de îndărătnicii hoți și sé’inlesnescu ’mplinirea datorielor ă și dorințelor ă séle, datorii și dorințe care nu potă fi decâtă spre binele, spre folosulă și spre fericirea națiunii române. Austria,fiseră prin Presla politicii din centru, vede cu ochi rei intrarea României într’uă acțiune directă ’n contra Turciei. Ea „pândeșce peste Carpați“, ne spuseră dumneloră. Ungaria d’asemenea nu numai că nu doria sĕ intrămă în resbelă , dară, precum se constată pâné la evidință, rost, să ne unelti chiară sĕ ne facă împedice de la resbelă, să ne calce țara cu mână armată între Focși ani și Ajudă, pe văsele Putnei. D’alminterea,însăși Pressa a repetat-o—și era naturală s’o spuie— că Maghiarii ne consideră ca inamici, de ’ndată ce n’amă mai voită să ne ținemă fruntea supt moșii frațiloră soră Turci. Din parte-le iarăși, acești patrioți și leali ai noștril protivnici facă venină de morte și spumegă ’n contra guvernului „radicală“, pentru c’n trecută Dunărea ș’a participată cu Rusia la sdrobirea jugului Osmanlîiloră. —Ați aruncată țara ’n aventure, ne jică Ungurii și Osmanlîii. Ați călcată votulă Camereloră. Ați dusă foculă și sabia ’n țâra nenorocițiloră Bulgari.1 i.) Ați e spusă milionele și viitorul țării unoră întreprinderi hasardese, etc. etc. etc. Cum se face case că oposițiunea de la noi vorbesce întocmai ca Turcii și ca Maghiarii?12) 1) . Pressa cri Ialiuluui 2) . A vede Románulu de la 5 Noembre, în care se dovedesc că fiarele turcesc, între altele La Turquie de la 30 Octombre, nu numai adoptă ’n totalü teoriile Cresset în privnți participării nóstre la resbelii, deruarea ne combate cu aceleași arguminte ca potivnicii nostrii din centru. SAMBATA, 19 NOEMBRE, 1877. luminizate si vei fi. ABONAMENTE. In capitală, um ană 48 lei; șase luni 24 lei; trei luni 12 lei; un lună 4 lei. In districte: unu anii 54 lei; șase lun! 27 lei; trei lun! 14 lei; uă lună 5 lei. Pentru tote țările Europei trimestrulă 15 lei.A. se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea ijiaruluî. LA PARIS, la d-niî Darras-Iîallegrain, 5 rue de l’Ancienne comedie și Havas, Laffite et C-nie, 8, Place de la Bourse. LA VIENA, la d. B. 6. Popovicl, 15 Fleischmarkt. Scrisorile nefrancate se refusă. 20 BANI EXEMPLARULU. Camiera a proclamată deputați pe d-nii A. D. Caravasile la coleg. I de Cahul. Al. M. Șendrea la coleg. III de Iași, d. Vasile Calcantaur la coleg. III de Dorohoiă. D. Grigore C. Monteor la coleg. IV de Buteă și pe d. Romulus Opran la coleg. IV de Brăila ș’apoi a procedată la alegerea comisiunii bugetare compusă de 15 membrii. Cum câte și trei țină umilă ș’același limba giă, că Românii nu trebuiaă se facă resbelă, ci ’n umilire și cu căciula ’n mână s’ascepte totulă de la milostivirea dumnelor și ? Nu putemă, nu suntemă în dreptă și nici nu trebuie să afirmămă că între denșii a fostă soft este vr’uă înțelegere. Faptulă cnse nu e mai puțină ciudată, coincidența nu e mai puțină curiosa, și de aceia, înregistrându-le, asceptămă ca iluștrii politici din centru și din drepta se ne scotă din nedomirire, pe noi și pe acei buni cetățeni români cari, cu miliónele, ascepta să le cunosca părerile și să le 'nțelegă procederile. piarură parisiană le temps publică 1ună articulă cu data de 8 Noembre ală corespondintelui său din Bucuresci. Spre a se convinge atâtă protivniciî nostril despre modulă cum judecă stăinil evenimintele la care luămă uă parte atâtă de activă, și ca se servescu și de răspunsă la acusările Pressei, credemă de datoriă a estrage din acele aprebări părțile următore : „Gerurile au și ’ncepută în Bulgaria, unde povîrnișiala generală ală țării, înclinată spre nordul Dunării pene la Balcani, face ca iernele să fie mai timpurii ș’adesea mai aspre decâtă în România, la adăpostitórele muscele ale Carpaților. D’altmintrelea, neasemănarea ce ’n acesta privință există între cele două țări nu e mai extraordinară decâtă aceia pe care o presintă și cele două rase. La mie de-nópte, Românulă e veselă, voiosă, darnică, poporă cu totulă latină și cu totulă meridională în deprinderi, în moravuri și chiară în îmbrăcăminte. La medocii, Bulgarulă e posomorită, prefăcută, avară, fetă curcută ală crescerii cotropitorilor, finicî, turanieni și hunici, c’uă poporațiune slavă preesistinte, deră în tóte chipurile și prin tóte originile sale rasă sperboreenâ mai multă de câtă oricare alta, pe care fără voiă’ți te miri c’o ’ntâlnesci dincolo de Balcani, la Kasanlik, în valea trandafirilor ăscă printre măslinii Adrianopolei. „România se va pomeni că mai multă a câștigată de câtă a perdută într’ună resbelă care, pe lângă independința’î absolută și pe lângă constatarea nici de cum de disprețuită a aptitudineloră sele militare—multă timpă puse la ’ndoiala de defetitorii sei — mai multă a câștigată de câtă a perdută într’acestă resbelă, care ’i va procura construirea pe socotela Rusiei a două căi ferate, Bender-Galați și Zimnicea-Frătesci, destinate, conformă convențiunii, a deveni după pace, fără nici uă despăgubire, proprietatea statului română. „Pe lângă acestea, garanția dobândii drumurilor de seră esistinte, care ’n anii buni sed reípișcă bugetul principatului cu vro două-zeci de milióne, se găsesce plătită, și cu prisasă, prin transporturile militare rusesce. Cestiunile litigiose privitóre la atribuirea către guvernul română a proprietăților ce posedaă pe teritoriul rusă monastirile moldave secularisate s’aă deslegată în favorea României, care din acestă capitală va primi vroaptă milióne. In sfirșită, cumpărările de cereale de totă felului, pe care î ncepă să le facă întreprindetorii ruși pentru aprovisionarea armatei în timpul iernii, voră compensa, celă puțină în parte, închiderea Dunării. Nu vorbescă de câtă spre pomenire despre ospețiarii și birtașii din Bucuresci cari, după sfîrșirea resbelului, își vor pute cumpări castele cu economiele lară. „Și totuși — trebuie s’o mărturisescă — simți mentală generală din țară nu pre e favorabilă continuării resbelului. Astfel ămiaducă aminte că ’n Piemont s’afla să viie oposițiune cândă Cavur, printr’uă inspirațiune de gentă politică, făcu ca acestă mică regată se dea parte la ună resbelă înfricoșiată, din care ’n cele din urmă numai eră atrasă folose reale. Și cu tote astea, veți mărturisi d-vostră că guvernul României ară pute să sprijine participarea sea la resbelulă de față pe motive cu multă mai plausibile și mai puternice decâtă acelea care determinară atunci votulă parlamentului sardinesă. Acésta o s’o vedemă negreșită la 15 (27) Noembre, data constituționale a ’ntrunirii Camerelor române. “ Publicămă mai la vale să scrisóre a Societății Transilvania către domna Maria Rosetti, prin care i se face cunoscuții că Șisa Societate a votată pentru Ospiciul Independinței din Măgurele 600 franci. Simțimă trebuință a mulțumi aci chiară patrioticei Societăți Transilvania de ofranda sea, și o putemă asigura că nici uă ofrandă nu va fi mai plăcută bolnavilor din Ospiciul Independinței ca a sea. 1) Id no. 6059 de la 8 Noembre SERVICIUL TELEGRAFIC ALU AGENȚIEI HAVAS Telegrama A. S. I. marele duce Nicolae Rogot, 15 (27) Noembre. — La 13 (25) Noembre, aprópe 5,000 ómeni de infanteria regulată turcesca cu 1000 bașibuzucî și Circasiani aă sosită de la Verbița, pe drumul Elenei, săarsă satele Ignatorța și Mikorța. Apoi s’aă retrasă. La 13 (25), pe drumul Șumlei, două tabere, cu trei escadróne au atacată posițiunea nostră dinaintea Kovaciței. Optă companii din regimentul Ustiang cu opt tunuri și trei escadrone de lăncieri din Ciuguiev i-au respinsă causându-le perderi considerabile și i-au urmărită pene dincolo de Kara-Lom. Amă avută 2 morți și 9 răniți printre cari maiorulă Genisto. Londra, 29 Noembre.—Tratatul de comerciă între Austria și Enghitera s’a prelungită pentru oă durată neotărîtă, pe baza națiunii celei mai favorisate. Belgrad, 28 Noembre.—Corpul princiipală ală armatei sârbesci va merge la fruntarii la începutul lui Decembre. Cartierul ă seă generală va fi aședată la Paracin, de unde se va da și declararea de resbelă. Berlin, 27 Noembre.—N’are nici ună temeiă noutatea dată de ună fiară engleză că, supt protestă de a reprimna brigandagiulă, starea de asediu va fi ’n curândă proclamată la Varșovia și ’n districtele Poloniei. Londra, 27 Noembre.—Informațiuni din sorginte turcescá, publicate de Daily Telegraph, spună că căderea Karsului ar fi datorită trădării și a fostă cumpărată cu mari sume. Constantinopole, 29 Noembre.—P’aici s’a aflata scirea că Osman-pașa a repurtată uă mare victoriă. Er a luată trei redute, cu tóte tunurile loră, ș’a mai luată și provisiuni și munițiuni ”). El e forte bine aprovisionată și póte resista ună timpă considerabile. Paris, 29 Noembre.—Mareșalul de Mac- Mahon, informată că mai mulți senatori și deputați și-au esprimat temerea pentru siguranța represintațiunii naționale, a ținută se vede pe președintele Camerei deputaților și pe președintele Senatului pentru a le spune că aceste temeri erau neîntemeiate. Berlin, 29 Noembre. — Gazetta Coloniei, vorbindă despre scomptele de armistițiu și de pace senalate în depeșa nostră de ieri,dice că Germania se pronundă cuotărîre pentru ca pacea să fiă închieiată directă între Rusia și Turcia. D. de Bismark nu este simpatică ideiei unui congresă. Austria a primită de la Germania asigurarea c’uă pace încheiată în asemeni condiționi ară puté sc’i asigure multă mai bine interesele de câtă ară face ună congresă. Cornițele Andrassy, în înțelegere cu Germania, ară declina propunerea unui congresă, daca acesta propunere va fi făcută de uă altă putere. Telegramele sosite guvernului semnaleză mortea papei ca imininte. Constantinopole, 29 Noembre. — Suleiman-pașa telegrafiera din Rasgrad, cu data de 29, că la 28 uă recunoscere turcă a fost făcută de la Kadikioi în direcțiunea Trestenikului. Acesta recunoscere era compusă din vre patruzeci batalione de un ii. Acestă nouă victorie este întocmai ca vitoria Turciloru la Rahova, de care ne vorbiauă telegramă de ieri, totü din Constantinopole. Nota rec. ifanterie susținute de cavaleriă și 8 baterii de artilerie. Lupta a ’ncepută cu puteri aprope egale și a ținută mai multe ore. Rușii au fostă mai întâiă respinși spre Trestenik, dară, după ce au primită ajutore, Turcii au fostă siliți a se întorce a doua zi la Kadikioi. Turcii aă perdută 216 Ómeni. Dră Rușii 2000(1) Suleiman-pașa mai telegrafieză că oă brigadă turcésca a atacată, într’uă recunoscere, pe Ruși și i-a gonită din întăririle de la Pyrgos, respingĕndu’i pene la Mecika. Dară Rușii aă primită ajutore și Turcii s’aă retrasă. Londra, 29 Noembre. — Lordul Derby, adisă în discursul ce a pronunțată ieri, că, chiară cândă Rușii ară luat Trebizonda, guvernul nu vedea nici ună cuvântă d’a eși din neutralitate, că guvernul engleză a prevenită deja pe Turcia că nu trebuia se puie temeiă pe sprijinulă militară ală îngliterii, că resbelulă, fiindă că crimă, cândă nu e necesară, trebuie ca cineva să se ’ngrijésca d’a nu dice să a face ceva ce Tară pute provoca. Lordul Derby a adausă că nu era de opiniune d’a adauge garnisonele din Mediterana, nici d’a trimite flota engleză la Constantinopole, pentru că aceste măsuri ară fi incompatibile cu menținerea neutralității. Dânsulă a adusă aminte că, la ’nceputul resbelului, a declarată că nu putea permite ca Constantinopole să trecă ’n alte mâni; deri nu crede că Constantinopole ară fi espusă la ună pericolă imediată. Agenția Havas ne mai comunică urmatorea notiță : „Telegrama de ieri din Paris, care dicea că după căderea Plevnei se va ’ncheia ună armistițiă, este neexacă. Nu va fi nici ună artistițiă. „D. de Nelidoff, directorele cancelariei diplomatice a R. S. Imperiale comandantul- șefă al armatei de la Dunăre,a sosită în Bucuresci.“ Citimü în Monitoru: Poradim, 16 Noembre.—Maiestatea Sea Imperatoresea bine-voită a acorda 24 de cruci St. George, ca recompensă, batalionului de dorobanți, brigadei de roșiori și bateriei de artierie caribă operată la apusul Rahovei. Aceiași cruce s-a acordată sergentului Grigore I. Ghica și brigadierului Parisiade, amândouă din roșiori. De pe câmpuli de resbelű. Ni se trimite următorele telegrame : Bechete, 29 Noembre. In lUMe de 27 și 28, Lom-Palanka a fostă cu desăvârșire evacuată de trupele inamice cari s’au retrasă spre Vidin. Ante-posturile române, visitândă întăririle părăsite de Turci, au găsită totală devastată de locuitorii bulgari. Ună escadronă de călărași a pornită de aci pentru Lom Palanka. Calafiită, 29 Noembre. După șase zile de bombardare consecutivă a Lomului de către trupele de supt comanda colonelului Dimitrescu, Turcii s’aă refugiază spre Vidin. Eri-seva, colonelul Dimitrescu a trecută la Lom-Palanka c’ună detașamentă mixtă, compusă de călălărași, dorobanți și milițiani, și a recunoscută vecinătățile și orașul. Pe la cinci ore se va, sosi la Lom și ună plutonă de călărași, venită în recunoscere de la Tibru-Palanka. Astăzi, va trece din nou la Lom ună I detașamentă mai mare. S’aă luată disposițiuni pentru a se arde tóte pichetele turcesc pâné la Canapa. Trupele nóstre au luată zece bărci ș’au făcută trei prisonieri. Francia.—Prin votulă sen de neîncredere, Camera s’a pusă cuotărîre fadă în fadă cu puterea personală. Se va observa că totalulă voturiloră emise atinge aprópe numărul o întregă ală membrilor din cari se compune Camera deputațiloră. 531 din 533. Se va observa asemenea că cifra