Romanulu, decembrie 1877 (Anul 21)
1877-12-01
ANULU DOUEPECI ȘI UND____________________Redacțiunea și Administrațiunea strada Doltimei 14 "VOIESCE SI VEI PETER. ANUNGIURI. Linia de 30 litere petit, paginea IV, — 40 bani. Deta „ „ p paginea III, 2 lei — A se adresa IN ROMANIA, la administrațiunea diarului. LA PARIS, la Havas, Laffire et Cune, 8, 1 'lace de la Bourse, LA LONDON, la Eugéne Micousl, No. 8;-A Meet Street, London E. C. LA VIENA, la d-uil Haasenstein și Vogler, Wallfischgasse 10. Articolele nepublicate se ardă. 20 BANI ESEMPLARULU. Reamintim cititoriloră că publicămă în tóte filele la 6 ^,uă a doua edițiune cu seirile sosite până la 5. 30 BRUMARU. 12 UNDREA. Telegramele publicate ieri și cele ce comunicăm publicului mai la vale, ațâță cele din sorginte rusă câtă și cele trimise de Români și de unii corespondinți străini, se completed unele pe altele, si arată astfelă vitejia, eroismulă, cu care am luptată câte treile armate. „ Ataculă dată de întrega armată a lui Osman, fice marele duce Nicolae, a fostă făcută e’uă vitejia desperată. Vă parte din trupele turcesc! a pătrunsă chiară în șanțurile nóstre și ’n baterii.“ Imperatorele Rusieior”, care a dovedită că scie s’aprețuiescă vitejia oriunde o găsesce, încunună eroismul marelui Osman, redândui sabia. Vigorea șî eroismul armatei ruseșci, cunoscute de tóta Europa în luptele iei cele vechi, se vărjură și acum la luarea acestui al douilea Gibraltar. „Tóte silințele inamicului, adauge marele duce, pentru a rupe linia grenadirilor noștri, nă rămasă zădărnicite. “ Telegrama din Poradim, ce o publicară mă ieri în capul farului, provine de la ună bărbată străină, și care prin urmare nu pate fi bănuită de cea mai mică parțialitate. Ea constată, cum vădurămă, vitejia câtoră treile armate. „Lupta a ținută 8 ore. „Osman a făcută ataculă cu tote forțele sale. A atacată posițiunile de la Sud ale lui Scobeleff, divisiunile generarelui Daniloff, între Metropol și Dolny-Dubnic, reduta galbenă a generarelui Katalei, posițiunile de la Nord și Opanez ale Românilor.“ Corespondința Agenției Havastice: „Turcii pătrunseră și ocupară reduta. (Gorny-Etropol) Atunci bateriele române de la Opanez și de la Bukova începură mă facă violente contra lui Osman. In același timp, trupele române din Grivița și cele ruse de la Sud pătrunseră în orașă și apoi atacară din nou pe Osman, care lupta să străbată liniele spre Vidin.“ Aceste solii suntă d’ajunsu pentru a constata vitejia câtoră treile armate ș’a face ca lumea s’aplaude cu atâtă mai multă pe invingători cu câtă mai mare a fostă vitejia învinșilor ”. In ceia ce privesce vitejia Românilor, nu vomă mai aminti asfcățji aci de câtă faptulă că „simțindă mișcările Turciloră, s’aă aruncată ei asupra posițiunilor inamicului, aă luată cu asaltă trei redute, aă învinsă prin impetuositatea românască vigorea Turciloră, ș’aă intrată în fine în Plevna, avendu și fericirea d’a avea pré puțini răniți.* In fața unoră asemeni acte, nu ne este ertată pentru astăzi de câtă se salutămu din nou cu respectă triumfală oștirilor aliate și pe căpitanii lor, și se sperămă că acestă mare victorie va produce în curândă pacea pentru binele Europei întregi, și dreptatea pentru poporele din C riinte cam atâtă aă suferită. Acesta speranță începe deja să ne-o dea scud ea că, peste trei cile, Maiestatea Sea Imperatorele Rusieloră va pleca la St. Petersburg. Ne-o dă asemenea și liniele de mai la vale ale jiarului limes și, pe lângă tote acestea, trebuința ce are comercială și industria Europei întregi, să se facă dreptate pentru ca să se facă și pacea. Un corespondinte ale unuia din cele mai însemnate iiare din Londra ne comunică câteva părți din ultima-i corespondință, în care dă semă despre uă visită făcută la posițiunile din prejurul Plevnei. Elă constată inteligința cu care au fostă conduse lucrările de apărare și întărire ale Româniloră. Nu ne îndearmă dară că cititorii noștri voră vede cu deosebită plăcere acestă corespondință. Publicămă mai la vale proiectulă de lege pentru înființarea de bănci agricole și expunerea de motive ce să însoțesce, și care a fostă supusă Camerii filele acestea din inițiativa d-lui P. Buescu și altor domni deputați. Trebuința acestor instituțiuni fiindă din cele mai viă simțite, pentru clasa cea mai producătore a țării, ne grăbimă a publica acestă proiectă, pentru ca fiăcare să ’lü putà studia, și a’i aduce îndreptările de cari s’ară simți nevoiă. Luarea Plevnei. Scrii, particulare ale Românului. Verbița, 29 Noembre. —Plevna este în manele Românilor. Trupele nóstre s aă condusă cu cea mai mare bărbăție; ele au luată cu asaltă trei redute de lângă reduta conică de la Opaneză, pe care o ocupau trupele române. Turcii au depusa armele. Peste 7000 prisonieri făcuți de trupele române au defilată pe dinaintea M. S. Domnitorului cu mai multe tunuri. Entusiasmul armatei e la culme. Aivmele, munițiunile, prisonierii, suntă într’ună numără însemnată. Generalnia Cernat cu o statură sau majoră ocupă localulă lui Osman-pașa. Osman-pașa rănită se află între prisonieri. Verbița, 30 Noembre. Trupele române s’aă purtată cu ună curagiă mai presusă de orice laudă. Ele, simțindă mișcările Turciloră, s’aă repezită asupra posițiunilor ă loră. Cu tota vigorea apărării Turciloră, ei n’aă putută resista impetuosității mersului și focului trupelor române. Și fiindă înconjurați aă fostă siliți a se preda. Avemu fórte puțini răniți. N’a scăpată nici ună soldată din armata lui Osman. Osman e rănită la picioră. S’aă luată aprópe 40,000 prisonieri și însemnate cantități de munițiuni. Verbița, 30 Noembre. M. S. Imperatorele va pleca Sâmbătă, 8 Decembre, la Petersburg. M. S. a fostă astăzi în Plevna, a văzută pe Osman-pașa și i-a înapoiată sabia ca unui bravă soldată. Servițiulu telegraficii ală Agenției Havas. Verbița, 11 Decembre. — Osmanpașa și-a îndreptată silințele principale asupra redutei rusesc din Gorni-Etropol, care era ocupată de trei regimente. Turcii ajunseră în redută și o ocupare. Atunci bateriile române de SERVICIUL TELEGRAFIC AL AGENȚIEI HAVAS Londra, 11 Decembre. — Standard publică telegrame [din Constantinopole cu data de 10 Dec. cam anundă că consiliul u a decisă ca condamnații Turci de pe fruntaria serbesca se mănite uă strictă defensivă, penă când atitudinea Serbiei se va defini mai bine. Turcii organisera în Ada pe Kurdi în corpuri de câte 5000 omeni fiecare pentru a tăia transporturile Rusioru. Londra, 11 Decembre. —■ fiarele de dimineță, comentându luarea Plevnei, sfătuiescă pe Portă se ’nchie pace. Timnsdice. A venită momentulă cândă mijlocirea e cu putință. Europa va susține propunerile raționabile [ce va pute face Turcia. Nu e de nici ună folosă pentru Turcia d’a risca restulu imperiului într’uă încercare desperată, și asemenea pentru Ruși JÓUL, 1 DECEMBRE, 1877. LUMINEZATE SI VEI FL ABONAMENTE. In capitală, unii anii 48 lei; șase luni 24 lei; trei luni 12 lei; uă lună 4 lei. In districte: unii anii 54 lei; șese luni 27 lei; trei luni 14 lei; uă lună 5 lei. Pentru tote țările Europei trimestrulă 15 lei. A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea diaruluî. LA PARIS, la d-niî Darras-IIallegrain, 5 rue de l’Ancienne comedie și Havas, Laffite et C-nie, 8, Place de la Bourse. LA VIENA, la d. B. G. Popovici, 15 Fleischmarkt. Scrisorile neflancate se refusă. 20 BANI ESEMPLARULU. la Opanez și de la Bukova începură mă facă violente în contra lui Osman-pașa. In acelașă timp, trupele române de la Grivița și trupele ruseșc dinspre Sud reușină a intra în Plevna și apoi se întorceu în contra lui Osman-pașa, care totă încerca cu stăruință să forțeze liniele nóstre spre Vidin. Osman-pașa se găsi astăferă intre două focuri. Enșe urma lupta și nu depuse armele, decâtă după ce fu greu rănită. Poradim, 10 Decembre. — In lupta de astăzi Osman-pașa a aruncată grosulă armatei sale în contra divisiunelor 1 -a și 2-a de grenadiri comandate de generalul Daniloff, între Gorni- Metropol și Dolni-Dubnik, pe rîpa stângă a Vidului. Lupta a durată de la orele 8 de dimineță pénă la unu după ameri. In acelașă timpă, generarele turcă îndrepta două alte atacuri spre Nord în contra posițiunilor române de la Opanez la Bukova și spre Sud în contra posițiunilor ruseșci situate aprope de reduta conică și de reduta galbenă. De la Opanez la Bukova, Turcii se aperara cu vigore în contra Românilor, din partea de meciu-tji, făcură mai puțină resistență. Bogot, 11 Decembre. — Osman s’a predată generarului rusă Ganetzky. Cu tota gravitatea rănii, a condusă în persona negoțierile privitóre la predarea sea. Se suice că n’a fostă de câtă stipulări verbale și că Osman a preferită sĕ se predeze fără condițiuni mai bine decâtă sé ’și pună iscălitura p’uă capitulare. Rușii și Românii au intrată ieri în Plevna. Marele duce Nicolae adormită astă nopte în orașă. Astăzi se va cânta ună le Deum. Bogot, 11 Decembre. —Cu tóte că datele adunate penă acum suntă încă conduse, se pare că Osman a încercată d’a eși prin trei părți: spre Gorni-Metropol; la Dolni-Dubnik spre Nord-Vest; spre Muntele Verde la Sud; spre Opanez și Bukova la Nord. Osman comanda în persona trupele ce au operată de la Gorni-Metropol la Dolni-Dubnik; în acestă pantă a fostă adevăratul o atacă. Turcii intrară până în redutele ocupate de Ruși. Ensc spre Nord și spre Sud Turcii fură mai puțină fericiți. Fură respinși pene în Plevna. Rușii și Românii intrară în orașă cu dânșii și se întorseră în contra lui Osman care încercase cu disperare d’a ’și deschide ună drumă. Osman astfelă luată între două focuri fu silită a se închina. Bogot. 11 Decembre.— Scoluptură circulă aici că Imperatura se va întorce în curendă la Petersburg. Generarele Milutine, ministrulă de resbotă, a primită crucea St. George, nu e de folosă de a rădica marele cestiune ce uă luptă supremă ară patea duce la suprafață. Momentul de favorabile pentru a primi resultate câștigate. Trebuie se speră că. adauge Times că guvernul engleză își va da tote silințele pentru a recomanda beligeranțiloră se profite de acestă ocasiune pentru a încheia pacea. Dvily Telegraph recomand ca se face din căderea Plevnei ocasiunea unei prime încercări de mijlocire generale. Standard se teme că, dacă se va urma resbelulă, interesele engleze vor fi în curându și seriosă lovite. Morning Post speră că predarea Plevnei va deștepta pe Englitera asupra pericolelor situațiunii. El se aștepta ca guvernu să se facă imediată uă demonstrațiune și că nu va neglige datoriele’i de înaltă însemnătate. Englizeza, décá va voi, póte se oprescă acestă resbelă nedreptă și intolerabile. Banii și soldații englesi potă face într’ună momentu cu balanța să se plece. A sunată ora cândă pentru credința ce trebuie se aibă tratatele, pentru interesele englese, pentru onorea naționale. Engliteza trabuie se fiă gata de a lua parte la marele conflictă care va oțărî ce are se fiă în viitora imperială britanică. Cair, 11 Decembre. — Redivală, aflâtă despre luarea Plevnei, a chiemată la sine pe consululu Engliierii, și a ținută cu densulă uă lungă conversațiune, în urma căruia consulă a telegrafiată la Londra. Constantinopole, 11 Decembre. — Mehemet-Ali e înlocuită prin Șakir-pașa ca comandante supremă la Kamarli. Mehemet- Ali va lua comanda trupelor din Brzegovina. Ministrul de resbelă a primit o solii privitóre la cele din urmă lupte de la Plevna, dari încă nu le a publicată. Constantinopole, 11 Decembre. — Șakirpașa a luată comanda armatei de la Sofia. S’asigură că ’n urma lucrărilor făcute de Ruși, drumul de la Kars la Deveboyum a devenită impracticabile. Se vor îndrepta spre Erzerum noui ajutore cu artileria. Generarele Melikoff ară merge ensuși la Deveboyum. Paris, 11 Decembre.— Isiarului Union, vorbind despre luarea Plevnei, dice: „Amă dori forte uă pace neî ntârziată. Tzarulă nu mai are ce se doresc» pentru gloria armelor séle, iăcî e victoriosă și ’n Abia și ’n Europa. Déca Turcii s’aă bătută vitejesce și cu energia disperării, armata rusă a arătată uă disciplină, uă statornicia admirabile și generalii se unu curajă ș’nă tenacitate rară. Vechiulă apărătură ală Sevastopolelui și-a ’acordată gloriósa i carieră prin asediarea și coprinderea Plevnei. Ce mai trebuie Tzarului? Soldații seină arătată, în acestă campania, vechiele loră calități de soliditate constante ș’ună eroică sânge-rece, care vă Unióra făcură gloria armatelor ruse. Generosa pace, pe care Europa o doresc’, ară fi pentru împuntură onore și, dup’acesta resbelă, demna coronare a domnirii sale trecute. L’ Union adauge: „Credemă că în urma căderei Plevnei, Englitera va încerca d’a opri pe Ruși pe calea Adrianopolei. Engliteza nedispuindă de mijloce diplomatice, va propune ună congresă după ce a fi indicată póte intențiunile sale debarcândă câteva mii de omeni la Constantinopole. La Libertelice : Cela mai bună consiliu de dată este d’a se face pacea câtă mai în grabă și a nu lăsa să se desfășure evenimente pe cari nu fi țară pute opri. Le Temps dice : Este probabile că acum puterile voră găsi momentulă favorabile pentru a se ocupa în fine de a încheia pacea. Rămânea se sei cari v ră fi esigințele Rusiei. Le Francais dice: Nu pare posibile ca Turcia sé prelungesc lupta. Pacea va fi consiliată Turciei de mai multă de ună amică. Deru ce pace ? Separată seară pace încheiată cu concursulu Europei? E ce începutulă dificultățiloră celoră mai periculose ae resbelului orientale, asemenea timpă, s’ară întâmplată confusiune ce nu [se póte descrie. Póte c’am face-o, derű se vede că nu voiesce sĕ părăsescu munițiunile și tunurile de cari dispune în Plevna. Ieri, fiindă ună timpă frumosă, amă reușită se védu de pe uă colină totu interiorulu Plevnei. Nisce corturi, cari fuseseră într’ună rendu luate dreptă vite, le putuiu deosebi forte bine, împușcăturile continuă totodina, dorü fără mare efect, căci din amendouă părțile tragă de la adăpostă. Mamă decisă se visiteză aici posițiunile române dintre Grivitza și Susiiriu. Péné se ajungă la liniele române, observată că podurile de pe gârle suntă în cea mai prostă stare, cu tote că generalul Totleben luase măsnri a le repara. Acestă neajunsă face comunicațiunea aprope imposibile. Găsii trupele române prin colibe. Fiecare soldată are cojocă. Românii sunt forte bine întăriți în îndouitele foră linii. Redutele cari formeza a doua linie sunt modele de fortificațiune. Ele du magazii, traverse, plăci pentru bombe și alte inovațiuni ale artei militare, pentru a pute să susțină asediul. Fortul Alesandru, supt comanda maiorului Macca, este întărirea cea mai perfectă. Pe totă linia, Românii și Turcii se află așa de aprope încâtă pot vorbi. Pe améndouă costele Grivitzei liniele suntă fadă în fadă pené la rîpa de la Bukova. Aci se întorcă spre Sud și separă că costă de la Grivitza și Opanez și d’aci se urcă era d’a lungul Vidului. Ideia Românilor , în principiă, era d’a isola délalu Opanez , care e despărțită de restulă posițiunilor, prin rîpele de la Grivitza și Bukova, și d’a constrânge garnisona prin lume. Déru necesitatea d’a protege drepta rusă îi sili se ’nainteze cu stânga loru spre Grivitza și acesta îi făcuse n’aiba trupe îndestule pentru a constrânge Opanezul. Ideia Româniloru era bună, deorece înălțimea Opanez, deși domină pe tote dinprejurul Plevnei, era forte puțină apărată de lucrări. Desertorii cari vină în liniele române repetă necontenită același lucru despre lipsa de nutrimentu. Trei desertori sosiți ieri aă arătată rațiunea loră pentru gă fi, nu era mai mare de câtă pumnulă. Francia. — Votulă Senatului pentru candidații drepteloră nu va face de câtă se ’ndemnă pe guvernă la resistență și d’aceia acestă votă este fórte blamată chiară ’n presa moderată. „Disprețulu cu care onorabilii represintanți ai comerciului și industrii din Paris au fost depărtați din palatură președențiale, unde nobilii și clerulă sunt așa de bine primiți, a causatn uă adâncă supărare în totă burghesia din capitale. Cine scie chiară dice Independința belgică, deci intriganții cari au creată situațiunea actuale, ș’o mențim, nu speculeza asupra ne’nțelegerii aruncată între poporațiunea care trăieșce din munca mea și trântorii cari spună că suntă îndreptă d’a fi clasele dirigente. S’ară puté crede citindă diarele loră. Unul din ele a mersă pene se invite pe mare sal a se ordone ca deputațiunea se fiă primită de la chei așa încâtă delegații se nu mai găsescă imitatori.“ Mai bine inspirată decâtă președintele Republicei, d. D. Audriftret Pasquier, președintele Senatului, a primită pe delegați și i-a asigurată că se va opune totă-deuna și din tóte puterile sale ca constituțiunea se fiă atinsă în ceva. Petiționarea se întinde în totă Francia. Austro-Ungaruil.—Montag-neme, organulű oficiose din Viena, susține că cabinetulă germană n’a refusatü, precum s’asist, propunerea d’a se ’nțelege cu Austro-Ungaria pentru unu (Corespondința particulară a Românului). Bogat, 3 Decembre Uă ceță dósa domnesc e mai in tote filele imprejurulu Plevnei. Ieri dimineță a fostă unu focă slabă, derű iute, care a ținută mai bine d’uă jumătate oră. Mai multe mii de obuse fuseră aruncate în interiorul Plevnei. Acesta a fostă cea mai tare bombardare din câte amă văzută pân’acum. Desa bombardare măresce și mai multă fumulă, astăfelă că noptea nu se póte vedea omu cu omu. Dacă Osman aru cerca söjesä p’unu