Romanulu, decembrie 1877 (Anul 21)

1877-12-01

ANULU DOUE­PECI­ ȘI­ UND____________________Redacțiunea și Ad­ministrațiu­nea strada Doltimei 14 "VOIESCE SI VEI PETE­R. ANUNGIURI. Linia de 30 litere petit, paginea IV, — 40 bani. Deta „ „ p paginea III, 2 lei — A se adresa IN ROMANIA, la administrațiunea diarului. LA PARIS, la Havas, Laffire et C­une, 8, 1 'la­ce de la Bourse, LA LONDON, la Eugéne Micousl, No. 8;-A Meet Street, London E. C. LA VIENA, la d-uil Haasenstein și Vogler, Wallfischgasse 10. Articolele nepublicate se ardă. 20 BANI ESEMPLARULU. Reamintim­ cititoriloră că publi­­cămă în tóte filele la 6 ^,uă a doua edițiune cu seirile sosite până la 5. 30 BRUMARU. 12 UNDREA. Telegramele publicate ieri și cele ce comunicăm­ publicului mai la vale, ațâță cele din sorginte rusă câtă și cele trimise de Români și de unii corespondinți străini, se com­pleted unele pe altele, si arată ast­­­felă vitejia, eroismulă, cu care am luptată câte treile armate. „ Ataculă dată de întrega armată a lui Osman, f­ice marele duce Ni­­colae, a fostă făcută e’uă vitejia desperată. Vă parte din trupele tur­cesc! a pătrunsă chiară în șanțurile nóstre și ’n baterii.“ Imperatorele Rusieior”, care a do­vedită că scie s’aprețuiescă vitejia ori­unde o găsesce, încunună erois­­mul­ marelui Osman, redândui sa­bia. Vigorea șî eroismul­ armatei ru­­seșci, cunoscute de tóta Europa în luptele iei cele vechi, se vărjură și a­­cum la luarea acestui al­ douilea Gi­braltar­­. „Tóte silințele inamicului, adauge marele duce, pentru a rupe linia gre­­nadirilor­ noștri, nă rămasă zădăr­nicite. “ Telegrama din Poradim, ce o pu­­blicară mă ieri în capul­ farului, provine de la ună bărbată străină, și care prin urmare nu pate fi bă­nuită de cea mai mică parțialitate. Ea constată, cum văd­urămă, vite­jia câtoră treile armate. „Lupta a ținută 8 ore. „Osman a făcută ataculă cu tote forțele sale. A atacată posițiunile de la Sud ale lui Scobeleff, divisiunile generarelui Daniloff, între Metropol și Dolny-Dubnic, reduta galbenă a generarelui Katalei, posițiunile de la Nord și Opanez ale Românilor­.“ Corespondința Agenției Havas­tice: „Turcii pătrunseră și ocupară re­duta. (Gorny-Etropol) Atunci bate­­riele române de la Opanez și de la Bukova începură m­ă facă violente contra lui Osman. In același timp, trupele române din Grivița și cele ruse de la Sud pătrunseră în orașă și apoi atacară din nou pe Osman, care lupta să străbată liniele spre Vidin.“ Aceste solii suntă d’ajunsu pentru a constata vitejia câtoră treile ar­mate ș’a face ca lumea s’aplaude cu atâtă mai multă pe invingători cu câtă mai mare a fostă vitejia învin­șilor ”. In ceia ce privesce vitejia Româ­­nilor­, nu vomă mai aminti asfcățji aci de câtă faptulă că „simțindă mișcările Turciloră, s’aă aruncată ei asupra posițiunilor­ inamicului, aă luată cu asaltă trei redute, aă în­vinsă prin impetuositatea românască vigorea Turciloră, ș’aă intrată în fine în Plevna, avendu și fericirea d’a avea pré puțini răniți.* In fața unoră asemeni acte, nu ne este ertată pentru astăzi de câtă se salutămu din nou cu respectă triumfală oștirilor­ aliate și pe că­pitanii lor­, și se sperămă că acestă mare victorie va produce în curândă pacea pentru binele Europei întregi, și dreptatea pentru poporele din C­ riinte cam­ atâtă aă suferită. Acesta speranță începe deja să ne-o dea scu­d ea că, peste trei c­ile, Maiestatea Sea Imperatorele Rusie­loră va pleca la St. Petersburg. Ne-o dă asemenea și liniele de mai la vale ale­­ jiarului limes și, pe lângă tote acestea, trebuința ce are comercială și industria Europei în­tregi, să se facă dreptate pentru ca să se facă și pacea. Un­ corespondinte ale unuia din cele mai însemnate i­iare din Lon­dra ne comunică câte­va părți din ultima-i corespondință, în care dă semă despre uă visită făcută la po­sițiunile din prejurul­ Plevnei. Elă constată inteliginț­a cu care au fostă conduse lucrările de apărare și întă­rire ale Româniloră. Nu ne îndearmă dară că cititorii noștri voră vede cu deosebită plăcere acestă corespon­dință. Publicămă mai la vale proiectulă de lege pentru înființarea de bănci agricole și expunerea de motive ce­­ să însoțesce, și care a fostă supusă Camerii filele acestea din inițiativa d-lui P. Buescu și altor­ domni de­putați. Trebuința acestor­ instituțiuni fi­­indă din cele mai viă simțite, pen­tru clasa cea mai prod­ucă­tore a ță­rii, ne grăbimă a publica acestă pro­iectă, pentru ca fiă­care să ’lü putà studia, și a’i aduce îndreptările de cari s’ară simți nevoiă. Luarea Plevnei. Scrii, particulare ale Românului. Verbița, 29 Noembre. —Plevna este în manele Românilor­. Trupele nós­tre s aă condusă cu cea mai mare bărbăție; ele au luată cu asaltă trei redute de lângă reduta conică de la O­­paneză, pe care o ocupau trupele ro­mâne. Turcii au depusa armele. Peste 7000 prisonieri făcuți de trupele ro­mâne au defilată pe dinaintea M. S. Domnitorului cu mai multe tunuri. Entusiasmul­ armatei e la culme. Aiv­mele, munițiunile, prisonierii, suntă într’ună numără însemnată. Genera­lnia Cernat cu o statură sau majoră ocupă localulă lui Osman-pașa. Os­­man-pașa rănită se află între priso­nieri. Verbița, 30 Noembre. Trupele române s’aă purtată cu ună curagiă mai presusă de ori­ce laudă. Ele, simțindă mișcările Turci­loră, s’aă repezită asupra posițiuni­­lor ă loră. Cu tota vigorea apărării Turci­loră, ei n’aă putută resista impe­­tuosității mersului și focului trupe­lor­­ române. Și fiindă înconjurați aă fostă siliți a se preda. Avemu fórte puțini răniți. N’a scăpată nici ună soldată din armata lui Osman. Osman e rănită la picioră. S’aă luată aprópe 40,000 priso­nieri și însemnate cantități de mu­­nițiuni. Verbița, 30 Noembre. M. S. Imperatorele va pleca Sâm­bătă, 8 Decembre, la Petersburg. M. S. a fostă astăzi în Plevna, a vă­zută pe Osman-pașa și i-a înapoiată sabia ca unui bravă soldată. Servițiulu telegraficii ală Agenției Havas. Verbița, 11 Decembre. — Osman­­pașa și-a îndreptată silințele prin­cipale asupra redutei rusesc­ din Gorni-Etropol, care era ocupată de trei regimente. Turcii ajunseră în redută și o o­­cupare. Atunci bateriile române de SERVICIUL TELEGRAFIC AL­ AGENȚIEI HAVAS Londra, 11 Decembre. — Standard pu­blică telegrame [din Constantinopole cu data de 10 Dec. cam­ anund­ă că consili­ul u a decisă ca condamnații Turci de pe fruntaria serbesca se mănite uă strictă de­fensivă, penă când­ atitudinea Serbiei se va defini mai bine. Turcii organisera în Ada pe Kurdi în corpuri de câte 5000 omeni fie­care pentru a tăia transporturile Rus­ioru. Londra, 11 Decembre. —■ fiarele de di­mineță, comentându luarea Plevnei, sfătu­­iescă pe Portă se ’nchie pace. Timns­dice. A venită momentulă cândă mi­jlocirea e cu putință. Europa va susține propunerile raționabile [ce va pute face Turcia. Nu e de nici ună folosă pentru Turcia d’a risca restulu imperiului într’uă încercare desperată, și asemenea pentru Ruși JÓUL, 1 DECEMBRE, 1877. LUMINEZA­TE SI VEI FL ABONAMENTE. In capitală, unii anii 48 lei; șase luni 24 lei; trei luni 12 lei; uă lună 4 lei. In districte: unii anii 54 lei; șese luni 27 lei; trei luni 14 lei; uă lună 5 lei. Pentru tote țările Europei trimestrulă 15 lei. A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea diaruluî. LA PARIS, la d-niî Darras-IIallegrain, 5 rue de l’Ancienne comedie și Havas, Laffite et C-nie, 8, Place de la Bourse. LA VIENA, la d. B. G. Popovici, 15 Fleischmarkt. Scrisorile neflancate se refusă. 20 BANI ESEMPLARULU. la Opanez și de la Bukova începură m­ă facă violente în contra lui Os­man-pașa. In acelașă timp, trupele române de la Grivița și­ trupele ru­seșc­ din­spre Sud reușină a intra în Plevna și apoi se întorceu în contra lui Osman-pașa, care totă în­cerca cu stăruință să forțeze liniele nóstre spre Vidin. Osman-pașa se găsi astă­feră intre două focuri. En­­șe urma lupta și nu depuse armele, de­câtă după ce fu greu rănită. Poradim, 10 Decembre. — In lupta de astăzi Osman-pașa a aruncată grosulă armatei sale în contra divisi­­unelor 1 -a și 2-a de grenadiri comanda­te de generalul­ Daniloff, între Gorni- Metropol și Dolni-Dubnik, pe rîpa stân­gă a Vidului. Lupta a durată de la o­­rele 8 de dimineță pénă la unu după ameri. In acelașă timpă, generarele turcă îndrepta două alte atacuri spre Nord în contra posițiunilor­ române de la Opanez la Bukova și spre Sud în contra posițiunilor­ ruseșci si­tuate aprope de reduta conică și de reduta galbenă. De la Opanez la Bu­kova, Turcii se aperara cu vigore în contra Românilor­, din partea de meciu-tji, făcură mai puțină resis­­tență. Bogot, 11 Decembre. — Osman s’a predată generarului rusă Ganetzky. Cu tota gravitatea rănii, a condusă în persona negoțierile privitóre la predar­ea sea. Se suice că n’a fostă de câtă sti­­pulări verbale și că Osman a prefe­rită sĕ se predeze fără condițiuni mai bine de­câtă sé ’și pună iscă­litura p’uă capitulare. Rușii și Românii­ au intrată ieri în Plevna. Marele duce Nicolae a­dormită astă nopte în orașă. Astăzi se va cânta ună le­ Deum. Bogot, 11 Decembre. —Cu tóte că datele adunate penă acum suntă încă conduse, se pare că Osman a încercată d’a eși prin trei părți: spre Gorni-Metropol; la Dolni-Dubnik spre Nord-Vest; spre Muntele­ Verde la Sud; spre Opanez și Bukova la Nord. Osman comanda în persona tru­pele ce au operată de la Gorni-Me­tropol la Dolni-Dubnik; în acestă pantă a fostă adevăratul o atacă. Turcii intrară până în redutele ocu­pate de Ruși. Ensc spre Nord și spre Sud Tur­cii fură mai puțină fericiți. Fură respinși pene în Plevna. Rușii și Ro­mânii intrară în orașă cu dânșii și se întorseră în contra lui Osman care încercase cu disperare d’a ’și deschide ună drumă. Osman ast­felă luată între două focuri fu silită a se închina. Bogot. 11 Decembre.— Scoluptură circulă aici că Imperatura se va în­­torce în curendă la Petersburg. Generarele Milutine, ministrulă de resbotă, a primită crucea St. George, nu e de folosă de a rădica marele cestiune ce uă luptă supremă ară pate­a duce la suprafață. Momentul d­e favorabile pentru a primi resultate câștigate. Trebuie se speră că. adauge Times că guvernul­ engleză își va da tote silințele pentru a recomanda beligeranțiloră se pro­fite de acestă ocasiune pentru a înch­eia pacea. Dvily­ Telegraph recomand ca se face din căderea Plevnei ocasiunea unei prime în­cercări de mijlocire generale. Standard se teme că, dacă se va urma resbelulă, interesele engleze vor­ fi în cu­rându și seriosă lovite. Morning­ Post speră că predarea Plevnei va deștepta pe Englitera asupra pericole­­lor­ situațiunii. El­ se aștepta ca guvernu să se facă imediată uă demonstrațiune și că nu va neglige datoriele’i de înaltă însem­­nătate. Englizeza, décá va voi, póte se o­­prescă acestă resbelă nedreptă și intole­rabile. Banii și soldații englesi potă face într’ună momentu cu balanța să se plece. A sunată ora cândă pentru credința ce trebuie se aibă tratatele, pentru interesele englese, pentru onorea naționale. Englite­za trabuie se fiă gata de a lua parte la ma­rele conflictă care va oțărî ce are se fiă în viitora imperială britanică. Cair, 11 Decembre. — Redivală, a­­flâtă despre luarea Plevnei, a chiemată la sine pe consululu Engliierii, și a ținută cu densulă uă lungă conversațiune, în urma căruia consulă a telegrafiată la Londra. Constantinopole, 11 Decembre. — Meh­e­­met-Ali e înlocuită prin Șakir-pașa ca co­­mandante supremă la Kamarli. Mehemet- Ali va lua comanda trupelor­ din Brze­­govina. Ministrul­ de resbelă a primit o solii privitóre la cele din urmă lupte de la Plevna, dari­ încă nu le a publicată. Constantinopole, 11 Decembre. — Șakir­­pașa a luată comanda armatei de la Sofia. S’asigură că ’n urma lucrărilor­ făcute de Ruși, drum­ul­ de la Kars la Deveboyum a devenită impracticabile. Se vor­ îndrepta spre Erzerum noui ajutore cu artileria. Generarele Melikoff ară merge ensuși la Deveboyum. Paris, 11 Decembre.— Isiarulu­i Union, vorbind­ despre luarea Plevnei, dice: „Amă dori forte uă pace neî ntârziată. Tzarulă nu mai are ce se doresc» pentru gloria ar­­melor­ séle, i­ăcî e victoriosă și ’n Abia și ’n Europa. Déca Turcii s’aă bătută vite­­jesce și cu energia disperării, armata rusă a arătată uă disciplină, uă statornicia ad­mirabile și generalii se unu curajă ș’nă tenacitate rară. Vechiulă apărătură ală Se­­vastopolelui și-a ’acordată gloriósa i carieră prin asediarea și coprinderea Plevnei. Ce mai trebuie Tzarului? Soldații sei­nă ară­tată, în acestă campania, vechiele loră c­a­­lități de soliditate constante ș’ună eroică sânge-rece, care vă­­ Unióra făcură gloria armatelor­ ruse. Generosa pace, pe care Europa o doresc’, ară fi pentru împuntu­ră onore și, dup’acesta resbelă, demna co­ronare a domnirii sale trecute. L’ Union adauge: „Credemă că în urma căderei Plevnei, Englitera va încerca d’a opri pe Ruși pe calea Adrianopolei. Engli­­teza nedispuindă de mijloce diplomatice, va pr­opune ună congresă după ce­ a fi in­dicată póte intențiunile sale debarcândă câte­va mii de omeni la Constantinopole. La Liberte­­lice : Cela mai bună consi­­liu de dată este d’a se face pacea câtă mai în grabă și a nu lăsa să se desfășure eve­nimente pe cari nu fi țară pute opri. Le Temps dice : Este probabile că acum puterile voră găsi momentulă favorabile pentru a se ocupa în fine de a înch­eia pa­cea. Rămânea se sei cari v ră fi esigințele Rusiei. Le Francais dice: Nu pare posibile ca Turcia sé prelungesc­ lupta. Pacea va fi consiliată Turciei de mai multă de ună amică. Deru ce pace ? Separată sea­ră pa­ce încheiată cu concursulu Europei? E ce începutulă dificultățiloră celoră mai peri­­culose a­e resbelului orientale, asemenea timpă, s’ară întâmpla­tă confusiune ce nu [se póte descrie. Póte c’am­ face-o, derű se vede că nu voiesce sĕ părăsescu munițiunile și tunurile de cari dispune în Plevna. Ieri, fiindă ună timpă frumosă, amă reușită se védu de pe uă colină totu interiorulu Plevnei. Nisce corturi, cari fuseseră într’ună rendu luate dreptă vite, le putuiu deosebi forte bine, împușcăturile continuă toto­dina, dorü fără mare efect­, căci din amendouă părțile tragă de la a­­dăpostă. M­amă decisă se visiteză aici po­sițiunile române dintre Grivitza și Susiiriu. Péné se ajungă la liniele române, observată că podurile de pe gârle suntă în cea mai prostă stare, cu tote că generalul­ Totleben luase măsnri a le repara. Acestă neajunsă face comunicațiunea aprope imposi­­bile. Găsii trupele române prin colibe. Fie­care soldată are cojocă. Româ­nii sunt­ forte bine întăriți în în­­do­ui­tele foră linii. Redutele cari for­­meza a doua linie sunt­ modele de fortificațiune. Ele du magazii, tra­verse, plăci pentru bombe și alte i­­novațiuni ale artei militare, pentru a pute să susțină asediul­. Fortul­ Alesandru, supt comanda maiorului Macca, este întărirea cea mai per­fectă. Pe totă linia, Românii și Turcii se află așa de aprope în­câtă pot vorbi. Pe améndouă costele Grivitzei li­niele suntă fad­ă în fad­ă pené la rîpa de la Bukova. Aci se întorcă spre Sud și separă că costă de la Gri­vitza și Opanez și d’aci se urcă era d’a lungul­ Vidului. Ideia Români­lor­ , în principiă, era d’a isola délalu Opanez , care e despărțită de restulă posițiunilor, prin rîpele de la Grivitza și Bukova, și d’a constrânge garnisona prin lume. Déru necesitatea d’a protege drepta rusă îi sili se ’nainteze cu stânga loru spre Grivitza și acesta îi făcu­se n’aiba trupe îndestule pentru a constrânge Opanezul. Ideia Româ­­niloru era bună, de­ore­ce înălțimea Opanez, de­și domină pe tote din­prejurul­ Plevnei, era forte puțină apărată de lucrări. Desertorii cari vină în liniele române repetă ne­contenită același lucru despre lipsa de nutrimentu. Trei desertori sosiți ieri aă arătată rațiunea loră pen­tru gă­­ fi, nu era mai mare de câtă pumnulă. Francia. — Votulă Senatului pen­tru candidații drepteloră nu va face de câtă se ’ndemnă pe guvernă la resistență și d’aceia acestă votă este fórte blamată chiară ’n presa mo­derată. „Disprețulu cu care onorabilii represin­­tanți ai comerciului și industrii din Paris au fost­ depărtați din palatură președen­­țiale, unde nobilii și clerulă sunt­ așa de bine primiți, a causatn uă adâncă supărare în totă burghesia din capitale. Cine scie chiară dice Independința belgică, deci in­triganții cari au creată situațiunea actuale, ș’o mențim­, nu speculeza asupra ne’nțele­­gerii aruncată între poporațiunea care tră­­ieșce din munca mea și trântorii cari spună că suntă în­dreptă d’a fi clasele dirigente. S’ară puté crede citindă diarele loră. U­­nul­ din ele a mersă pene se invite pe mare sal a se ordone ca deputațiunea se fiă primită de la chei așa în­câtă delegații se nu mai găsescă imitatori.“ Mai bine inspirată de­câtă președintele Republicei, d. D. Audriftret Pasquier, pre­ședintele Senatului, a primită pe delegați și i-a asigur­ată că se va opune totă-de­una și din tóte puterile sale ca constituțiunea se fiă atinsă în ceva. Petiționarea se întinde în totă Francia. A­ustro-Ungaruil.—Montag-neme, or­ganulű oficiose din Viena, susține că cabinetulă germană n’a refusatü, precum s’a­­sist, propunerea d’a se ’n­­țel­ege cu Austro-Ungaria pentru unu (Corespondința particulară a Românului). Bogat, 3 Decembre Uă ceță dósa domnesc e mai in tote filele imprejurulu Plevnei. Ieri di­mineță a fostă unu focă slabă, derű iute, care a ținută mai bine d’uă jumătate oră. Mai multe mii de obuse fuseră aruncate în interiorul­ Plevnei. Acesta a fostă cea mai tare bombardare din câte amă văzută pân’acum. Desa bombardare măresce și mai multă fumulă, astă­felă că noptea nu se póte vedea omu cu omu. Dacă Osman aru cerca söjesä p’unu

Next