Romanulu, ianuarie 1878 (Anul 22)

1878-01-22

ANUNCIURI. Linia de 30 litere petit, paginea IV,— 40 bani Deto » » » paginea III, 2 lei — A se adresa: LA ROMANIA, la administrațiunea ^iarolui IN PARIS, la Havas, Laffite et C nne, 8, Place de la Bourse, LA LONDON, la Eugene Micoud,No.81-A Fleet Street, London E. €. LA TIENA, la d-nii Hansenstein și Vogler, Walfischgasse 10. Articolele nepublicate se ardu. 20 BANI ESEMPLARULU Redacțiunea și Administrațienea, strada Domnei, 14 DUMINECA, 22 IANUARIU, 1878. ANULU DOüEPECI ȘI DQUI VOIESCE ȘI VEI PUTEA LUMINEZA-TE SI VEI FI. ABONAMENTE. In capitală și districte, unii anii 48 lei; șase luni 24 lei; trei luni 12 lei; uă lună, 4 lei. Pentru tote țările Europei, trimestru 15 lei A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea (Jiaruluî LA PARIS, la d-nii Darras-Halegrain, 5 rue de l’anciene comédie și Hava s: Laffite et C-nie, 8 Place de la Bourse. LA VIENA, unde B. Gr. Popovici, 15 Fleischmarkt Scrisorile nefrancate se refusă. 20 BANI ESEMPLARULU întrunire electorala Duminecă, la 3 ore după amețit, în sala Ateneului. Ruf Iîfioni 21 CĂLINDARU. DUlUI CbUl, 2 FAURARUI. Publicămă mai la vale două interpelări ce s’aă făcută ieri guvernului. Una s’a formulată în Senată de d. Dimitrie Ghica, ș’alta în Cameră de d. V. Urechie. Amândouă sunt bine făcute, după noi, căci răspundă la uă mare îngrijire a națiunii. După regulamentele Camerelor, guvernulă va răspunde Luni și sperămă că păn’atunci va fi în stare să dea Camereloră ună răspunsă care să satisfacă și să linișească națiunea. Speranța nostră este mai cu semn întemeiată pe drepturile nóstre, pe simțimintele cele nobile ale Imperatorului Rusieior, pe cuvintele de iubire cea adresată d'atâtea ori națiunii și armatei române, și pe îngagiamentulă ce dintru începută a luată faciă cu noi în acestă privință, prin Convențiunea de la 4 —16 Aprile 1877. Frasa ce se zice c’ară fi în preliminariele păcei „a se da României uă indemnitate teritorială suficiente“, și care a neliniscită pe mulți, după cum cu dreptă cuvântă dire d.e Dimitrie Ghica, noi stăruimă a crede că este în favorea eră nu în defavorea Româniloră. Turcia declarându-ne resbelă, națiunea l’a susținută cu sângele și cu averea iei. Turcia, ca culpabilă către noi și ca învinsă, este datore să ne dea despăgubire. Imperatorele Rusiei oră,sciindă că Turcia n’are bani,a cerută pentru noi, ca și pentru Rusia, uă indemnitate teritorială suficiente. Astă-telă ne esplică că acea cerere și astă-felă vomă stărui a o înțelege penă nu ni se va dovedi că văă amă înțelesă. Scimă bine că rasele politice se schimbă, uneori chiară în 24 de ore. Vă Jurămă asemene că tóte puterile cele mari n’au fostă în stare să oprescă resbelulă. Cu tóte aceste noi, întemeiați pe dreptului nostru, întemeiați pe faptele nóstre, mai cu semn în acestă resbelă, întemeiați pe convențiunea de la 4 Aprile, pe lealitatea și pe cuvintele publice ale Imperatorului Alesandru, amăn ji să șihemă că, decă suntă unii diplomați ruși cari ară voi să ne ié Basarabia , Alesandru II n’a voită și nu pate voi să se dedă asemene lovire națiunii pe care, pe câmpul ă de onore, a numită-o aliata sea. Scirea, pe care o primimă astăți de la Atena e d o adevărată surprindere. Grecia, fără a declara resbelă și în momentul în care încheiarea păcii pare atâtă de apropiată, ocupă cu 12,000 omeni Tesalia, Epirulă și Macedonia, sunt cuvântă de a menține ordinea și de a preveni măcelărirea poporațiunilor creștine. Ce va eși ,d’aci? Ce a putută să îndemne pe Grecia la acestă pasă, după ce însuși guvernul engleză a constatată în Parlamentă că Grecia s’a abținută și se abține de a intra în resbelă, și după ce organ ul d-lui Deligeorge, fostă ministru, a arătată că causa pentru care Grecia nu pute intra în resbelă este refusulu Rusiei de a -i acorda alianța sea? Este prin putință ca guvernulă grecescă să se fi supusă, în pasură cea făcută, presiunii opiniunii publice; este asemenea probabilă să se fi supusă unor înrîuriri din afară. Tote aceste cestiuni se voră lămuri câtă de curendă. Depăcamdată însă este de observată că Grecia pare a -și pregăti uă retragere eventuală, căci trece fruntaria, nu declarândă resbelă, ci supt cuvântă de a merge în provinciile creștine ca să mărită ordinea și să previiă măcelurile. Oricum, faptulă este neașteptată, este surprinzătoră, pare să fiă preludiulă altoră nouă fapte, și de aceia se cere orecare trecere de timpă spre a pute fi judecată. De pe câmpuli de restoelii. A doua zi după luarea de către trupele nostre a posițiunei întărite de la Smirdan, care domină cetatea Vidinului. Turcii au încercată în două rânduri a ne lua înapoi acestă importantă posiție. Ei au făcută eșiri repezite, cari au fostă însătate energică respinse de trupele nóstre, menținându’șî posițiunile cucerite de dânsele. Perderile nóstre în aceste nouă lupte au fostă : 3 oficiali și 150 soldați răniți și 40 soldați uciși. In ziua de 15 Ianuarie curinte, trupele nostre au făcută să recunoscere pe malul Dunării la Silistra, cu care ocasiune au avută uă scurtă luptă cu inamiculă, perderile nóstre fiindă 1 sergentă ucisă și 5 soldați răniți. (Monitorul). SERVICIUL TELEGRAFIC AL AGENȚIEI HAVAS. Londra, 1 Februarie.—Vasula de transportă pentru nutrimente și munițiune, la Wye, trebuie se îmbarce la Woolvich două milione și jumătate de cartușe, pusti, și mai multe proiectile pentru artilerie. Treizeci și optă tone din aceste munițiuni sunt destinate a fi descărcate în insula Malta. După oă telegramă din Viena, adresată ziarului Times, la Constantinopole a circulată scomptură că Rusia ceruse, ca oă condițiune a armistițiului, dreptul de a ocupa ună câmpă de pe costa Asiei pe strîmtori. Se telegrafieză din Viena oiarului Daily Telegraph că, în urma extremei reserve a răspunsului Rusiei, care nu face mențiune de interesele speciale ale Austriei, cornitele Andrassy propune acum întrunirea, atâtă de apropiată pe câtă va fi cu putință, a unei conferințe europene, care s’arune la Viena. Atena. 1 Februarie.—"După lupta ce s’a dată între Turci și Chrestini, Cretenii s’aă întrunită în Adunare generale. Ei au proclamată căderea guvernului otomană și anexarea insulei la Grecia. Poporul a ratificată acestă resoluțiune cu entusiasmă. 400 Turci au fost abătuți de insurgenți în Tesalia, în apropiere de muntele Pelion. Circulă scomptulă că rescela a ’ncepută în Epiră și că se măresce în Macedonia. Totă poporațiunea validă din Grecia e chiemată a forma garda naționale. E mare entusiasmă pentru resbelă. Londra, 2 Februarie.—Bunură efectă făcută de respunsulu Rusiei e micșorată prin înaintarea trupelor rusescă asupra Constantinopolei. E îndoială că Germania va primi întrunirea unui congresă. La Camera comunelor, d. Nothcote, ministrulă de financie, adică că nu se făcuse nici uă cheltuielă asupra creditelor suplimentare cerute. Acestă declarațiune a fostă primită cu aplauze. Un membru a vorbită cu energia în contra crediteloră. La Camera lordiloră, lordul Derby a desmințită mersul de curendă ală Rușilor asupra Galipolei. Berlin, 2 Februarie.— D. Câmpineau a plecată astăzi. Densulă a fostă primită de mai multe ori în familia imperială. Paris, 2 Februarie.—Journal des Debate observă că acum totulă e subordinată întrunirei unui congres, la care d. de Bismarck se opune. Atena, 1 Februarie.—Guvernulă elenică, mișcată de suferințele provincielor grecesc supuse, Turciei, o dată ordine la 12,000 se trăcă granița mâne dimineță și să ocupe Tesalia, Epirulă și Macedonia pentru a menține ordinea și a preveni măcelulă poporațiunilorebreștine. Camera a votată să lege asupra rechisițiunilor. Banca naționale a acoperită ună împrumută de zece milione. Francia.— Comitetul electorale din arondismentul al 20-lea din Paris a oferită d-lui Gambetta una banchetă, la care eminințele oratoră ale stângei a pronunciată ună discursă în care a răspunsă la acuzările ce s’aă făcută Camerei în urma invalidărilor pronunciate de ea. Oratorul a reamintită aptele arbitrare ale administrațiunii trecute și comploturile ce aă râmasă pen’acum necercetate și nepedepsite. „Scăparea nostră, a adăugată d. Gambetta, o datorită votului universale. Prin elăamă putută învinge. El simțise că era vorba de existența sea; înțelesese tóte încercările ce se făcuseră spre a’lă surprinde, pentru a profita a doua zi de slăbiciunea sea ș’a ’lă suprima.“ Apoi a elaminată care trebuie sâ fie rolulă majorității. „Acestă majoritate liniștită și disciplinată va instrui procesulă inamicilor votului universale. „Mulți se plângă că merge forte încetă cu acestă procesă. Ai ! ei nu sciü tóte ruinele private ce s’aă causată, nu scră tóte faptele funcționarilor”. Ș’acestea trebuiescă studiate d’aprope. „Dreptate se va face. Acestea nu sunt represalii; că amă orore pentru tote represaliile, ori de unde ară veni. „Dreptate se va face, căci trebuie să se afle în celă din urmă sață ală Franciei ce atentată s’aă încercată în contra votului universale. „Vomă preveni pentru totădauna, în acestă nobilă țară, reînvuirea unor asemeni încercări. Vomă urma acestă anchetă, fără să ne lasămă a fi mișcați nici de plângerile, nici de mâinile celor loviți. „Însă nu vomă părăsi pentru acesta afacerile țării. Avemă timpulă d’a reprima în numele legii. Avemă și timpul ă de a studia reformele cerute în tote serviciele. „E că programa nostră: pentru copii, șcală; pentru Francia, pace; pentru cetățeni, libertate. „Acesta e programa care a fostă salutată de alegători în cele din urmă alegeri. „După acestă manifestare, cu atâtă mai semnificativă, cu câtă a fostă mai împedecată, cine ară cuteza să se mai împotrivăscă Franciei ? In aceste condițiuni, cine se supune, se onorăză. „Credeți că ceia ce rămâne din cele treipatru partite cari conspiraă în contra țerei este de temută ? „Mi-se pare că semena cu acei fricoși cari fluieră în întunerică pentru a ’și da curagială ce le lipsesc”. „Aă în contraforă Francia întregă. „Dacă vomă stărui în politica nostră de ordine,de reflesiune, de progresă, suntă convinsă că vomă dobândi totă, chiară capitularea Senatului, care va înțelege că trebuie s’asculte dorințele țerei, supt direcțiunea unoră omeni în adeveră omeni de guvernare. „In întru, vomă fi espresiunea legei; în afară, espresiunea dreptății. „Silită a se mărgini la repararea averii sale, Francia nu voiesce se s’ocupe de câtă de desvoltarea morală și materială a copiilor ăiei. „Dina cândă vor fi cei mai învățați, remănendă totă vă dată cei mai liberi, — nimeni neputândă contesta că suntă și cei mai avuți — cine va pute privi țăra nostră fără respectă ? „Înse tóte lucrurile aceste atârnă de înțelepciunea stăruitore și de unirea partidei republicane.“ In ziua de 27 Ianuarie, s’aă făcută alegeri pentru deputați în Francia. Treabia a se înlocui nouă din monarhiștii candidați oficiali, ale căroră alegeri fuseseră invalidate. Din nouă candidați s’aă alesă optă republicani, și este balotată pentru ală noulea jocă, dară între candidați tată republicani. Aceste alegeri suntă încă să dovedă că spiritulă republicană aprinsă adânci rădăcini; căci candidații republicani au dobândită majorități mult mai mari decâtă în alegerile trecute, era conservatorii aă perdută și, în cinci arondismente, nici n’aă pusă candidați, căci acești ómeni—o dovedesce chiară acestă faptă—suntă siepli d’a fi învinși, cândă n’aă în ajutoră puterea și frauda. Germania. — De cătava timpă presa germană nu încetază a ne întreține despre reformele proiectate în Constituțiunea imperiului și mai cu semă în organisarea puterii esecutive. Concediurile prelungite ale principelui de Bismark și lipsa unui minister râspundatură pentru afacerile generale ale imperiului au făcută obiectură unoră discnsiuni publice. Principele de Bismark însăși n’a esutată a se învoi că trebuie schimbată acesta situațiune anormală. Aflămă din Berlin că marele cancelarii a luată inițiativa reformei celei mai arginte. A presintată consiliului federal e ună proiectă de lege care modifică Constituțiunea dândă împăratului dreptul d’a chiăma, ca susțiitori ai marelui cancelarii, ori ună vice-cancelară, ori capi de departamente ministeriale avfundă aceleași puteri ca și cancelarulă. Însă acești funcționari voră trebui să fie aleși din sânul consiliului federale, condițiune care esclude ori-ce competițiuni parlamentari. Englitera. — împăciuirea ce se presimția s’a produsă în Englitera. Afară de Daily-Telegraph, care regretă facia pacifică ce aă loată evenimentele, și The Standard, care recomandă reserva, celelalte fiare credă pacea imininte și se bucură de acesta. The Daily News crede că guvernul va reveni asupraotărîrii de a cere mâne voiulă creditelor estraordinare, The Times este de aceași părere. Țarulă, după acestă țară, a justificată cuvântul prin care anunciazădinioră că va face pe Europa să se mire de moderațiunea sa și lordulă Derby n’a dată probe de câtă de ușurință. Ară fi trebuită,ice the Times, să ie informațiuni pentru a se feri d’a lua uăotărîre care pare ridiculă astăzi. Rațiunea nescriei în care s’aflau cei din Londra în privința condițiunilor de pace este fără valore, fiindă că se scia că aceste condițiuni erau în desbatere la Constantinopole. Iovada acestor atacuri, a retragerea lordului Carnarvon, a șovăirilor lordului Derby, încheiarea păcei, Zice Independința belgică, ară pute pre bine să fiă sfirșitulă ministerului Beaconsfield. Nobilul lordară espia, prin căderea sea, șovăirile sale de la începutulă crisei și ’ncercarea cea făcută de uă-i ca să târască pe Englitera la nișce demonstrări resboinice, pré întârziate ca s’aibă vr’ună efectă astaz i. Die Post din Berlin, vorbindă în numărul de la 27 Ianuarie, despre încheiarea păcii, face următorele conclusiuni: „Preliminariele, ce se speră a se suprscrie la Kazanlik, se înțelege de sine că aă trebuință de recunoscerea Europei. Rusia trebue dară să’ntocmescá astăfelă stipulațiunile păcii pe care voiesce a o dicta în câtă ele să nu fie lipsite de perspectiva aprobării Europei. Se pute ca Rusia se doresca a realisa, la încheiarea păcii actuale, pretensiunea ce avea încă de la resbelul Crimeii, de a redobândi protectoratulă asupra tutoră supușilor Porții, și la care a trebuită să renunțțe în urma tratatului de la Paris; ânsă totă atâtă de puțină credemă în realizarea acelei dorințe câtă și în regularea strîmtorilor mării în sensul păcii de la Hunkiar-Skelessi. Totă asemenea nu credem nici în deslipirea de România a țărmului de la gurile Chiliei și în reîncorporarea lui la Rusia. Chiară celă mai norocosă biruitură precede cu prudință, nepretinzând totă cea perdută cădini0ră. Germania, a sartcrificată, la 1S67, pentru menținerea păcii, dreptul săă asupra Luxemburgului. In preliminariile de la Versailles, nu s’a gândită delocă să pună în cestiune acestă concesiune făcută în faptă Franciei, era în formă puteriloră europene. olndnev ,,Posesiunea gurelor Dunării atinge ună interesă vitale ală Austriei și indirecta ală Germaniei. D’aceia, cu tóte declarațiunile scomotose ale Ziarelor ruse, noi nu credemă că Rusia s’ară gândi s’atingă acele interese. Prin urmare, ceia ce pacea pute aduce Rusiei eliberarea de supt fugă a țărilor slave din Turcia; deschiderea strîmtorilor pe sema comerciului lumii; înlăturarea restricțiunei privitóre la Marea negră și întărirea posițiunilorui ei în Armenia : „acestea tote împreună suntă ună resultată mare, onorabile și plină de succesă“. Die Presse de la 29 Ianuarie se lua primă astăferă: „Se zice că cercurile diplomatice, fiind deja informate despre condițiunile Rusiei, ar fi de părere că acele condițiuni au trebuință de modificări. Austro-Ungaria mai cu sema ține multă ca glasulă iehotărîtoră să fie ținută în somn la luarea măsurii privitore la rectificarea a de fruntarii pentru Serbia și Muntenegru, în privința pretensiunii iei pentru neutralizarea Dunării de jos și ca în Bulgaria să nu se înființeze oă stare de lucruri care ară stabili acolo pentru totă-dauna, să fie și numai vremelnică, influența Rusiei. De aceia cornitele Andrassy va aduce la cunoscința celoră din Petersburg, primă notă separată, opiniunile sale în privința acestoră împrejurări.“ Preindenblatt de la 30 ianuarie, vorbind despre condițiunile păcii, Zice : „Cestiunea Bulgariei e destulă de gravă și pare a se complica și mai multă prin pretensiunea Rusiei de a o ține ocupată mai multă timpă. Ocuparea Bulgariei de oștiri ruseșci nu e nici în interesul Austriei, nici în ale celorălalte state. Viitorea întocmire a Bulgariei e strînsă legată cu regularea relațiunilor Dunării. Uă ocupare ce se ară prelungi și după incheiarea păcii ară însemna darea Dunării în esclusiva posesiune a Rusiei cu atâtă mai alesă că pare a se confirma că la Petersburg stăruiască pentru retrocedarea Basarabiei române. Darea gureloră Dunării în exclusiva folosire a Rusiei implică ună pericolă pentru statele dunărene și stă în contrazicere cu totă ce Germania, Austria și în specială . România are dreptă să pretindă.