Romanulu, martie 1878 (Anul 22)
1878-03-26
Diseusiunea a urmată numai asupra art. 3, la care s’a primită ună amendamentă ală d-lui Manolescu, prin care se propune ca comisiunile districtuale pentru verificarea și lichidarea bonurilor de rechiziță se fiă compuse din ună membru din consiliul județănă, unulă din consiliul comunală și ună delegată ală guvernului. Senatorii și deputații vor face parte de dreptă din aceste comisiuni. Ședința se rădică la G ore sera. ADUNAREA DEPUTAȚILOR. Ședința de Vineri, 24 Martie, 1878. Ședința se deschide la orele 2 p. m. supt președința d-lui preș. C. A. Rosetti, fiind prestați 74 d nn deputați. In urma propunerii d-lui președinte, Adunarea decide ca a doua zi, de și sărbătore, se se țină ședință publică, pentru a se putea termina votarea bugetelor până la finele lui Martie. D. Q. Macri își desvoltă interpelarea asupra ordinului ce a dată d. ministru de financie către vameșii din Ismail, Galați și Brăila, în ceea ce privesce perceperea taxeloru vamale, pene la votarea proiectului de lege pe care l’a presintată d-sea Camerei în privința porturilor france, și rugă pe d. ministru se revoce acelă ordină de pre ce ară aduce vătămare și jicnire comerciului. D. ministru de financie respunde că rasele ce se percepu se voră înapoia comercianților, dacă proiectul de lege ce se află în studiul Camereloră va fi votată. De aceea rogă pe Cameră se se ocupe de urgență cu acestă proiectă, pentru a putea remedia astă-feră mai curându acestă revânsă d-sea nu póte călca să lege în vigore. Discuțiunea se închide. Se pune la votă ună amendamentă ală d-lui Nicorescu la art. 20 ală bugetului ministerului justiției și Adunarea să respinge. Camera votăză în unanimitate creditulă de 801.000 lei pe sema ministerului de resbelă. Se pune apoi la votă bugetilă ministerului justiției și se încuviințăză fără discuțiune. Camera mai voteză următorele credite : 1) ună credită estraordinară de lei 216,031, bani 32, pentru plata transporturilor de persone și materiale militare efectuate în interesul armatei pe liniele Lemberg- Cernăuți-Iași; 2 ună credită de lei 769.533, bani 50 pentru acoperirea cheltuelelor de întreținere a armatei mobilisate pe luna Martie. Asupra bugetului ministerului de externe, nu iea nimeni cu ventulă, afară de d. P. Ghica, care cere a se suprima interpreții de limba rusă și germană, dori), închinându-se discuțiunea și ne mai luândă nimeni cuventulă, bugetulă se pune la votă și se primeșce. La votarea bugetului cancelariei consiliului de miniștri resultatul votului fiindă nulă, ședința se rădică la orele 4 și ună sfertu, anunțându-se cea viitóre pe a doua zi. NEUROLOGIA. Charles Beslay, fostă membru ală Comunei și delegată de densa la banca Franciei, a murită zilele acestea în Elveția. Charles Beslay lasă ună nume iubită de toți câți l’aă cunoscută și respectată péné și de adversarii săi politici. Ch. Beslay, născută la 1795, era fiulă deputatului republicană Bernard Beslay. In 1830 alegătorii din Pontivy trămiseră pe Ch. Beslay la Cameră, în care făcu parte, împreună cu tatăl său, din estrema stângă. In acelașă timp, Beslay se silia a pune în practică, în propriele sale afaceri, principiile democratice pe care le apăra cu căldură în Cameră, organizândă, în atelierele de construcțiuni pe care le dirigea la Popincourt, sistema asociațiunii între urmeri. Numită în 1848 comisară generală ală guvernului revoluționară în Morbihan, fu alesă în urmă cu 95,000 de voturi deputată în Constituantă. In timpul imperiului făcu uă activă propagandă republicană în întrunirile publice și a Curierulu Francesc. In momentul resbelului, se în ROMANULU, 26 MARTIV, 1S7 S. gagia, ca și Lanfrey și atâți alți bătrîni republicani, în regimentele ce plecau la graniță. Beslay avea 76 de ani cândă porni ca simplu soldată cu regimentul său de infanteriă, care mergea la Metz. După acestă eroică purtare eră fu alesă membru al Comunei și ocupa importanta funcțiune de delegată la banca Franciei, pe care o păstră până la intrarea trupelor- versaliese în Paris. Bessay se retrase, în urmă, la Neuchâtel, unde trăi pâne acum uă viață cu totulă isolată. Monitorul de aici publică următorulă regulamentă pentru înființarea nouei decorațiuni întitulată crucea „Trecerea Dunărei“. Regulamentul „crucea trecerea Dunărei“. Art. 1. Se instituie oă cruce comemorativă care va purta numele de crucea Trecerea Dunărei. Art. 2. Crucea Trecerea Dunărei se va conferi tuturora militarilor și asimilațiloră de ori-ce gradă care au fost însumați, atașați sau însărcinați cu controlul administrativă la corpurile de trupă ori la serviciele militare ce au operată peste Dunăre și au luată parte la campania din 1877—1878 în Bulgaria. Art. 3. Crucea se va conferi asemenea și funcționarilor civili și personelor, care, ne aparținândă d’a dreptul ostirei, au fostă chemate de ună serviciă efectivă și permanentă pe lângă armata nostră de operațiune pe țărmură dreptă ală Dunărei. In acestă categorie intră funcționarii chemați peste Dunăre de ună serviciă administrativă pe lângă armata de operațiune, impiegații telegrafici și poștali care au fost atașați în modă permanentă armatei, medicii civili care au exercitată activitatea lor în ambulanțele și spitalele stabilite pe teatrală de operațiune pe țărmură dreptă ală Dunărei, infirmierii,(preoții care nu aparțină regimentelor), într’ună cuvântă tote personele care, fără a face directă parte din armată, au făcută ună serviciă pe lângă dânsa în Bulgaria dincolo de Dunăre. Preoții regimentelor, medicii civili și infirmierii care au fost întrebuințați în ambulanțele din prima linie pe câmpul de luptă se vor considera ca asimilați gradelor militare. Art. 4. Domnitorulă confere crucea Trecerea Dunărei. Ea se dă pe viață. Art. 5. Dreptul de a o purta este personală și nu se transmite în nici ună casă. Art. 6. Numărul crucilor acordate este determinată în limitele art. 2 și 3. Constatarea dreptului de a dobândi crucea se face pentru militari și asimilați prin foile de prezență ale corpurilor, în timpul operațiunilor peste Dunăre. Pentru personele civile, prin certificată în regulă ale corpurilor sau servițielor, pe lângă care aă funcționată. Art. 7. Dă dată acestă numera stabilită definitivă, nu se mai pute acorda crucea Treceri Dunării în afară de cei îndreptățiți prin decretură de faclă. Art. 8. Crucea este de oțelă ocsidată, fundulă negru purtată, lungimea ramuriloră crucei este de 43 milimetri, lățimea de 6 milimetri, grosimea de 2 milimetri, forma este cea bisantină a bisericii Răsăritului. Crucea are pe marginile ramurilor o uă dungă albă în colorea naturale a oțelului și în mijlocăună medalionă înconjurată de ună cercă de oțelă. Fondul medalionului este asemenea negru purtată și portă pe aă parte legenda . Trecerea Dunării și în mijlocă milesimulă 1877, pe cea altă parte pe fondul medalionului se află cifra nostră domnescă. In partea superioră a crucii se află mnă inelă de oțelă prin care se petrece panglica. Art. 9. Crucea Trecerea Dunării se va purta de gradele militare și asimilate atenuată deuă panglică de moară roșu închisă, lată de 40 milimetri, având două vergi negre verticale în lățime de 10 milimetri, separate una de alta prin uă vergă de culorea fondului panglicei (roșu închisă) de 8 milimetri. De ambele margini ale panglicei rămâne oă dungă roșie de culorea fondului panglicei în lățime de 6 milimetri. Art. 10. Personele care nu aparținu armatei, șină dobândită crucea în virtutea art. 3, o vară purta atârnată deuă panglică avândă fondulă negru, lată de 17 milimetri în două fisieruri roșii, în lățimea I , de 2 milimetri pe margine. Art. 11. Crucea se portă pe partea stângă a pertului, avândă aparință, pe partea din afară, legenda Trecerea Dunării. Art. 12. Crucea Trecerea Dunării este u distincțiune de resbelă și portulăiei va fi regulată astăfelă cum se va stabili pentru decorațiunea și însemnele de resbelă. Art. 13. Corpurile vor întocmi un registru specială în care vor înscrie numele, comuna și districtul gradelor inferiore cărora se va fi acordată crucea Trecerea Dunării. Acestă registru se va păstra în arhhiva corpului. Art. 14. Pentru gradele oficiăresce, se va stabili un registru care se va ține la ministerulă de resbelă, arătândă numele oficierului, funcțiunea,"corpulu,loculă nascerei și domiciliul". Art. 15. Ministerulă de resbelă va întocmi asemenea un registru separată în care se va înscrie numele personelor neaparținândă armatei care voră fi dobândită Trecerea Dunării, în virtutea art. 3 ală regulamentului. Art. 16. După încetarea din viață a unui gradă inferioră decorată cu crucea Trecerea Dunărei, crucea se va depune la biserica comunală a domiciliului său locului de origină a decedatului, unde se va aședa pe uă tablă atârnată în intrarea bisericii cu inscripțiunea numelui decoratului, spre a onora memoria apărătorilor patriei. Autoritățile comunale și județene vor priveghia îndeplinirea acestei disposițiuni-Art. 17. Autoritățile comunale vor înșciința, în casă de încetare din vieță a unui decorată cu crucea Trecerea Dunării, corpulă din care dânsulă a făcută parte spre a se trece în registra specială ca încetată din vieță. Art. 18. Pentru oficialii decorați cu crucea Trecerea Dunărei, după încetarea din viață, crucile se vor aședa la arsenală I sau la muzeulă militară, într’ună locă determinată, înscriindu-se numele oficialilor, alături cu crucile. Art. 19. Streinui, care ară îndeplini condițiunile stabilite de art. 2 și 3 ale regulamentului de faciă, voră putea dobândi crucea Trecerea Dunărei și se va ține un registru deosebită pentru aceștia. Art. 20. Crucea Trecerea Dunărei, și drepturile ei, se perdă din aceleași cause , din care se perde și calitatea de cetățănă română. Art. 21. Se perde încă după uă condamnare prin sentință la uă pedepsă infamantă. Art. 22. Streinii voră perde aceste drepturi prin condamnarea judecătorescă la uă pedepsă infamantă a cestei istorice edițiuni prețură numai de lei douî. D-nii doritori d’a’lă avă îlă voră cere de la mine d’a dreptă (Calea Văcărești, No 151) trimițândă costulă în mărci poștale său timbre, și le voră primi fără altă plată de transportă. Cei ce vorü cere mai multe exemplare voră primi 10 la sută gratis. Editorii-compuitoru. Locot.-col., D. Papazolu. NU NE UITAȚI! Așa adie vântulă celă senină care primăvara se rădică despre Oltă, asta vibreză sufletele acelora frați, fii și rude ale nóstre, care au rămasă pe câmpiele și văiele Plevnei, Rahovii, Beligragikului și Asmerdanului. Nu pate fi nici ună Română, care se nu-și aducă aminte d’ună frate, d’ună fiă, d’ună amică scă d’ună camaradă cu care acum mă ană amă sărbătorită sfintele și veselele fiire ale primăverii. Sufletele lor și ne privescă din ceruri, unde datoria către patriă și drapelă s-aă chiămată, ca să se glorifice în eternitate, eră animele nóstre le păstrăză dragostea și recunoștința. Ca soldată îmbătrânită supt drapelele române și ca cetățenă cu iubire de aceste suveniri frumóse, amă credită că facă bine să compună uă tablou mare, bine esecutată, de celă mai bună litografă ce avemă, în care amă arătată întinsa câmpie a Plevnei, peste care se vădă presărate mormintele fraților noștri, în mijlocul ă cărora s’a desemnată unulă din cele mai sublime monumente din sînulă mamei nóstre Roma. Peste elă s’a înscrisă numirea corpuriloră de armată ce s’aă luptată pentru independința României, loculă lupteloră, marca țării, și tote acestea înconjurate cu frumóse gulisante din florile neuitării. Cadrul tabloului s’a ocolită cu portretele tuturor ofițerilor morți pe câmpul de onore, înscriindu-se supt tablou data și frumosa poesiă a d-lui Urlățănu. Recomandândă mai cu osebire frumosulă monumentă, rogă pe cei în dreptă a’lă avă ca modelă la timpă priinciosă, cândă se va proiecta abidicarea monumentului în acelă cimitiră ală martirilor, bravi și nemuritori ai națiunii. Fiindăcă și din vânzarea acestui tablou —care face parte din seria de 12 ce s’au lucrată pân’acum despre bătăliele armatei române— amăotărîtă să trimită jumătate totă pentru ajutorulă familieloră soldaților morți cu arma ’n mână, (precum s’a trămisă până astăci în cursă de șase luni de ciile cu suma de lei 3000) s’a pusă a FELURIMI Poporațiunia Iașului. — De cândă s’a încheiată vestita pace de la San Stefano s’a micșorată numărulă pasagerilor, care trecă prin Iași și ca sporită acela ală străiniloră stabiliți în orașulă nostru, căci mai toți oficialii și funcționarii ruși aședațî aici și-au adusă familiele loră. N’avemă decâtă a observa mișcarea zhilnică de pe stradele nóstre, și ne vomă încredința despre acesta. E necontestabilă că oraiul nostru câștigă multă din acestă împrejurare, mai alesă în privința bănăscă, fără perde în alte privințe. * Statistica spitalelori ruse. — După datele statistice culese, mișcarea bolnavilor în spitalele militare ruse din Iași a fostă în luna Februarie a. c. următorea: La 1 Februarie erau presinți 1360 militari bolnavi, între care 1075 Ruși și 275 Turci, din aceștia au murită 302; în ziua de 1 Marte se aflau dără încă în curarisire 1038. Pe dimurină 10.* Ieri Vineri, pe la 3/2 ore după amiăzi, cârciumarulă G. Pârvulescu din strada Pandurii, colorea verde, fiindă de mai multă timpă certată cu socia lui, s’a înjunghiată cu una cuțită. D. Pârvulescu a fost condusă la spitalul Colțea. Rana nu este gravă. Ospiciul Independințeî din Craiova. Spațială nu ne-a permisă pâne acum a publica urmatorea dare de semă a comitetului administrativă ale spitalului Independințeî din Craiova, comunicată și d-nei Maria Rosetti, vice-președinte a acelui ospidă. Indeplinimă aici acesta lipsă. Demnă. Conform statutelor societății nóstre, am procedată și pentru lunile Noembrie și Decembrie ca și pentru cele precedente, alegândă oă comisiune de 5 persone ca se cerceteze și se verifice compturile tutoră chieltuieleloră făcute cu acestă spitală în decursul acestora două luni.—Acestă comisiune îndeplinindu’și misiunea și-a depusă raportulă seă adunărei generale, care aprobându-lu, noi ne grăbimă a vi ’să înainta ca printr’ânsul se puteți cunosce starea casei societății. In ceia ce privesce funcționarea, cu onore ve facemă cunoscută că avemă resultate pră mulțămităre, precum veți judeca din cele ce urmără. Din 160 răniți ce au intrată în spitală de la înființarea lui și pene astăzi, adică 6 ofițeri și 154 soldați de grade inferiore, au fost evacuați în deplină sănătate 3 ofițeri și 127 soldați, remânându-ne în căutare 3 ofițeri și 25 soldați, toți pe cale de însănătoșire, amă avută și trei cașuri de morte, care toți trei au sosită la noi puțină înainte de a-și da sfârșitulă, notândă totă de uă dată că printre răniții noștri amă avută multe cașuri de gravitate, pe care eminenții noștri doctori aăsclută a le aduce la ună resultată fericită. Primiți și cu acestă ocasiune, onorată demnă, atâtă espresiunea recunoscințeî nóstre, câtă și asigurarea înaltei stme și considerațiuni ce ve păstrămu. Comitetul administrativă: Alesandrina Periețanu, Emma Theodorian, Elena Cornetti, Ana Constant, Cecilia Const. Cancea. RAPORTU. Comisiunea însărcinată de Onor. adunare generale a spitalului Independința București-Craiova, adunându-se în mai multe ședințe și cercetând socotelele după actele presintate de comitetul administrativă și de d-na Casieră pe lunile Noembre și Decembre anulă 1877, a constatată cele următore: In ceia ce privesce fondulă și veniturile spitalului amă constatată: 1. Numerară în casă la 31 Octombre anulă 1877 conformă semeloră închiriate și aprobate pentru lunile anteriore lui Noembre 1877 lei 1820, bani 72. 2. Rămășițele anteriore lui Noembre 1877, conformă acelora seme, lei 1155. 3. Contribuțiuni lunare pe Noembre 299 și Decembre 1877, ofrande și diverse venituri lei 1579, bani 20. Totală lei 23,939, bani 92. II. Din suma veniturilor s’a încasată până la 31 Decembre 1877, cu fondură anterioră cu totulă, lei 22,814, bani 92. III. Chieltuelele efectuate după mandatele emise pentru lunile Noembre și Decembre 1877 sunt: de lei 4,751, bani 3. IV. Plățile efectuate în lunile Noembre și Decembre 1877 sunt: de lei 4863, bani 13, din care lei 111, bani 10 pentru mandatele anteriore lui Noembre 1877 și restul ă pentru mandatele emise în Noembre și Decembre 1877. Scădțândă încasările din venituri, difertația este de lei 1125 rămășițe de încasată și care se voră trece la veniturile lui Ianuarie 1878. Scădândă plățile din încasări ne dăuă diferințiă de lei 17,952, bani 79. Acestă sumă formăză numerariulă în casă, care se va trece ca capitală ală spitalului în luna Ianuarie 1878. Pentru luna Ianuarie 1878 spitalul pate dără conta pe sumele următore : Numerara 17,952 lei și bani 79. Rămășițe 1,125 „ Diverse venituri 1,400 „ Diversele venituri însă suntă aproximative, pentru că se compună nu numai din contribuțiuni lunare ci și din ofrande. Acesta este resultatul cercetărilor nóstre, pe care avemu onorea a’să supune aprobărea unor adunare generale. Ecaterina Căpreanu, Ana Coman, Polixena Gheorghiad, Maria Titulescu 1878 Ianuarie 28. Craiova. BULETINULU METEOROLOGICU. Bucuresci. 25 Martie, 1878. Vineri, 24 Martie, orele 12 noptea.—Senină, 761mm-1-8 ° R. Sâmbătă, 25 Martie, orele 9 dim.—Nori, 759mm—[—9 ° R. Starea civilă a capitalei De la 10, 11,12 Marti fi 1878. Cui. Roșiu.— Născuți: 3 băieți legitimi. — 1 fată legitimă.— 1 fată naturală. Morți: 16 bărbați.— 2 femei. iul. Galbeni.— Născuți: 4 băieți legitimi.— 5 fete legitime.— 1 fată naturală. Morți: 14 bărbați.— 6 femei. Cui. Verde. — Născuți: 1 băiată legitimă.— 8 fete legitime.— 1 fată naturală. Morți: 12 bărbați.— 9 femei. Căsătoriți: D. Moritz Löbel cu d-ra Rachela Blumenfeld. Cui. Albastru. — Născuți: 2 băieți legitimi.— 1 băiată naturală.— 2 fete legitime.— 1 fată naturală. Morți: 6 bărbați.— 3 femei. Căsătoriți: D. Dum. Nicolae cu d-ra Petra Chiram Vladu. Cui. Negru. — Născuți: 5 băieți legitimi.— 3 fete legitime. Morți: 9 bărbați.— 9 femei. Reproducerți următorele seris: cari au fost publicate numai în edițiunea pentru Capitală a numărului precedinte . Servițiulă telegrafică ală Agenției Havas. Roma, 4 Aprile. — L’Avenire spune că „consiliulă estraordinară de miniștri, care s’a întrunită Mercuri, a examinată cestiunea Orientelui. Deși a prevalată opiniunea ca Italia să observe oă strictă neutralitate în eventualitatea unui conflictă dintre Eughiera și Rusia, totuși guvernul italiană a recunoscută pentru ministerul de resbelă și ală marinei necesitatea d’a lua orecare măsuri de precauțiune“. Viena, 4 Aprile. — Fremdenblatt și Die Presse stăruie a pune în evidență isolarea în care se află Rusia și conchidă că se pute spera ca bărbații de stată ruși se caute mijloculă d’a reintra în sfera vederilor și esigințelor europene, relativă la soluțiunea complicărilor orientale. Senatulă a continuată și astăzi desbaterea asupra proiectului pentru interpretarea legii electorale. — D. M. Costache Iepurăru a anunciată d-lui ministru de esternetă interpelare privitore la greutățile ce întâmpina navigațiunea pe Prută. SPECTACOLE I. Asociațiunea artiștilor români (teatrală națională): — Duminecă, Mușchetarii. I. D. lonescu (Alcazaru): — In tóte serele represintațiuni variate. — Mercuri, debutul d-lui Hermann Untan, celebrulă violonistă care, lipsită fiindă de brațe, esecută artele cele mai dificile cu ajutorul picioreloră.