Romanulu, martie 1878 (Anul 22)

1878-03-26

Diseusiunea a urmată numai asupra art. 3, la care s’a primită ună amendamentă ală d-lui Manolescu, prin care se propune ca comisiunile districtuale pentru verifica­rea și lichidarea bonurilor­ de rechiziț­ă se fiă compuse din ună membru din consiliul­ județănă, unulă din consiliul­ comunală și ună delegată­ ală guvernului. Senatorii și deputații vor­ face parte de dreptă din aceste comisiuni. Ședința se rădică la G ore sera. ADUNAREA DEPUTAȚILOR. Ședința de Vineri, 24 Martie, 1878. Ședința se deschide la orele 2 p. m. supt președința d-lui preș. C. A. Rosetti, fiind­ prestați 74 d­ nn deputați. In urma propunerii d-lui președinte, A­­dunarea decide ca a doua­ zi, de și sărbă­­tore, se se țină ședință publică, pentru a se putea termina votarea bugetelor­ până la finele lui Martie. D. Q. Macri își desvoltă interpelarea a­­supra ordinului ce a dată d. ministru de financie către vameșii din Ismail, Galați și Brăila, în ceea ce privesce perceperea ta­­xeloru vamale, pene la votarea proiectului de lege pe care l’a presintată d-sea Ca­merei în privința porturilor­ france, și rugă pe d. ministru se revoce acelă ordină de pre­ ce ară aduce vătămare și jicnire co­­merciului. D. ministru de financie respunde că ra­­sele ce se percepu se voră înapoia comer­­cianților, dacă proiectul­ de lege ce se află în studiul­ Camereloră va fi votată. De aceea rogă pe Cameră se se ocupe de urgență cu acestă proiectă, pentru a putea remedia astă-feră mai curându acestă rev­­ânsă d-sea nu póte călca să lege în vi­gor­e. Discuțiunea se închide. Se pune la votă ună amendamentă ală d-lui Nicorescu la art. 20 ală bugetului ministerului justiției și Adunarea­­ să res­pinge. Camera votăză în unanimitate creditulă de 801.000 lei pe sema ministerului de resbelă. Se pune apoi la votă bugetilă mini­sterului justiției și se încuviințăză fără discuțiune. Camera mai voteză următorele credite : 1) ună credită estraordinară de lei 216,031, bani 32, pentru plata transporturilor­ de persone și materiale militare efectuate în interesul­ armatei pe liniele Lemberg- Cernăuți-Iași; 2­ ună credită de lei 769.533, bani 50 pentru acoperirea cheltuelelor­ de întreținere a armatei mobilisate pe luna Martie. Asupra bugetului ministerului de externe, nu iea nimeni cu ventulă, afară de d. P. Ghica, care cere a se suprima interpreții de limba rusă și germană, dori), închi­­nându-se discuțiunea și ne mai luândă ni­meni cuventulă, bugetulă se pune la votă și se primeșce. La votarea bugetului cancelariei consi­liului de miniștri resultatul­ votului fiindă nulă, ședința se rădică la orele 4 și ună sfertu, anunțându-se cea viitóre pe a doua­ zi. NEUROLOGI­A. Charles Beslay, fostă membru ală Comunei și delegată de densa la banca Franciei, a murită zilele acestea în Elveția. Charles Beslay lasă ună nume iu­bită de toți câți l’aă cunoscută și respectată péné și de adversarii săi politici. Ch. Beslay, născută la 1795, era fiulă deputatului republicană Ber­nard Beslay. In 1830 alegătorii din Pontivy trămiseră pe Ch. Beslay la Cameră, în care făcu parte, împreună cu ta­­tăl­ său, din estrema stângă. In acelașă timp, Beslay se silia a pune în practică, în propriele sale afaceri, principiile democratice pe care le apăra cu căldură în Cameră, organizândă, în atelierele de con­­strucțiuni pe care le dirigea la Popin­­court, sistema asociațiunii între u­­rm­eri. Numită în 1848 comisară gene­rală ală guvernului revoluționară în Morbihan, fu alesă în urmă cu 95,000 de voturi deputată în Con­stituantă. In timpul­ imperiului făcu uă activă propagandă republicană în întrunirile publice și a Curierulu­ Francesc. In momentul­ resbelului, se în­ ROMANULU, 26 MART­IV, 1S7 S. gagia, ca și Lanfrey și atâți alți bătrîni republicani, în regimentele ce plecau la graniță. Beslay avea 76 de ani cândă porni ca simplu soldată cu regim­entul­ său de in­fant­eriă, care mergea la Metz. După acestă eroică purtare eră fu alesă membru al­ Comunei și o­­cupa importanta funcțiune de dele­gată la banca Franciei, pe care o păstră­­ până la intrarea trupelor- versaliese în Paris. Bessay se retrase, în urmă, la Neuchâtel, unde trăi pâne acum uă viață cu totulă isolată. Monitorul­ de ai­ci publică următorulă regulamentă pentru înființarea nouei deco­­rațiuni întitulată crucea „Trecerea Dunărei“. Regulamentul­ „crucea trecerea Du­nărei“. Art. 1. Se instituie oă cruce comemora­tivă care va purta numele de crucea Tre­cerea Dunărei. Art. 2. Crucea Trecerea Dunărei se va conferi tuturora militarilor­ și asimilațiloră de ori-ce gradă care au fost­ însumați, a­­tașați sau însărcinați cu controlul­ admi­nistrativă la corpurile de trupă ori la ser­­viciele militare ce au operată peste Du­năre și au luată parte la campania din 1877—1878 în Bulgaria. Art. 3. Crucea se va conferi asemenea și funcționarilor­ civili și personelor, care, ne aparținândă d’a dreptul­ ostirei, au fostă chemate de ună serviciă efectivă și per­manentă pe lângă armata nostră de ope­rațiune pe țărmură dreptă ală Dunărei. In acestă categorie intră funcționarii che­mați peste Dunăre de ună serviciă admi­nistrativă pe lângă armata de operațiune, impiegații telegrafici și poștali care au fost­ atașați în modă permanentă armatei, me­dicii civili care au exercitată activitatea lor­ în ambulanțele și spitalele stabilite pe teatrală de operațiune pe țărmură dreptă ală Dunărei, infirmierii,(preoții care nu a­­parțină regimentelor), într’ună cuvântă tote personele care, fără a face directă parte din armată, au făcută ună serviciă pe lângă dânsa în Bulgaria dincolo de Du­năre. Preoții regimentelor­, medicii civili și infirmierii care au fost­ întrebuințați în ambulanțele din prima linie pe câmpul­ de luptă se vor­ considera ca asimilați grade­­lor­ militare. Art. 4. Domnitorulă confere crucea Tre­cerea Dunărei. Ea se dă pe viață. Art. 5. Dreptul­ de a o purta este per­sonală și nu se transmite în nici ună casă. Art. 6. Numărul­ crucilor­ acordate este determinată în limitele art. 2 și 3. Constatarea dreptului de a dobândi cru­cea se face pentru militari și asimilați prin foile de prezență ale corpurilor, în tim­pul­ operațiunilor­ peste Dunăre. Pentru personele civile, prin certificată în regulă ale corpurilor sau servițielor, pe lângă care aă funcționată. Art. 7. Dă dată acestă numera stabilită definitivă, nu se mai pute acorda crucea Treceri Dunării în afară de cei îndreptă­țiți prin decretură de faclă. Art. 8. Crucea este de oțelă ocsidată, fundulă negru purtată, lungimea ramuri­­loră crucei este de 43 milimetri, lățimea de 6 milimetri, grosimea de 2 milimetri, forma este cea bisantină a bisericii Răsă­ritului. Crucea are pe marginile ramuri­lor o uă dungă albă în colorea naturale a oțelului și în mijlocă­ună medalionă în­conjurată de ună cercă de oțelă. Fondul­ medalionului este asemenea negru purtată și portă pe aă parte legenda . Trecerea Du­nării și în mi­jlocă milesimulă 1877, pe cea altă parte pe fondul­ medalionului se află cifra nostră domnescă. In partea superioră a crucii se află mnă inelă de oțelă prin care se petrece pan­glica. Art. 9. Crucea Trecerea Dunării se va purta de gradele militare și asimilate a­­tenuată de­uă panglică de moară roșu în­chisă, lată de 40 milimetri, având­ două vergi negre verticale în lățime de 10 mi­limetri, separate una de alta prin uă vergă de culorea fondului panglicei (roșu închisă) de 8 milimetri. De ambele margini ale panglicei rămâne oă dungă roșie de culo­rea fondului panglicei în lățime de 6 mi­limetri. Art. 10. Personele care nu aparținu ar­matei, și­nă dobândită crucea în virtutea art. 3, o vară purta atârnată de­uă pan­glică avândă fondulă negru, lată de 17 mi­­­­limetri în două fisieruri roșii, în lățimea I , de 2 milimetri pe margine. Art. 11. Crucea se portă pe partea stângă­­ a pertului, avândă aparință, pe partea din afară, legenda Trecerea Dunării. Art. 12. Crucea Trecerea Dunării este u­ distincțiune de resbelă și portulă­iei va fi regulată astă­felă cum se va stabili pen­tru decorațiunea și însemnele de resbelă. Art. 13. Corpurile vor­ întocmi un­ regis­tru specială în care vor­ înscrie numele, comuna și districtul­ gradelor­ inferiore cărora se va fi acordată crucea Trecerea Dunării. Acestă registru se va păstra în arhhiva corpului. Art. 14. Pentru gradele oficiăresce, se va stabili un­ registru care se va ține la mi­­nisterulă de resbelă, arătândă numele ofi­­cierului, funcțiunea,"corpulu,loculă nascerei și domiciliul". Art. 15. Ministerulă de resbelă va în­tocmi asemenea un­ registru separată în care se va înscrie numele personelor­ ne­­aparținândă armatei care voră fi dobân­dită Trecerea Dunării, în virtutea art. 3 ală regulamentului. Art. 16. După încetarea din viață a u­­nui gradă inferioră decorată cu crucea Trecerea Dunărei, crucea se va depune la biserica comunală a domiciliului său locu­lui de origină a decedatului, unde se va aședa pe uă tablă atârnată în intrarea bi­sericii cu inscripțiunea numelui decoratului, spre a onora memoria apărătorilor­ pa­triei. Autoritățile comunale și județene vor­ priveghia îndeplinirea acestei disposițiuni-Art. 17. Autoritățile comunale vor­ în­­șciința, în casă de încetare din vieță a u­­nui decorată cu crucea Trecerea Dunării, corpulă din care dânsulă a făcută parte spre a se trece în registra specială ca în­cetată din vieță. Art. 18. Pentru oficialii decorați cu cru­cea Trecerea Dunărei, după încetarea din viață, crucile se vor­ aședa la arsenală I sau la muzeulă militară, într’ună locă de­terminată, înscriindu-se numele oficialilor, alături cu crucile. Art. 19. Streinui, care ară îndeplini con­­dițiunile stabilite de art. 2 și 3 ale regu­lamentului de faciă, voră putea dobândi crucea Trecerea Dunărei și se va ține un­ registru deosebită pentru aceștia. Art. 20. Crucea Trecerea Dunărei, și drepturile­­ ei, se perdă din aceleași cause , din care se perde și calitatea de cetățănă­­ română. Art. 21. Se perde încă după uă con­damnare prin sentință la uă pedepsă in­famantă. Art. 22. Streinii voră perde aceste drep­turi prin condamnarea judecătorescă la uă pedepsă infamantă a cestei istorice edițiuni prețură numai de lei douî. D-nii doritori d’a’lă avă îlă voră cere de la mine d’a dreptă (Calea Văcă­rești, No 151) trimițândă costulă în mărci poștale său timbre, și le voră primi fără altă plată de transportă. Cei ce vorü cere mai multe exemplare voră primi 10 la sută gratis. Editorii-compuitoru. Locot.-col., D. Papazolu. NU NE UITAȚI! Așa adie vântulă celă senină care pri­­mă­vara se rădică despre Oltă, asta vi­­breză sufletele acelora frați, fii și rude ale nóstre, care au rămasă pe câmpiele și vă­­iele Plevnei, Rahovii, Beligragikului și As­­merdanului. Nu pate fi nici ună Română, care se nu-și aducă a­minte d’ună frate, d’ună fiă, d’ună amică scă d’ună camaradă cu care acum m­ă ană amă sărbătorită sfintele și veselele fiire ale primă­verii. Sufletele lor și ne privescă din ceruri, unde datoria către patriă și drapelă s-aă chiă­­mată, ca să se glorifice în eternitate, eră animele nóstre le păstrăză dragostea și re­cunoștința. Ca soldată îmbătrânită supt drapelele române și ca cetățenă cu iubire de aceste suveniri frumóse, amă cred­ită că facă bi­ne să compună u­ă tablou mare, bine e­­secutată, de celă mai bună litografă ce a­­vemă, în care amă arătată întinsa câmpie a Plevnei, peste care se vădă presărate mormintele fraților­ noștri, în mijlocul ă cărora s’a desemnată unulă din cele mai sublime monumente din sînulă mam­ei nós­tre Roma. Peste elă s’a înscrisă numirea corpuriloră de armată ce s’aă luptată pen­tru independința României, loculă lupte­­loră, marca țării, și tote acestea înconju­rate cu frumóse gulisante din florile neui­­tării. Cadrul­ tabloului s’a ocolită cu por­tretele tuturor­ ofițerilor­ morți pe câm­pul­ de onore, înscriindu-se supt tablou data și frumosa poesiă a d-lui Urlățănu. Recomandândă mai cu osebire frumosulă monumentă, rogă pe cei în dreptă a’lă avă ca modelă la timpă priinciosă, cândă se va proiecta abidicarea monumentului în acelă cimitiră ală martirilor, bravi și nemuri­tori ai națiunii. Fiindă­că și din vânzarea acestui tablou —care face parte din seria de 12 ce s’au lucrată pân’acum despre bătăliele armatei române— amă­otărîtă să trimită jumătate totă pentru ajutorulă familieloră soldați­­lor­ morți cu arma ’n mână, (precum s’a trămisă până astăc­i în cursă de șase luni de ciile cu suma de lei 3000) s’a pusă a­ FELURIMI Poporațiunia Iașului. — De cândă s’a încheiată vestita pace de la San Stefano s’a micșorată numărulă pasagerilor, care trecă prin Iași și ca sporită acela ală străi­­niloră stabiliți în orașulă nostru, căci mai toți oficialii și funcționarii ruși aședațî aici și-au adusă familiele loră. N’avemă de­câtă a observa mișcarea zhilnică de pe stradele nóstre, și ne vomă încredința des­pre acesta. E necontestabilă că oraiul­ nostru câștigă multă din acestă împreju­rare, mai alesă în privința bănăscă, fără perde în alte privințe. * Statistica spitalelori­ ruse. — După da­tele statistice culese, mișcarea bolnavilor­ în spitalele militare ruse din Iași a fostă în luna Februarie a. c. următorea: La 1 Februarie erau presinți 1360 militari bol­navi, între care 1075 Ruși și 275 Turci, din aceștia au murită 302; în ziua de 1 Marte se aflau dără încă în curarisire 1038. Pe di­murină 10.* Ieri Vineri, pe la 3­­/2 ore după amiăzi, cârciumarulă G. Pârvulescu din strada Pan­­durii, colorea verde, fiindă­­ de mai multă timpă certată cu socia lui, s’a înjunghiată cu una cuțită. D. Pârvulescu a fost­ condusă la spita­­lul­ Colțea. Rana nu este gravă. Ospiciul­ Independințeî din Craiova. Spațială nu ne-a permisă pâne acum a publica urmatorea dare de semă a comitetului administrativă ale spitalului Independințeî din Cra­iova, comunicată și d-nei Maria Ro­setti, vice-președinte a acelui ospid­ă. Indeplinimă aici acesta lipsă. Demnă. Conform statutelor­ societății nóstre, am­ procedată și pentru lunile Noembrie și De­cembrie ca și pentru cele precedente, ale­­gândă oă comisiune de 5 persone ca se cerceteze și se verifice compturile tutoră chieltuieleloră făcute cu acestă spitală în decursul­ acestora două luni.—Acestă co­misiune îndeplinindu’și misiunea și-a depusă raportulă seă adunărei generale, care a­­probându-lu, noi ne grăbimă a vi ’să îna­inta ca printr’ânsul se puteți cunosce starea casei societății. In ceia ce privesce funcționarea, cu o­­nore ve facemă cunoscută că avemă re­­sultate pră mulțămităre, precum veți ju­deca din cele ce urmără. Din 160 răniți ce au intrată în spitală de la înființarea lui și pene astăzi, adică 6 ofițeri și 154 soldați de grade inferiore, au fost­ evacuați în deplină sănătate 3 o­­fițeri și 127 soldați, remânându-ne în cău­tare 3 ofițeri și 25 soldați, toți pe cale de însănătoșire, amă avută și trei cașuri de morte, care toți trei au sosită la noi puțină înainte de a-și da sfârșitulă, no­­tândă totă de uă dată că printre răniții noștri amă avută multe cașuri de gravi­tate, pe care eminenții noștri doctori aă­sclută a­ le aduce la ună resultată fericită. Primiți și cu acestă ocasiune, onorată demnă, atâtă espresiunea recunoscințeî nós­tre, câtă și asigurarea înaltei st­me și con­­siderațiuni ce ve păstrămu. Comitetul­ administrativă: Alesandrina Periețanu, Emma Theodorian, Elena Cor­­netti, Ana Constant, Cecilia Const. Cancea. R­A­P­O­R­T­U. Comisiunea însărcinată de Onor. adunare generale a spitalului Independința Bucu­­rești-Craiova, adunându-se în mai multe ședințe și cercetând­ socotelele după actele presintate de comitetul­ administrativă și de d-na Casieră pe lunile Noembre și De­cembre anulă 1877, a constatată cele ur­­mătore: In ceia ce privesce fondulă și veniturile spitalului amă constatată: 1. Numerară în casă la 31 Octombre anulă 1877 conformă semeloră închiriate și aprobate pentru lu­nile anteriore lui Noembre 1877 lei 1820, bani 72. 2. Rămășițele anteriore lui No­embre 1877, conformă acelora seme, lei 1155. 3. Contribuțiuni lunare pe Noembre 299 și Decembre 1877, ofrande și diverse ve­nituri lei 1579, bani 20.­­ Totală lei 23,939, bani 92. II. Din suma veniturilor­ s’a încasată până la 31 Decembre 1877, cu fondură an­­terioră cu totulă, lei 22,814, bani 92. III. Chieltuelele efectuate după manda­tele emise pentru lunile Noembre și De­cembre 1877 sunt: de lei 4,751, bani 3. IV. Plățile efectuate în lunile Noembre și Decembre 1877 sunt: de lei 4863, bani 13, din care lei 111, bani 10 pentru man­datele anteriore lui Noembre 1877 și res­­tul ă pentru mandatele emise în Noembre și Decembre 1877. Scădțândă încasările din venituri, dife­­rtația este de lei 1125 rămășițe de încasată și care se voră trece la veniturile lui Ia­­nuarie 1878. Scădândă plățile din încasări ne dă­uă diferințiă de lei 17,952, bani 79. Acestă sumă formăză numerariulă în casă, care se va trece ca capitală ală spi­talului în luna Ianuarie 1878. Pentru luna Ianuarie 1878 spitalul­ pate dără conta pe sumele următore : Numerara 17,952 lei și bani 79. Rămășiț­e 1,125 „ Diverse venituri 1,400 „ Diversele venituri însă suntă aproximative, pentru că se compună nu numai din con­tribuțiuni lunare ci și din ofrande. Acesta este resultatul­ cercetărilor­ nós­tre, pe care avemu onorea a’să supune a­­probărea unor­ adunare generale. Ecaterina Căpreanu, Ana Coman, Poli­xena Gheorghiad, Maria Titulesc­u 1878 Ianuarie 28. Craiova. BULETINULU METEOROLOGICU. Bucuresci. 25 Martie, 1878. Vineri, 24 Martie, orele 12 noptea.—Se­nină, 761mm-1-8 ° R. Sâmbătă, 25 Martie, orele 9 dim.—Nori, 759mm—[—9 ° R. Starea civilă a capitalei De la 10, 11,12 Marti fi 1878. Cui. Roșiu.— Născuți: 3 băieți legitimi. — 1 fată legitimă.— 1 fată naturală. Morți: 16 bărbați.— 2 femei. i­ul. Galbeni.— Născuți: 4 băieți legi­timi.— 5 fete legitime.— 1 fată naturală. Morți: 14 bărbați.— 6 femei. Cui. Verde. — Născuți: 1 băiată legi­timă.— 8 fete legitime.— 1 fată naturală. Morți: 12 bărbați.— 9 femei. Căsătoriți: D. Moritz Löbel cu d-ra Ra­­chela Blumenfeld. Cui. Albastru. — Născuți: 2 băieți le­gitimi.— 1 băiată naturală.— 2 fete legi­time.— 1 fată naturală. Morți: 6 bărbați.— 3 femei. Căsătoriți: D. Dum. Nicolae cu d-ra Pe­tra Chiram Vladu. Cui. Negru. — Născuți: 5 băieți legi­timi.— 3 fete legitime. Morți: 9 bărbați.— 9 femei. Reproducerți­ următorele seris: cari au fost­ publicate numai în e­­dițiunea pentru Capitală a numă­rului precedinte . Servițiulă telegrafică ală Agenției Havas. Roma, 4 Aprile. — L’Avenire spune că „consiliulă estraordinară de miniștri, care s’a întrunită Mercuri, a examinată cestiu­­nea Orientelui. De­și a prevalată opiniu­­nea ca Italia să observe oă strictă neutra­litate în eventualitatea unui conflictă din­tre Eugh­iera și Rusia, totuși guvernul­ italiană a recunoscută pentru ministerul­ de resbelă și ală marinei necesitatea d’a lua ore­care măsuri de precauțiune“. Viena, 4 Aprile. — Fremdenblatt și Die Presse stăruie a pune în evidență isolarea în care se află Rusia și conchidă că se pute spera ca bărbații de stată ruși se caute mijloculă d’a reintra în sfera vede­­rilor­ și esigințelor­ europene, relativă la soluțiunea complicărilor­ orientale. Senatulă a continuată și astăzi­ desba­­terea asupra proiectului pentru interpreta­rea legii electorale. — D. M. Costache Ie­­purăru a anunciată d-lui ministru de es­­terne­tă interpelare privitore la greutățile ce întâmpina navigațiunea pe Prută. SPECTACOLE I. Asociațiunea artiștilor­ români (tea­trală națională): — Duminecă, Mușchetarii. I. D. lonescu (Alcazaru): — In tóte se­rele represintațiuni variate. — Mercuri, de­­butul­ d-lui Hermann Unt­an, celebrulă violonistă care, lipsită fiindă de brațe, e­­secută artele cele mai dificile cu ajutorul­ picioreloră.

Next