Romanulu, mai 1878 (Anul 22)
1878-05-01
ANÜLU DOÜE-pECI ȘI POUT YOIESCE ȘI VEI PUTEA. ANUNCIURI. Linia de 30 litere petit, paginea IV,— 40 bar, Deto * » » paginea III, 2 lei — A se adresa; It? ROMANIA, la administrațiunea diarului LA FARI8, la Haras, Laffîte et Caje, 8, Place de la Bourse. Lk LONDON, Ia Etighne Micoud, No. 81-A Fleet Street, London E. C» LA VIENA, la d-niî Haasenstein și Vogler, Walfischgasse 10. LA HAMBURG, la d. Adolf Steiner, pentru tótíl Germania. Articolele nepublicztc se ar dH. 10 BANI ESEMPLARULU Rcdftcțfimea și AdminiBtrațtwnea, strada Dórmuű, 14 Bucurései, j3 Florarű. piarulu Débats, reproducéndu feluritele soiri, vesele și posomorite, ce aducu telegramele și corespondințele, <Jice : „Nouile negocieri suntu cu totulil tainice, și nu putemü <zice nimicu despre densele, supt osenda d’a ne espune s’amagima pe cititorii noștri séu d’ame ’nșiela pe noi ânșine prin escesa de optimismu séu de pesimisme.“ Totă astafelu suntem și noi détori se spunemu publicului că nu se póte fei încă de vomu avea fericirea păcii sau durerile resbelului. Pacea o dorescu tóte popórele. Guvernele care se pregătescu cu stăruință pentru resbelu sunt a doua mai cu sumă: guvernulü englesüi și guvernulü rusü. Cestiunea cea mare este: Voi-va guvernulü rusescü să facă concesiuni care potü mulțumi pe Engliteza ? Voi-va guvernulü englesüi se nu ’ntindă pré multu cererile séle, astfelu ín câtü se nu puie pe guvernulü rusescü In trista posițiune d’a nu putea s’acorde totu ce i-se cere ? Mai multe fiare constată că Rusia trebuie să dorescă pacea și din causa posițiunii strimptorate în care se află în urma unui resbela care a costat-o atâta de multü. Débats de la 9 Maitiie între altele : „Nevoile financiare crescu forte pe fiecare ji. Uă femete mare, provenindu din slaba recoltă din anulü trecut) și din neajungerea micjlaceloru de transportă, bântuie mai multe din provinciele de la Nord-Est. Adaogândü încă starea sanitară a armatei, alegerea cea rea a posițiunilor, ce ea ocupă în unele ponturi, în fine atitudinea mai multü rece a ’ntregei Europe pentru Rusia de la tratatulu de la San-Stefano, se ’nțelege ca guvernulu rusü sé fiu otorltü a face ’n adevera mari concesiuni. Dera care suntu acele concesiuni ? Ece ceia ce nu scimü.“ Pe d’altă parte, mulți sunt de opiniune că guvernul englesi arü avea disposițiuni d’a profita de posițiunea strimptorată a Rusiei, pentru ca să facă unii resbelț prin care s’o slăbescă forte pentru mai mulți ani. Cu tote aceste, speranța în pace nu este încă cu totul perdută; însă fiecare națiune este datare să facă sacrificie pentru a fi pe câte se póte mai gata, decă din nenorocire nu se va dobândi multa dorita pace. Astafel a făcu alaltăieri și guvernulü nostru. El a ceru Camerei trei milione pentru materialu de resbela. Camera, înțelegândă, acum ca totu-deuna, situațiunea, aplaudă cererea ce făcu guvernulü. D. Codrescu s zise : „Domniloră deputați, în unire cu mai mulți dintre d-vostră, amü önére d’a vă propune unü amendamentu la acestü articolu, adică ca cifra de 3 milióne sé se urce la 4 milióne .... (aplause). Credu, d-loru, că nu e nevoia d’a da uă lungă desvoltare acestui amendamentu; împrejurările în care ne aflăm și ne explică îndestulă acestă necesitate și simțimentulu Adunării o aprobă (aplause). Credu dem că Adunarea va primi acestü amendamentu“. D. Codrescu propusese se de 4 milione și Camera chete în unanimitate acesta vota patriotică și înțeleptu. Sé stama dejű uniți cu toții, se lucrämu bine și necurmatu, se veghiama, sé ne armamű, și, standu neclintiți în dreptulu nostru, se simți și cum că vomu fi respectați de tótá Europa. SERVITIULU TELEGRAFICA ALU AGENȚIEI HAVAS. Londra, 11 Maiű. — Standard dice că ambasadorele Rusiei la Roma a declarată că vaporul Cimbria este tocmită pentru a transporta pe oficialii și soldații din America rusăscă. Acești omeni vor străbate continentele, apoi alte vase îi vor debarca la gura rîului Amur, deorece acestă cale cu două roci și una de cile mai scurtă decâtă acea care străbate Siberia. Scopul Rusiei e d’a’și protege posesiunile de la partea de jos a rîului Amur. D. vice-comite Sandou e admisă a lua locu în consiliu. Din Constantinopole, se anunță clarului Davy-Telegraph : „In urma unui consiliu de miniștri ținută ieri, s’aotărîtă d’a cere cu stăruință Rușiloră se părasăscă San- Stefano, conformă cu tratatul.“ Din Vieni se scrie aceluiași diară că d. de Bismark, în convorbirea ce a avută cu comnițele de Suvaloff, a esprimatu opiniunea că pacea era nu numai de dorita pentru Europa, ci chiară absolută necesară, Rusia fiindă cu totulă dispusă d’a face totă ce e cu putință pentru a aduce uă ’nțelegere. Daily News anundă că comitetul societății pentru cestiunea Oriintelui aotărîtă a ține uă conferință naționale, decă guvernulü ară arăta din noă tendințe d’a adopta uă politică resbelnică. Din Viena se telegrafieză ziarului Times : „Lordul Beaconsfield, în cea din urmă întrevedere cea avută cu cornițele Suvaloff, a esplicată acestui din urmă, c’uă mare precisiune, în ce consistaă interesele Engliterii și mai cu osebire acelea pe care Englitera le va acera în orice împrejurare.“ Densulă a stăruită, ca și mai înainte asupra necesității d’a regula cestiunea ori mtate cu concursul Europei, s’a cerută ca acestă principiă să fie recunoscută supt orice formă, ca basa oricărei negocieri ulteriore ș’a tutoră regulărilor ce ară pute resulta din congresă. Roma, 11 Mai. — In urma publicării scrisorii adresate de cardinalul Caterini preoților prusianî, care primescă lefi de la stată, s’aă ruptă imediată negocierile între Vatican și între Prusia. Negocierile ’ncepute între Vatican și celelalte puteri n’aă reușită. Vaticanul ară fi otărîtă a urma uă politică de resistență. Papa a suferită d’uă ușoră umflătură a ficatului, dânsulă s’a ’nsănătoșită. Berlin, 11 Mai. — In momentulă cândă împăratul Wilhelm reintra în paiață, la ’ntorcerea de la preumblarea sea obicinuită, s’au trasă asupră’’ mai multe lovituri de revolveră, împeratură n’a fost rănită. Atentatorele a fost arestată. Atentatorele, care a trasă două focuri de revolveră asupra trăsurii imperatului, fără s’atingă pe ’mperatură, a fostă urmărită de trecători. El a mai trasă încă trei focuri mai înainte de a fi prinsă. Autorul acestui atentată este ună tinicoegiă, numită Holder, și originară din Leipsig. A fostă asemenea arestată și ună altă lucrătură asupra căruia planaă bănuieli de complicitate. Acestă din urmă se numesce Kruger. El este originară din Berlin. înaintea palatului împăratului s’a făcută uă mare manifestare; împăratulă s’a arătată de mai multe ori în balconă. Mulțimea, care se gramedesce în fagia palatului împăratului, este imensă. Ea aclamă pe împeratură, care se arătă. Belgrad, 11 Mai.— Gazeta oficială desminte tóte soriile privitore la mobilizarea miliției. Constantinopole, 11 Mai. — Negocierile pentru retragerea simultaneă a armatei ruseșci și a flotei engleze se urmără. Turcii ară deșerta în același timpă fortărețele. Cu tote acestea nu e încă nimică definitivă în acestă privință. Petersburg, 11 Mai. Agenția rusă desminte într’ună modă formale că pregătirile pentru retragerea Rușilor din prejma Constantinopolei se vor începe înainte de dezertarea fortărețelor turcesci și de depărtarea flotei engleze. Slăbiciunea principelui Gorciakoff cresce. Berlin, 12 Mai. — Uă perechisițiune de domiciliu s’a făcută la atentator dje Holder. S’aă găsită la densulă diferite scrieri socialiste. S’a constatată asemenea că Holder ținuse la Lipsea întruniri socialiste. Manifestările cele mai intuși asta urmără în onorea împăratului. Constantinopole, 12 Maî. — Miniștrii și comandantele corpului de armată au asistată ieri la prendulă ce-a dată Sultanul, în onorea d-lui Layard. Rușii ocupă Ciuruksu, în apropiare de Batum, cu tóte protestările lui Derviș-pașa și împotrivirea poporațiunii. E lucru positivă că Turcii se pregătescă să deșerte Șumla, dără nemică nu e încăotărîtă pentru Varna și Batum. Cuartierul generală rusă va mai rămână la San-Stefano. Personalul ambasadei ruse și înalții funcționari turci s’aă dusă până la intrarea în marea Negră, pentru întâmpinarea principelui Labanoff, care trebuie să sosăscă astadîn Berlin, 12 Maiă.—împăratul urmăză a primi felicitările principilor germani și a suveranilor din Europa. Densulă a primită pe membrii familiei regale și pe miniștri, care aveau în capă pe principele moștenitori. Va primi și pe președinții Reichstagului,care va vota că adresă de felicitare către împăratură. Autorele atentatului, Holder, tăgăduiesce c’a trasă asupra împăratului. Elă tăgăduiesce mai cu semă c’a trasă mai multă d’uă lovitur. El pretinde că n’avea nici uă ocupațiune și voia să se sinucidă în public, pentru a arăta avuțiloră starea actuală a societății, spune că nu aparținea nici unei partite, că este anarhistă și inamică ală tuturoră partitelor politice, ală tutoră stărilor sociale ș’ală instituțiunilor politice actuale.. Elă nu pote explica de ce lipsescă trei glonțe din revolverul ă săă. Elă crede c’atrasă după ce a perdută stăpânirea de sine. S’aă găsită la elă portretele lui Bebel și Liebnecht. S’asigură că celalaltă individă arestată, Kruger, a fostă recunoscută inocinte și pusă în libertate. Londra, 12 Mai. — The Observer anuncță că Englitera a cumpărată fiece acre de pământă în apropiere de Port-Said pentru a stabili ună deposită de cărbuni. Constantinopole, 12 Mai. — Principele Labanoff, noulă ambasadore ală Rusiei, a sosită astăzi î. --------—---«s»---------------liei de către Ruși, și că guvernul română putea să fiă obligată în orice momentu d’a se retrage în România mică. „D. Catargi a exprimat speranța că România va fi represintată la congresă și, afară de acesta, a declarată că eraotărîtă d’a nu ceda Rușiloră. „D. Salisbury a răspuns că guvernul britanică doria farte ca integritatea României să nu fiă violată și că ’și va da tóte silințele d’a asigura considerațiune în congresă represintanțiloră României.“ ENGLITERA ȘI ROMANIA. Mai multe ziare francese, între care și La Presse, insereză urmatorea dare de sumă despre documentele diplomatice, ce s’au distribuită de curându Parlamentului englesü de către ministerul de externe: „S’a presintatü Parlamentului uă nouă parte din corespondința diplomatică. „Ea coprinde telegramele adresate de d. Cogâlnicenu d-lui Catargiu, la 11 Aprile, și principelui Ghica, la 5, și în care protesta în contra tratatului de la San-Stefano. „Uă altă telegramă cu data de 24 Aprile, a marchizului de Salisbury, către d. Mansfield, care nareză întrevederea sea cu d. Catargi, întrevedere în care d. Catargi a constatată că situațiunea devenia din ce în ce mai amenințătorre în România, în urma deplinei ocupări a Basara 1. D. Al. Calimaki Catargi, represintantele nostru în Francia. AIIMAIIILB A US TUFEI. țliarulu oficiosu Fremdenblatt, de la 8 Main, se exprimă în moduli urmatorii despre pregătirile militare ale Austriei: „Deși încă nu e positivă că Rusia și Engliteza vor apela la ultima rațiune, totuși monarhia Austro-Ungară trebuie să probeze în faca Europei că e fermă otărîtă d’a dice și ea ună cuvântă asupra nouiloră întocmiri din Orivnte. Măsurile propuse de guvernul nostru sunt de natură defensivă. Ele ne sunt impuse de mersură evenimenteloră care se desvoltă împrejurulă fruntarielor n nostre. De la Cernăuți și până la Cattaro, totulă e în mișcare. Concentrarea Rușiloră ș’a Românilor, la polele Carpaților, ne silesce să punemă în stare de apărare cetățile naturae ale Transilvaniei. Păn’acum nu s’a făcută nimică în privința îmulțirei mijlocelor de apărare ale acestei țeri atâtă de însemnată din puntură de vedere strategică. Păsurile care ducă din România în Transilvania nu suntă delocă ocrotite în modă îndestulătură. Oștirile aflătore în acele părți nu suntă suficiente pentru apărarea fruntarielorü. D’aceia grămădirea] oștiriloră în Transilvania e neapărată, deorece Românii, în urma conflictelor[ ce s’arănasce între dânșii și între Ruși, în cele din urmă, ș’ară căuta adăpostă pe pământul Transilvaniei. Și, fiindă că uă mare parte din poporațiunea Transilvaniei aparține naționalității române, pré ușoră s’ară pută nasce demonstrațiuni. D’aceia, pentru a pută respunde pe deplină îndatoririloră nóstre de neutralitate, trebuie să îmulțimă numărulă ostiriloră în Transilvania.“ ’ ALEGERI SUPLEMENTARE. Colegiul ă al II-lea de deputați din Covurluiu a alesă pe d. C. Vârlan cu 159 voturi, din 194 votanți, în contra d-lui I. Nica, care a ’utimitu 31 voturi. SPIRII ALE IDILEI. Din capitală. Alaltăieri, Sâmbătă, a sostt din spre Cotroceni și a intrată în Capitală pe bariera Spirei uă compania de ruși armați. Ea s’a îndreptată spre Frătesci. * Totă Sâmbătă pe la orele 8 diminăța, a sosită în Capitală cu trenulă 200 soldați ruși venindă din Comuna Popesti. Parte dintr’enșii purtau arme, eră parte erau fără arme.* In aceiași dipă sosită cu trenul ă de la Giurgiu 28 oficiali ruși și șapte soldați fără arme.* Ieri, Duminecă, a sosită la gara Târgovișteî de la gara Filaretă ună trenă de 15 vagone cu soldați ruși răniți și bolnavi. * Totă seria trecută pe la Cotroceni spre gara Tergoviștei ună trenă compusă de 31 vagone cu soldați ruși și bagagiele loră. * Ministerulu de financie face cunoscută prin Monitorulu oficiale că cursul rublei de credită pe luna Mai 1878 s’afișată la lei 2 l. 46 precum resulta din comunicațiunea d-lui ministru de externe cu No. 6000. Aceste spre regularea afacerilor dintre particulari în modă facultativă. * Domnii frați baroni Niculici de Budna, domiciliați în comuna Budna (Austria), au oferită societății Crucea Roșie din România suma de 4000 lei. Comitetul acestei societăți își exprimă în publică cele mai căldurose nălțumiri pentru generasa ofrandă a d-soră frați Niculici. Din județe. Vocea Comisuiului află că, în urma reclamațiunilor, d-inî comisară generală rO LANI, 1 MAIU, 1878, LUMINEZA-TE 81 YEI FI. ABONAMENTE.'j In capitală și districte: unu ani 48 lei; seae Inul 24 lei, trei luni 12 lei; un lună 4 lei. Pentru tote țările Europei, trin pratru 15 lei se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea ziarului LA PARIS, in d-un Darras-Halegrain, 5 rue de l’anciene comédie și Havas Laffîte et Cune, 8 Place de la Bourse. LA VIENA, la deB. G. Popovici, 15 Fleischmarkt Scrisorile nefrancate se refusă. 10 BANI ESEMPLARTILU V r ®mână pe lângă armatele ruseșci în contra pedeciloru ce s’aducă navigării Prutului de către podurile stătătore, ce s’aă aruncată de Ruși peste acestă rîu, și mai cu osebire de celă ală liniei ferate Bender-Galațî, care nici nu se pute desface, spre a lăsa trecere vaselor, măcara de 2—3 ori pe săptămână, ca celelalte, s’a numită uă comisiune specială, ca să studieze cestiunea la facia locului. Din partea guvernului rusescu a fost numită d. comandante Bartier Delagard, ără din partea guvernulu română d. ingeniaru Manovici și d. A. Călinescu, ingeniarul județului Covurlui. Comisiunea trebuia să se întrunescă Vineri la Reni, spre a-și începe lucrările. Sâmbătă diminăță, ne spune Vocea Covurluiulu, a trecută prin Galați ună regimentă de ulani, care se întorcea din Bulgaria și s’a îndreptată spre Reni. Din străinătate. Diarele rusesci interpretă călătoria comitelui Șuvaloff la Petersburg într’ună sensă favorabile păcii.* Agenția rusă revine asupra corespondințelor din Petersburg ale ziarului Times, care anunci să nișce pretinse concesiuni din partea Rusiei. Agenția rusă arătă că vederile guvernului imperiale au fostă totădăuna împăciuitore. Rusia a fostă totodeuna dispusă de a face concesiuni; ea n’a considerată nici vă dată tratatulu de la San-Stefano ca celă din urmă ală iei curentă. Journal de St. Petersburg din parte-i dice că acestă călătorie însemnăză că negocierile au intrată într’uă fașă mai precisă.* Acelașă diară, răspundăndă la scirea dată de Times în privința misiunii comitelui Șuvaloff, enumera actele guvernului rusă, care constată recunoscerea legitimității influinței Engliterii în Turcia. La aceste acte aparține misiunea d-lui Sumarakoff, care a proiectată acțiunea maritimă în care rolul d’ântei era admisă Englitezeî; după aceia, participarea Rusiei la conferința din Londra, aderarea Rusiei la condițiunile expuse în nota de la 1 Mai 1877 a lordului Derby în privința neutralității Englitezei și, în fine, că Rusia nu și-a întinsă acțiunea iui militară asupra Constantinopoi și Gallipolei pe care le putea ocupa pre ușură. Diavură citată arătândă câtă de mare e preponderanța Engliterei în Constantinopole, chiară și acum cândă oștirile ruseșci stau în apropiarea capitalei Turciei, conchide că acestă influență ară lua uă proporțiune cu multă mai mare după depărtarea oștirilor rusesci. „Intrucâtă privesce supunerea tratatului întregă de la St. Stefano congresului, adauge Journal de St. Petersburg, acestă supunere Rusia a admis-o încă de multă.“ FELURIMI. Sâmbătă săra s’a întâmplată înaintea oțelului Broft ună conflictă care ocupă de două curiositatea publicului. Unul din deputații de peste Milcov, d. Bonachi, eșise de la ptelă și opriseră birjă. Ună momentă după ce o oprise, veni ună oficială rusă, ună majoră rusă ni-se pare, și voise ii birja oprită de d. deputată Bonachi. Acesta observă cu politeță oficialului, că birja este oprită de d-sea și că să ’și iă alta. Oficiarulă rusă nu voi ensă să țină sămă de acestă observațiune și ’nai ita spre birjă cu scopă d’a o ocupa. Atunci d. Bonchi îi observă din nou că birja este oprită de d-sea și că nimeni n’are dreptulă să i o iă. Oficiarulă rusă de astă-dată răspunse prin insulte. D. Bonachi, indignată, îi dise că ’n acestă țară du se insultă omenii astafelu și’i ceru de repetite ori cu agitațiune numele, spre a’șî dobândi satisfacerea pe calea onorei. Oficiarul nu’și deterasă numele și spre a ajunge la birjă voi să înlăture pe d. Bonachi cu tăca săbiei. La acestă nouă insultă, d. Bonachi nu’și mai putu stăpâni mânia și lovi de trei ori cu palma pe oficială în obrază. Atunci se urmară scenă de învălmășală, în care d. Broft și mai muți alții interveniră spre a curma scandalul. In aceiași seră, mă tribunalu de onore, compusă din oficiări ruși, judecă purtarea oficialului ce se espusese în publică a primi ună ultragiă atâtă de gravă. Ni se asigură că sentința tribunalului de onore a fostă aspră pentru oficialul pălmuită; elă a fostă imediată depărtată din Bucuresci.* Încercare de spargere. — S’a arestată ună soldată rusă care s’a încercată să spargă uă casă din strada Basarabă.