Romanulu, mai 1878 (Anul 22)

1878-05-01

ANÜLU DOÜE-pECI ȘI POUT YOIESCE ȘI VEI PUTEA. ANUNCIURI. Linia de 30 litere petit, paginea IV,— 40 bar,­ Deto * » » paginea III, 2 lei — A se adresa; It? ROMANIA, la administrațiunea diarului LA FA­RI8, la Haras, Laffîte et C­aje, 8, Place de la Bourse. Lk LONDON, Ia Etighne Micoud, No. 81-A Fleet Street, London E. C» LA VIENA, la d-niî Haasenstein și Vogler, Walfischgasse 10. LA HAMBURG, la d. Adolf Steiner, pentru tótíl Germania. Articolele nepublicztc se ar dH. 10 BANI ESEMPLARULU Rcdftcțfimea și AdminiBtrațtwnea, strada Dórmuű, 14 Bucurései, j3 Florarű. piarulu Débats, reproducéndu felu­ritele soiri, vesele și posomorite, ce aducu telegramele și corespondințele, <Jice : „Nouile negocieri suntu cu totulil tainice, și nu putemü <zice nimicu despre densele, supt osenda d’a ne espune s’amagima pe cititorii noștri séu d’am­e ’nșiela pe noi ânși­ne prin escesa de optimismu séu de pesi­­misme.“ Totă asta­felu suntem­ și noi dé­­tori se spunemu publicului că nu se póte fei încă de vomu avea ferici­rea păcii sau durerile resbelului. Pacea o dorescu tóte popórele. Guvernele care se pregătescu cu stă­ruință pentru resbelu sunt a doua mai cu sumă: guvernulü englesüi și guvernulü rusü. Cestiunea cea mare este: Voi-va guvernulü rusescü să facă concesiuni care potü mulțumi pe En­­gliteza ? Voi-va guvernulü englesüi se nu ’ntind­ă pré multu cererile séle, ast­­­felu ín câtü se nu puie pe guvernulü rusescü In trista posițiune d’a nu putea s’acorde totu ce i-se cere ? Mai multe­­ fiare constată că Ru­sia trebuie să dorescă pacea și din causa posițiunii strimptorate în care se află în urma unui resbela care a costat-o atâta de multü. Débats de la 9 Mai­tiie între al­tele : „Nevoile financiare crescu forte pe fie­care­­ ji. Uă femete mare, pro­­venindu din slaba recoltă din anulü trecut) și din neajungerea micjlace­­loru de transportă, bântuie mai multe din provinciele de la Nord-Est. A­­daogândü încă starea sanitară a ar­matei, alegerea cea rea a posițiu­­nilor, ce ea ocupă în unele ponturi, în fine atitudinea mai multü rece a ’ntregei Europe pentru Rusia de la tratatulu de la San-Stefano, se ’nțelege ca guvernulu rusü sé fiu o­­torltü a face ’n adevera mari con­cesiuni. Dera care suntu acele con­cesiuni ? Ece ceia­ ce nu scimü.“ Pe d’altă parte, mulți sunt­ de opiniune că guvernul­ englesi arü avea disposițiuni d’a profita de po­­sițiunea strimptorată a Rusiei, pen­tru ca să facă unii resbelț prin care s’o slăbescă forte pentru mai mulți ani. Cu tote aceste, speranța în pace nu este încă cu totul­ perdută; însă fie­care națiune este datare să facă sacrificie pentru a fi pe câte se póte mai gata, decă din nenorocire nu se va dobândi multa dorita pace. Asta­fel a făcu alaltă­ieri și gu­vernulü nostru. El a ceru Camerei trei milione pentru materialu de resbela. Camera, înțelegândă, acum ca totu-de­una, si­­tuațiunea, aplaudă cererea ce făcu guvernulü. D. Codrescu s zise : „Domniloră deputați, în unire cu mai mulți dintre d-vostră, am­ü önére d’a vă propune unü amendamentu la acestü arti­­colu, adică ca cifra de 3 milióne sé se urce la 4 milióne .... (aplause). Credu, d-loru, că nu e nevoia d’a da uă lungă desvoltare acestui amendamentu; împreju­rările în care ne aflăm și ne explică îndes­tulă acestă necesitate și simțimentulu Adu­nării o aprobă (aplause). Credu dem­ că Adunarea va primi acestü amendamentu“. D. Codrescu propuse­se se de 4 milione și Camera chete în unanimi­tate acesta vota patriotică și înțe­­leptu. Sé stama dejű uniți cu toții, se lucrämu bine și necurmatu, se ve­­gh­iama, sé ne armamű, și, standu neclintiți în dreptulu nostru, se simți și cum­ că vomu fi respectați de tótá Europa. SERVITIULU TELEGR­AFICA ALU AGENȚIEI HAVAS. Londra, 11 Maiű. — Standard dice că ambasadorele Rusiei la Roma a declarată că vaporul­ Cimbria este tocmită pentru a transporta pe oficialii și soldații din A­merica rusăscă. Acești omeni vor­ străbate continentele, apoi alte vase îi vor­ debarca la gura rîului Amur, de­ore­ce acestă cale cu două­­ roci și una de cile mai scurtă de­câtă acea care străbate Siberia. Scopul­ Rusiei e d’a’și protege posesiunile de la partea de jos­ a rîului Amur. D. vice-comite Sandou e admisă a lua locu în consiliu. Din Constantinopole, se anunță cl­arului Davy-Telegraph : „In urma unui consiliu de miniștri ținută ieri, s’a­otărîtă d’a cere cu stăruință Rușiloră se părasăscă San- Stefano, conformă cu tratatul­.“ Din Vien­i se scrie aceluiași diară că d. de Bismark, în convorbirea ce a avută cu comnițele de Suvaloff, a esprimatu opi­­niunea că pacea era nu numai de dorita pentru Europa, ci chiară absolută nece­sară, Rusia fiindă cu totulă dispusă d’a face totă ce e cu putință pentru a aduce uă ’nțelegere. Daily­ News anund­ă că comitetul­ socie­tății pentru cestiunea Oriintelui a­otărîtă a ține uă conferință naționale, decă gu­vernulü ară arăta din noă tendințe d’a a­­dopta uă politică resbelnică. Din Viena se telegrafieză ziarului Ti­mes : „Lordul­ Beaconsfield, în cea din urmă întrevedere ce­a avută cu cornițele Suvaloff, a esplicată acestui din urmă, c’uă mare precisiune, în ce consistaă interesele Engliterii și mai cu osebire acelea pe care Englitera le va acera în ori­ce împreju­rare.“ Densulă a stăruită, ca și mai înainte asupra necesității d’a regula cestiunea o­­ri mtate cu concursul­ Europei, s’a cerută ca acestă principiă să fie recunoscută supt ori­ce formă, ca basa ori­cărei negocieri ulteriore ș’a tutoră regulărilor­ ce ară pute resulta din congresă. Roma, 11 Mai. — In urma publicării scrisorii adresate de cardinalul­ Caterini preoților­ prusianî, care primescă lefi de la stată, s’aă ruptă imediată negocierile între Vatican și între Prusia. Negocierile ’ncepute între Vatican și cele­­l­alte puteri n’aă reușită. Vaticanul­ ară fi otărîtă a urma uă politică de resistență. Papa a suferită d’uă ușoră umflătură a fi­catului, dânsulă s’a ’nsănătoșită. Berlin, 11 Mai. — In momentulă cândă împăratul­ Wilhelm reintra în paiață, la ’ntorcerea de la preumblarea sea obicinu­ită, s’au trasă asupră’’ mai multe lovituri de revolveră, împeratură n’a fost­ rănită. Atentatorele a fost­ arestată. Atentatorele, care a trasă două focuri de revolveră asupra trăsurii imperatului, fără s’atingă pe ’mperatură, a fostă urmă­rită de trecători. El­ a mai trasă încă trei focuri mai înainte de a fi prinsă. Au­­torul­ acestui atentată este ună tini­­coegiă, numită Holder, și originară din Leipsig. A fostă asemenea arestată și ună altă lucrătură asupra căruia planaă bănu­ieli de complicitate. Acestă din urmă se numesce Kruger. El­ este originară din Berlin. înaintea palatului împăratului s’a făcută uă mare manifestare; împăratulă s’a arătată de mai multe ori în balconă. Mulțimea, care se gramedesce în fagia palatului împăratului, este imensă. Ea a­­clamă pe împeratură, care se arătă. Belgrad, 11 Mai.­­— Gazeta oficială des­­minte tóte soriile privitore la mobilizarea miliției. Constantinopole, 11 Mai. — Negocierile pentru retragerea simultaneă a armatei ruseșci și a flotei engleze se urmără. Turcii ară deșerta în același timpă fortărețele. Cu tote acestea nu e încă nimică definitivă în acestă privință. Petersburg, 11 Mai. Agenția rusă desminte într’ună modă formale că pregă­tirile pentru retragerea Rușilor­ din prejma Constantinopolei se vor­ începe înainte de dezertarea fortărețelor­ turcesci și de de­părtarea flotei engleze. Slăbiciunea principelui Gorciakoff cresce. Berlin, 12 Mai. — Uă perechisițiune de domiciliu s’a făcută la atentator dje Holder. S’aă găsită la densulă diferite scrieri socialiste. S’a constatată asemenea că Holder ținuse la Lipsea întruniri socialiste. Manifestările cele mai intuși asta urmără în onorea împăratului. Constantinopole, 12 Maî. — Miniștrii și comandantele corpului de armată au asi­stată ieri la prendulă ce-a dată Sultanul, în onorea d-lui Layard. Rușii ocupă Ciuruksu, în apropiare de Batum, cu tóte protestările lui Derviș-pașa și împotrivirea poporațiunii. E lucru posi­­tivă că Turcii se pregătescă să deșerte Șumla, dără nemică nu e încă­otărîtă pen­tru Varna și Batum. Cuartierul­­ generală rusă va mai rămână la San-Stefano. Personalul­ ambasadei ruse și înalții funcționari turci s’aă dusă până la intra­rea în marea­ Negră, pentru întâmpinarea principelui Labanoff, care trebuie să sosăscă astadîn Berlin, 12 Maiă.—împăratul­ urmăză a primi felicitările principilor­ germani și a suveranilor­ din Europa. Densulă a pri­mită pe membrii familiei regale și pe mi­niștri, care aveau în capă pe principele moștenitori. Va primi și pe președinții Reichstagului,­­care va vota că adresă de felicitare către împăratură. Autorele atentatului, Holder, tăgăduiesce c’a trasă asupra împăratului. Elă tăgădu­iesce mai cu sem­ă c’a trasă mai multă d’uă lovitu­r. El­ pretinde că n’avea nici uă ocupațiune și voia să se sinucidă în public, pentru a arăta avuțiloră starea actu­ală a societății, spune că nu aparținea nici unei partite, că este anarh­istă și inamică ală tuturoră partitelor­ politice, ală tutoră stărilor­ sociale ș’ală instituțiunilor­ poli­tice actuale.. Elă nu pote explica de ce lip­­sescă trei glonțe din revolverul ă săă. Elă crede c’a­trasă după ce a perdută stăpâ­nirea de sine. S’aă găsită la elă portretele lui Bebel și Liebnecht. S’asigură că cela­­l­altă individă arestată, Kruger, a fostă re­cunoscută inocinte și pusă în libertate. Londra, 12 Mai. — The Observer anun­­cță că Englitera a cumpărată fiece acre de pământă în apropiere de Port-Said pentru a stabili ună deposită de cărbuni. Constantinopole, 12 Mai. — Principele Labanoff, noulă ambasadore ală Rusiei, a sosită astăzi î. --------—---«s»---------------­liei de către Ruși, și că guvernul­ română putea să fiă obligată în ori­ce momentu d’a se retrage în Ro­mânia mică. „D. Catargi a exprimat­ speranța că România va fi represintată la congresă și, afară de acesta, a decla­rată că era­otărîtă d’a nu ceda Ru­șiloră. „D. Salisbury a răspuns­ că gu­vernul­ britanică doria farte ca inte­gritatea României să nu fiă violată și că ’și va da tóte silințele d’a a­­sigura considerațiune în congresă re­­presintanțiloră României.“ ENGLITERA ȘI ROMANIA. Mai multe ziare francese, într­e care și La Presse, insereză urmato­­rea dare de sumă despre documen­tele diplomatice, ce s’au distribuită de curându Parlamentului englesü de către ministerul­ de externe: „S’a presintatü Parlamentului uă nouă parte din corespondința diplo­matică. „Ea coprinde telegramele adresate de d. Cogâlnicenu d-lui Catargi­u­, la 11 Aprile, și principelui Ghica, la 5, și în care protesta în contra tratatului de la San-Stefano. „Uă altă telegramă cu data de 24 Aprile, a marchizului de Salis­bury, către d. Mansfield, care nareză întrevederea sea cu d. Catargi, în­trevedere în care d. Catargi a con­statată că situațiunea devenia din ce în ce mai amenințătorre în România, în urma deplinei ocupări a Basara­ 1­. D. Al. Calimaki Catargi, represintantele no­stru în Francia. AIIMAIIILB A US TUFEI. țliarulu oficiosu Fremdenblatt, de la 8 Main, se exprimă în moduli urmatorii despre pregătirile militare ale Austriei: „De­și încă nu e positivă că Rusia și Engliteza vor­ apela la ultima rațiune, to­tuși monarh­ia Austro-Ungară trebuie să probeze în fac­a Europei că e fermă otă­rîtă d’a dice și ea ună cuvântă asupra nouiloră întocmiri din Orivnte. Măsurile propuse de guvernul­ nostru sunt­ de na­tură defensivă. Ele ne sunt­ impuse de mersură evenimenteloră care se desvoltă împrejurulă fruntarielor n nostre. De la Cer­năuți și până la Cattaro, totulă e în miș­care. Concentrarea Rușiloră ș’a Români­­lor, la polele Carpaților, ne silesce să pu­­nemă în stare de apărare cetățile natura­e ale Transilvaniei. Păn’acum nu s’a făcută nimică în privința îmulțirei mijlocelor­ de apărare ale acestei țeri atâtă de însemnată din puntură de vedere strategică. Păsurile care ducă din România în Transilvania nu suntă de­locă ocrotite în modă îndestulă­­tură. Oștirile aflătore în acele părți nu suntă suficiente pentru apărarea fruntarie­lorü. D’aceia grămădirea] oștiriloră în Tran­silvania e neapărată, de­ore­ce Românii, în urma conflictelor[ ce s’ară­nasce între dânșii și între Ruși, în cele din urmă, ș’­ară căuta adăpostă pe pământul­ Tran­silvaniei. Și, fiindă că uă mare parte din poporațiunea Transilvaniei aparține națio­nalității române, pré ușoră s’ară pută nasce demonstrațiuni. D’aceia, pentru a pută res­­punde pe deplină îndatoririloră nóstre de neutralitate, trebuie să îmulțimă n­umărulă ostiriloră în Transilvania.“ ’ ALEGERI SUPLEMENTARE. Colegiul ă al­ II-lea de deputați din Covurluiu a alesă pe d. C. Vârlan cu 159 voturi, din 194 votanți, în contra d-lui I. Nica, care a ’utim­itu 31 voturi. SPIRI­I ALE IDILEI. Din capitală. Alaltăieri, Sâmbătă, a so­stt din spre Cotroceni și a intrată în Capitală pe ba­riera Spirei uă compania de ruși armați. Ea s’a îndreptată spre Frătesci. * Totă Sâmbătă pe la orele 8 diminăța, a­ sosită în Capitală cu trenulă 200 sol­dați ruși venindă din Comuna Popesti. Parte dintr’enșii purtau arme, eră parte erau fără arme.* In aceiași di­pă sosită cu trenul ă de la Giurgiu 28 oficiali ruși și șapte soldați fără arme.* Ieri, Duminecă, a sosită la gara Târgo­­vișteî de la gara Filaretă ună trenă de 15 vagone cu soldați ruși răniți și bolnavi. * Totă seri­a trecută pe la Cotroceni spre gara Tergoviștei ună trenă compusă de 31 vagone cu soldați ruși și bagagiele loră. * Ministerulu de financie face cunoscută prin Monitorulu oficiale că cursul­ rublei de credită pe luna Mai­ 1878 s’a­fișată la lei 2 l. 46 precum resulta din comu­­nicațiunea d-lui ministru de externe cu No. 6000. Aceste spre regularea afacerilor­ dintre particulari în modă facultativă. * Domnii frați baroni Niculici de Budna, domiciliați în comuna Budna (Austria), au oferită societății Crucea Roșie din Româ­nia suma de 4000 lei. Comitetul­ acestei societăți își exprimă în publică cele mai căldurose nălțumiri pentru generasa ofrandă a d-soră frați Niculici. Din județe. Vocea Comisuiului află că, în urma re­­clamațiunilor, d-inî comisară generală rO­ LANI, 1 MAIU, 1878, LUMINEZA-TE 81 YEI FI. ABONAMENT­E.'j In capitală și districte: unu ani 48 lei; seae Inul 24 lei, trei luni 12 lei; un lună 4 lei. Pentru tote țările Europei, trin pratru 15 le­i se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea ziarului LA PARIS, in d-un­ Darras-Halegrain, 5 rue de l’anciene comédie și Havas­ Laffîte et C­une, 8 Place de la Bourse. LA VIENA, la deB. G. Popovici, 15 Fleischmarkt Scrisorile nefrancate se refusă. 10 BANI ESEMPLARTILU V r ®­mână pe lângă armatele ruseșci în contra pedeciloru ce s’aducă navigării Prutului de către podurile stătătore, ce s’aă aruncată de Ruși peste acestă rîu, și mai cu osebire de celă ală liniei ferate Bender-Galațî, care nici nu se pute desface, spre a lăsa trecere vaselor, măcara de 2—3 ori pe săptă­mână, ca cele­l­alte, s’a numită uă comi­­siune specială, ca să studieze cestiunea la facia locului. Din partea guvernului rusescu a fost­ numită d. comandante Bartier De­­lagard, ără din partea guvernulu română d. ingeniaru Manovici și d. A. Călinescu, ingeniarul­ județului Covurlui­. Comisiunea trebuia să se întrunescă Vineri la Reni, spre a-și începe lucrările. Sâmbătă diminăță, ne spune Vocea­ Co­­vurluiulu, a trecută prin Galați ună re­­gimentă de ulani, care se întorcea din Bul­garia și s’a îndreptată spre Reni. Din străinătate. Diarele rusesci interpretă călătoria co­mitelui Șuvaloff la Petersburg într’ună sensă favorabile păcii.* Agenția rusă revine asupra corespondin­­țelor­ din Petersburg ale ziarului Times, care anunci să nișce pretinse concesiuni din partea Rusiei. Agenția rusă arătă că vederile guver­nului imperiale au fostă totă­dă­una îm­­­păciuitore. Rusia a fostă toto­de­una dis­pusă de a face concesiuni; ea n’a conside­rată nici vă­ dată tratatulu de la San-Ste­fano ca celă din urmă ală iei curentă. Journal de St. Petersburg din parte-i dice că acestă călătorie însemnăză că ne­gocierile au intrată într’uă fașă mai pre­cisă.* Acelașă diară, răspundăndă la scirea dată de Times în privința misiunii comite­lui Șuvaloff, enumera actele guvernului rusă, care constată recunoscerea legitimi­tății influinței Engliterii în Turcia. La ace­­ste acte aparține misiunea d-lui Sumara­­koff, care a proiectată acțiunea maritimă în care rolul­ d’ântei era admisă Englite­­zeî; după aceia, participarea Rusiei la con­ferința din Londra, aderarea Rusiei la con­­dițiunile expuse în nota de la 1 Mai­ 1877 a lordului Derby în privința neutralității Englitezei și, în fine, că Rusia nu și-a în­tinsă acțiunea iui militară asupra Constan­ti­n­op­oi și G­allipolei pe care le putea ocupa pre ușură. Diavură citată arătândă câtă de mare e preponderanța Engliterei în Constantino­­pole, chiară și acum cândă oștirile ruseșci stau în apropiarea capitalei­­ Turciei, con­chide că acestă influență ară lua uă pro­­porțiune cu multă mai mare după depărta­­r­ea oștirilor­ rusesci. „Intru­câtă privesce supunerea tratatu­lui întregă de la St. Stefano congresului, adauge Journal de St. Petersburg, acestă supunere Rusia a admis-o încă de multă.“ FELURIMI. Sâmbătă săra s’a întâmplată înaintea o­­țelului Broft ună conflictă care­­ ocupă de două curiositatea publicului. Unul­ din deputații de peste Milcov, d. Bonachi, eșise de la ptelă și oprise­ră birjă. Ună momentă după ce o oprise, veni ună oficială rusă, ună majoră rusă ni-se pare, și voi­se ii birja oprită de d. depu­tată Bonachi. Acesta observă cu politeță oficialului, că birja este oprită de d-sea și că să ’și iă alta. Oficiarulă rusă nu voi ensă să țină sămă de acestă observațiune și ’nai ita spre birjă cu scopă d’a o ocupa. Atunci d. Bonchi îi observă din nou că birja este oprită de d-sea și că nimeni n’are dreptulă să i o iă. Oficiarulă rusă de astă-dată răspunse prin insulte. D. Bonachi, indignată, îi dise că ’n acestă țară du se insultă omenii asta­felu și’i ceru de repe­­tite ori cu agitațiune numele, spre a’șî do­bândi satisfacerea pe calea onorei. Oficia­­rul­ nu’și dete­rasă numele și spre a a­­junge la birjă voi să înlăture pe d. Bo­nachi cu tăca săbiei. La acestă nouă in­sultă, d. Bonachi nu’și mai putu stăpâni mânia și lovi de trei ori cu palma pe ofi­cială în obraz­ă. Atunci se urma­ră scenă de învălmășală, în care d. Broft și mai muți alții interveniră spre a curma scan­­dalul­. In aceiași seră, m­ă tribunalu de onore, compusă din oficiări ruși, judecă purtarea oficialului ce se espusese în publică a primi ună ultragiă atâtă de gravă. Ni­ se asigură că sentința tribunalului de onore a fostă aspră pentru oficialul­ păl­muită; elă a fostă imediată depărtată din Bucuresci.* Încercare de spargere. — S’a arestată ună soldată rusă care s’a încercată să spargă uă casă din strada Basarabă.

Next