Romanulu, iunie 1878 (Anul 22)
1878-06-30
brii Congresului a posa înaintea d-lui profesore Werner pentru unu tablou al Congresului destinată pentru Ospelul orașului. Mai mulți ambasadori, între care lordul Beaconsfield, principele Gorciakoff, Caratheodori și Mehemet-Ali, au posată deja. * Neue Freie Presse primesce din Sarajevo următorea telegramă de la 5 Iuliü : „Abia ieri a sosită aici scriea despre iminenta intrare a oștirilor austriace. Astăzi s’a închisă bazarulu. Turcii se concentrezi armați. Printre chreștini domnesc e uă panică momentană, fără a li se face vr’uă îndemnă ei fraternisară cu Turcii. S’a adresată Congresului un telegramă prin care se protestă în contra ocupării. După amădi s’a făcută uă demonstrațiune mare d’inaintea casarmei, cerându-se destituirea comandantelui militară ală Bosniei. Acesta a fostă nevoită să’șî de demisiunea și mâne va pleca d’aici. Nu s’a comisă nici ună escesă, cu tote astea situațiunea e amenințătore.* Mihat-pașa a sosită la Paris, unde are de gândă să rămână peste yără. * Găsimă nișce date interesante în privința cheltuelilor, ce a făcută Rusia în resbelul din urmă. Diarele ruse spună că doui funcționari ruși din ministerul de financie s’aă dusă la Berlin spre a fi la îndemâna plenipotențiarilor ruși și a le da tote esplicările trebuitore asupra cheltuelilo r făcute în resbelulă cu Turcia. Ecă datele oficiale . Escedente de bugetă 40,000,000 ruble, emiterea biletelor de bancă cu cinci la sută 100,000,000 ruble, împrumuturi în străinătate (de la 1877) 100,000,000 ruble, datoria tezaurului statului către banca statului 488,000,000 ruble, emiterea obligațiunilor orientale 200,000,000 ruble, emiterea obligațiunilor de stată cu 4 și juni. la sută 100,000,000 ruble, cu totulă (pene la 12 (24) iunie 1878) 988,000,000 ruble. ADUNAREA DEPUTAȚILORU. Ședința de Mercuri, 28 iunie. 1878. Ședința se deschide la ora 1 și una pătrară supt președința d-lui președinte G. Vernescu fiind presiați 98 din deputați. Sumarulă ședinței precedinte se aprobă. Se înscrie la ordinea zilei a ședinței de Vineri 30 Iunnă alegerea a doui candidați pentru funcțiunea vacantă de membru al înaltei curți de compturi.s. Se înscrie la ordinea bilei raportulă comisiunii de verificare asupra alegerei colegiului I de Calcul și raportul comisiunii de petițiuni asupra petițiunii d-nei Maria Flechtenmacher. Se trimite la comisiunea financiară proiectulă de lege pentru ună credită estraordinară de lei 2.000 pentru plata transportului, diurnei și cheltuielilor de representare a delegatului României în sesiunea din Paris a comisiunii permanente a congresului internațională de statistică, și proiectulu de lege pentru deschiderea unui credită extraordinară de lei 10.000 cu care să se potă restaura încăperile bisericei Sânta Treime din Câmpina, spre a se instala într’ânsele scala primară de băieți de acolo. Se comunică Adunării raportulă pentru resiliarea concesiunii Crawley. Se plăresce ca acestă proiectă se se ia astăzi în desbatere. D. N. Locusteanu adreseză guvernului în numele a 46 din deputați următorea interpelare: 1. Decă guvernulă e dispusă a consimți la luarea Basarabiei. 2. Decă guvernulă e dispusă a accepta anesiunea Dobrogei, în casulă cândă Congresulu ară fiotărîtă s’o anexeze României. D. președinte al Consiliului își reservă dreptul ă d’a răspunde în termenulă regulamentară. Adunarea olăreșce apoi ca în acea sără se țină ședință secretă. Se pună la votă conclusiunile comisiunii de indegenată asupra împământenirii d-lui Drok și se primescă cu 65 bile albe contra 7 negre. Se dă citire raportului comisiunii de verificare și, nefiindă nici uă contestare, se proclamă d. D. Caravasile deputată al col. I de Cahul. D. Emil Costinescu dă citire raportului și proiectului de lege privitoră la resiliarea concesiunii Crawley, precum și proiectului de convențiune pentru construirea și săvârșirea lucrărilor, liniei Ploiescu-Predălă. D. P. Ghica răgă Adunarea să nu primăscă luarea în considerare a acestui proiect, să nu primescă resiliarea contractului și să silescă pe d. Crawley să continue lucrările și, dacă nu va voi, să le facă guvernul în regia în socotăla d-lui Crawley și să rețină garanția din care statulă să se despăgubăscă celă puțină în parte. D. Em. Costinescu arătă că însuși d. P. Ghica a supt scrisă în secțiuni dă propunere prin care se cere resiliarea acestui contractă și acum vine și cere contrariulă. D. Ghica crede că se face uă favóre d-lui Crawley, dără nu e astă-felă, căci resiliarea s’a admisă cu înțelepta reservă făcută chiară de d. Ghica, ca ea să nu aibă efectă până nu se voră găsi mijloce pentru continuarea lucrăriloră. D-sea rogă Adunarea să nu admită aceste obiecțiuni și să iă în considerare proiectulă ce se presintă. Mai făă cuvântul ă d. Holban, d. ministru de financie și d. președinte al consiliului; dera, ora fiind înaintată, ședința se rădică la orele 5 și jum., anunețându-se cea viitare pe a doua di, 29 iunie. reia pe piețele nóstre, și că prețurile voră fi bune. Mișcarea porturilorü. Galați. In ziua de 26 Iunie, au sosită 2 corăbii încărcate, 1 deșertă și 2 vapore. aă plecată 2 corăbii încărcate și 4 vapore. Bastimente faciă în port aă fostă 19. S’aă esportată: 108,800 klgr. grâă pentru Marsilia și Turcia, 2,093,440 klgr. popușoră pentru Anglia. Popușoră, cască și hambară, 59-60 și jum.—61-61 și jum. lbr.,32 și jum.— 34 și jam.—34 și 80. 35 și jum. 1. In ziua de 27 iunie, aă sosită 3 corăbii încărcate, 2 deșerte și 2 vapore; aă plecată 2 vapore. Bastimente faciă în portă aă fostă 24. S’a esportată 243,840 klgr. grâă pentru Grecia, 1,701,050 klgr. secară pentru Olanda și Anglia. Popușoră, hambară și cască, 59 și jum.62 63 lbr., 34-36-36. 75. 1. (Cocea Covurluiului). ACTE OFICIALE Prin Monitorulu de ieri se sancționăză legea în virtutea căreia se recunosce calitatea de cetățănă română d-lui Teodor Lupescu. Același Monitoru publică decretele următore: Consiliul comunei rurale Islaz din jud. Romanațî, și ală comunei rurale Cotăna, din jud. Oltă, au fost disolvate pentru motivele arătate în raportul d-lui ministru de interne. — Se primeșce demisiunea d-lui Șt. M. Budurescu, conductoră cl. III, eră d. M. St. Șișu se primeșce în cadrele corpului tehnică cu gradul de conductoră cl. III și se atașăză cu servițiulă la mircumscripția IV, în loculă d-lui Budurescu. D. Nic. Prejbenu, se numesce șefă-perceptoră la biuioulă de vamă Bechetă; d. Michail Vasilescu șefă-perceptoră la biuioulă de vamă Corabia și d. Christodoră Rădulescu șefă-perceptoră la biuroulă de vamă Calafată. D. I. Cetățănu se destitue din postură de guardă-generală ală județului Teleorman, și’n locul ă seă se numesce d. I. P. Chihaia. FELURIMI. Procesă de despărțenie. La 3 ale acesteia a începută la Londra ună procesă de divorță care face sensațiune. Părțile aparțină celor mai înalte familii aristocratice ale Englitezei. Carl de Aylesford, ună parră britanică, cere divorțarea de sociatea cu care s’a cununată abia în anul 1871, pe motivul că dânsa s’a făcută culpabilă de adulteră cu marchisală de Blandford, care s’a însurată de curândă cu uă fică a ducelui de Abercorn, fostulă vicerege ală Irlandei. Lordul Aylesford înscrise în 1875 pe principele de Wales în India și, în lipsa sea, lady Aylesford se duse cu marchisulă de Blandford la Paris, unde trăiră ca și cândă ară fi fostă căsătoriți. Lady Aylesford și marchisulă nu tăgăduiescă adulterulă de care suntă acuzați, ânse procurorulă regescă opinăză că divorțulă dintre lordulă și lady Aylesford e ună lucru otărîtă și că lordulă Aylesford nu e îndreptățită a cere ună decretă de divorță, deorece dânsulă ară fi păcătuită cu Mrs. Dicke, socia unui proprietară bogată din Warwickshire, și ar fi avută dese recțiuni cu damele din demimonde. Sfisele martorilor o descriă pe lordulă Aylesford ca pe ună libertină consumată. Discuțiunile, care dau pe faclă aventurile așa numitei jeunesse dorée din Londra, vor ține mai multe dile. PARTEA ECONOMICA AGRICULTURA. Citimă în Armonia din Română . După scirile ce avemă, popușoiî, în generală, promită să recoltă satisfăcătore. Orzură, orăsulă și sacara de asemine. Grâulă numai, prin unele părți, și mai cu sămă în județul nostru, este forte multă atacată de tăciune. Acestă răă se zice că ară fi provenindă de la seceta care a predomnită pe la începută. Popușoii locuitoriloră, deși întâreflați, cu ploile care aă urmată, aă tăcută progresă mare. In definitivă, se speră la un mare abundință. Prețurile până acum nu s’aă declarată, dără, decă este se crede că, după cum se zice, că prin unele părți din străinătate recolta nu e tocmai satisfăcătore, atunci este de sperată că cumpărătorii nu vor întâmijla de a se a ROMANULUI 1 IULIU, 1878 MIȘCAREA POPORAȚIUNEI CAPITALEI De la 18—24 Iunie. 1878. Poporațiune: 240,000 aproximativă. Nascere. Morți. Mortalitatea în alte orașe mari. Paris. Loc. 1,988,806; morți 28 Iun. —4 Iul., 881. Londra. Loc. 3,577,304; morți 13—20 Iunie, 1570. Viena. Loc. 727,271; morți 16—22 Iuniă, 461. Bruxelles. Loc. 175,782; morți 16—22 Iuniă, 53. Dublin. Loc. 314,666; morți 16—22 Iunie, 136. Glaskow. Loc. 566,940; morți 16—22 Iunie, 278. Liverpool. Loc. 532,681; morți 16—22 Iuniă, 265. Breslau. Loc. 267,000; morți 16—22 Iuniă, 144 Christiania. Loc. 105,000; morți 16—22 Iuniă, 33. Buda Pesta. Loc. 319,530 ; morți 2—3 Iuniă, 290. New York: Loc. 1,083,391 ; morți 26 Mai.—1 Iun., 454. Copii legitimi: 35 băieți, 29 fete; suma 64 » nelegitimi 8 » 7 » »15 Totală 43 » 36 . »79 De sexă bărbătescă 60, de sexă femeiescă 57, suma 117, dintre care : In etate pene la 1 ană 30 De la 1 , » 5 ani 20 , & » > 20 « 10 , 20 , » 30 , 20 ,30 „ , 40 , 10 » 40 , 60 « 16 , 60 » » 80 „ 7 » 80 ani în susă 4 Totală 117 Principalele cause de morte: Enterită.............................................................24 Phthista pulmonară..................... . . 19 Febre typhoidă.......................................... . 14 Pneumonia, Pleuropneumonia............................8 Typhus....................................................................5 Meningita........................................................ 2 Dysenteria........................................................ 3 Angina diptherică............................... . 2 Tuse convulsivă....................................................1 INSERȚIUNI. Ni se cere publ icarea urmăitorei scrisori: Dlui redactare ale ziarului ROMANIA LIBERA. Domnule redactare, România liberă din 20 Iunie, supt titlulă chronica dilei, coprinde câte-va rânduri prin care autorulă soră nu ’și póte explica, într’ună procesă de moștenire, procedura onor. Curți de Focșani, secția I, și care termină prin adânci regrete contra faptelor justiției. Aceste rânduri, echculă strigătelor a câtorăva persone paraponisite, care, răitendă că le scapă preda din mână, insultă și incrimineza justiția, totă ce avemă mai scumpă și care ară trebui se fiă mai presusă de visele nóstre interese, aceste rânduri, cam puțină cugetare, m’aă împinsă a face acestă răspunsă, nu spre a mă constitui în campionă ală onor. Burți, căci înțelepciunea și virtuțile iei sunt de toți cunoscute, nici spre a apăra causa aceloră „pretinse rude“ despre care se vorbesce și între care mă prenumără și că, ci numai ca să daă, fiâ’mî permisă espresiunea, să povăță autorului soră, d’a vorbi cu mai multă respectă de justiția țărei, d’a căuta s’adune informațiuni mai certe cândă alăgă ceva, și de a ’i aminti că, avândă destule lucruri în care pate să ’și plimbe mușcăturea’Î pănâ, să lase la uă parte justiția, spre a ’și urma sfânta iei cale, făr’a se mai espune la asemeni ușurințe, căci într’adevără este uă ușurință d’a vorbi despre ună lucru mai ’nainte d’ a’să cunosce cum chiară dânsulă spune că : „nu cunosce, motivele Curtei, dără se mulțămesce a deplânge asemeni fapte ale justiției“. Ușurință este asemenea d’a ’și permite să număscă „pretinse rude" pe nisce persone pe care justiția țărei, tribunalul și Curtea le recunoscă într’ună modă clară ■ și neîndouiasă de veri primari ai defunctei Manda Fră. Maioră, D. Nedelescu. Reproduceam următorele serii, cari au fost publicate numai în edițiunea pentru Capitală a numărului precedinte : Servițiulă telegrafică ală Agenției Havas. Viena. — 10 Iulie. — Fremdenblatt anunciă, supt tote reservele, că trupele turcesc din Bosnia voră începe săptămâna viitore a deșerta acestă provincia. Maiă ântâia voră pleca garnisonele de la Sava. Veli-pașa va preda locurile întărite generalului Philipopovici. După cum anuncă uă telegramă din Berlin, adresată aceluiași <tiaru, Lazistanul- ară fi cedată Rusiei. Neue Freie Pressedice, că ’n urma convențiunii anglo-turcesci, s’a efectuată uă deplină schimbare în disposițiunile cabinetului din St. Petersburg. Curentură opiniuniloră represintată de principele Gorciakoff și generarele Ignatieff ară fi rămasă d’asupra. Ocuparea insulei Cipru se consideră ca celă d’ântâiă pusă numai pe o cale nouă și se dă cea mai mare însemnătate faptului că, prin protectoratură asupra Asiei Mici, Englitera devine stăpână pe însemnata linie a Eufratului. Cu tote astea, prin cercurile Congresusului, afară de cele ruse și englese, se asigură că cestiunea Ciprului nu va împedica închierea păcii. Același diară asigură asemenea că cestiunea dunărănă ară fi fostă pe deplină resolvată. Comisiunea europeană ară avă dreptul d’a numi și d’a plăti funcționarii săi. Neutralitatea Dunării fiindă stabilită, vasele de resbelă n’ară pută circula în josulă Dunării. Comisiunea va funcționa în permanență. România va arătă posițiune conformă cu noua sea situațiune. Paris, 10 Iulie.—La République Frangaise dice : „Actele Engliterii sunt„ vătămâtore pentru demnitatea celorălalte puteri represintate la Congrese.“ Ea adauge: „Pe țărmurile Mediteranei sunt ă state otărîte a face să se respecte pavilionele soră și libertatea navigațiunii.“ Londra, 10 Iulie. — Sir Wolseley va pleca Sâmbătă cu trupele staționate la Malta, pentru a ocupa insula Cipru. Daily Telegraph dice că Lunea trecută s’a rădicată la Cipru pavilionulă britanică de către amiralul Hay. Din Constantinopole, se telegrafiază aceluiași diară: In consiliulă ținută Sâmbătă, s’aotărîtă d’a nu se primi cererile Greciei. Berlin, 10 Iulie.—Se propune a se înființa oă comisiune engleso-franceză, cu acea care funcționăză în Egiptă, și care ar fi însărcinată cu perceperea și administrarea veniturilor Turciei. JOCUL U COȘNIȚU. Bucuresci, 29 Iuniu, 1878. Carne.—Ocaua. Vaca, 1.20.—Oie, 1.00.—Mielfi, 0.00.—Porc, 0.80.—Slănina, 1.80.—Cerevișă, 0.00.— Pastrama, 1.20.—Vițelă, uă bucată, 0.00. Leu și lumînări.— Ocaua, Leu de 5ie, 0.00.— Seu de vacă, 2.00.— Seu de porcü topită, 1.60.— Luminare de seu, 1.50— Funtulă de luminare de spermanțetă, 2.00. Brânzeturi.—Ocaua: Brânca de burdufu, 2.00.— Brânza de cașă, 1.00. Urdă, 0.00.—Cașcavală ordinară, 1.20.—Cușcavala de Penteleă, 0.00.—Lapte dacie, 0.50.—Lapte de vacă, 0.50.— Unta de vacă topită, 4.00.—Unta prospata de vacă, 3.50. Făină.— Ocaua: Făină de grâu, cal. I, 1.00.— Idem, cal. II, 0.80. - Făină de secară, 0.60. —Făină de orză, 0.00. - Malată, 0.20.—Făină de meră, 0.00 Zarzavate — Ocaua: Bob, 0.40.—Spanacă, 0.20.— Cartofi, 0.15.—Capă, 0.20.— Fasole, 0.20.— Linte, 0.55.—Mazăre, 0.40.—Nântă, 0.70.—Suta de căpetîni: Usturoiă, 1.50.—Verză, 00.00.—Suta: Sfecle, 2.00. —Gulii, 0.00.- Țelină, 7.00.—Pepene, 0.00 Morcovi, 5.00.- Ardei, 0.00.—Legătura: Cepa verde 0.05.—Petrungeli, 0.05.—Păstrănaci, 0.08.—Conopide, 1.00.—Verza roșia, 1.00.—Salata verde, 0.20. Chonda Bruxelles, 0.60. Pane.—Ocaua : Jimbla, 0.45.—Pânea negră, 0.35 Paseri și ouă. Curcană, 8 00.—Găină, 2.00.— Gâscă, 4.00.—Pufă de găină, 0.80.—Rața, 2.00.— Ouă pă de găină, 0.05. Venaturi.— Epure, 6.00.—Rațe sălbatece, 5.00.— Purcelă, 6.00.—Dropia, 12.00.— Perechea: Potirnichi, 1000.—Sitari, 10.00 Pesce și altele — Ocaua: Morună și cegă prdspătă 1.20.—Morună și cega sărată, 1.40.— Crapă mare prospata, 0 80.— Crapă mare sărată, 1.00.— Somna prospeta, 1.40.— Somnă sărată, 1.60. — Cosacă prospeta, 0. 0.— Cosacă sărată, 0.60.—Pesce măruntă prospeta, 0.60.— Pesce măruntă sărată 0.60.—Păstrăvă prospeta, 000.— Icre de morună, 00.00.— Icre de crapă, 0.00.—Icre de ștucă, 0.00— Raci, 0.00. PRIMARUL COMUNEI BUCURESCI. Infciințare. In urma mai multor licitațiuni ținute de Primăria pentru darea în întreprindere a aprovisionării celor două milione ocale petră de rin, necesarie pentru reparațiunea pavagielor din Capitală în campania anului curentu, Primăria a decisă ca să mai fie uă ultimă licitațiune pentru acestă sfârșită la 5 din viitorea lună iulie. Doritorii de a se angajia cu predarea acestei cantități de petră sunt: Invitați ca sö se presinte la 613 ospețulu comunală în,ziua arătată mai susă la 2 ore p. m. spre a se pute face licitațiunea și adjudicațiunea după orânduială. p. Primară, I. P. Dumitrescu. No. 10119. MULȚUMIRE PUBLICA. Rânduru de case No. 6 din str. Biserica leni, din întâmplare necunoscută, incendiându-se în dimineța zilei de 15 Iunie a. c., Societatea „Dacia“ — la care este asigurată tota averea nemișcătdre a sântei Biserici leni — a disposatu prețuirea stricăciunei și imediată a și numărată Epitropiei acelui sântă lacașă suma la care se urcă paguba causată prin incendiu. Acestă urmare lăudabilă, deșteptându-ne simțulă de recunoscință și convingendu-ne de nestrămutata proptitudine a acestei Societăți, ne îndemnă a consilia pe concetățenii noștri de a -și încredința asigurarea averei la societatea română „Dacia“, care a dată probe numerase de esactitatea îndeplinirei obligațiunilor preluate, și pentru care și noi ’e adresămă pe acestă cale meritare mulțămirele nóstre. Pr. Nicolae Ionescu mp. N. Caludescu „ Epitropi al sf. Biserici leni. Bucuresci, 21 iuniu 1878. AVIS Direcțiunea institutului Urechiă are onorea înștiința că noula anü școlară va reîncepe negreșită la 3 (15) Septembre viitoră. Pe anulă școlară 1878—79 institutul primeșce elevi pentru tote clasele primare, gimnasiale și liceale, până la bacalaureată. Se primescă elevi începând de la vârsta de 6 ani, ânsă pururea în raportă cu clasa. Pentru orice informațiuni a se adresa la d. V. A. Urechiă, d’uă cam dată la Paris, rue des Ecoles No. 11, eră de la 1 August, la institută la Bucuresci, prin scrisori francate. SPECTACOLE ȘI CONCERTE. Opera italiană. D. Gebauer a luată prin contractă întreprinderea operei italiane pentru anulă viitoră. Reproducemă următorea circulară ce ni se adresăză din partea noului impresariă : Circulă. Suntă mai mulți ani de cându Opera italiană, unul din principalii factori ai desvoltării și propagării artei și gustului musicale, n’a corespunsă întocmai cu dorințele publicului. Și din causa nesuficiinței, represintațiunile musicale au fostă din ce în ce cu totulă părăsite de publică. Supta semnatura, luândă astăi direcțiunea Operei italiane, speră că, prin buna și corecta represintare a operelor, în întregimea lor, originale și în condițiuni pe câtă se va pută mai satisface tare, va reînvia opera italiană și va atrage din nou publiculă nostru iubitoră de arte. Esperiența mea, confirmată în totădeauna, că publicul Capitalei, a cărui desvoltare musicale a luată proporțiuni însemnate de câtăva timpă, nu se interesază decâtă de lucruri perfecte, m’a obligată ca, la represintațiunile musicale, concertele, etc., orangiate de mine, să escludă cu desăvârșire mediocritățile și să presintă numai artiști, bă instrumentali, fiă vocali, de merită, și chiară celebrități europene. Aceste principie îmi voră servi și de astă dată de basă și atențiunea mea va fi ațintită la acestă singură scopă. Amă luată direcțiunea pentru a forma un operă demnă de publiculă Capitalei. Suntă sigură că publiculă, care mi-a dată totă d’a una probe de bună-voință, îmi va da și d’astă dată concursul săă. Direct, operei italiane, Gebauer. Grădina Stavri. — Theatru Riga. Mâine, Sâmbătă, mare represintațiune la Grădina Stavri pentru beneficiulă d-rei Amelie Lechat. In casă de proiă, represintațiunea se va face în salonul de iarna. Profitămă de ocasiune pentru a anuncia cititoriloru noștri că d. Riga ’și a reînouită trupa. Săptămâna viitóre voră debuta quatuorului comică și diferiți artiști noui despre care se spune multă bine. Grădina Union-Suisse.— Teatru Ionescu. In tete serele, pe ori ce timpă. Spectacole din cele mai variate și visitate. Dr. Alesandru Popovici, medică curante alu băiloru de la Mehadia, reîncepându în acestu stabilimentu esercițiului artei séle, atuncia acesta onor, publică română și clientelei séle.