Romanulu, septembrie 1878 (Anul 22)

1878-09-11

844 ROMANULU, 12 SEPTEMBRE. 1878 care luptă astăzî socialiștii sunt fabricate de clasele cele mai înalte ale societății, prin tendințele lor materiale și prin ațîțările cetățeniloru, ceia ce s’a observată mai cu sămă cu ocasiunea ultimelor alegeri. Oratorele cere deja respingerea proiectului. (Aplause vivî). După acesta, d. de Bismarck luândă cuventură se esprimă în modulă următorii: „Intențiunea mea nu e ca la ântâia citire a proiectului se iau parte la desbateri, ci voi numai se întâmpină orecare afirmațiuni făcute în acesta Cameră. D-niî Richter și Bebel au vorbită despre negocierile ce așă fi avută cu socialiștii și au mistificată adevărulă prin neadevăru. Se nu mi se facă imputări pentru boia mea, care mă împedică câte uă data d’a lua parte la desbaterile Reichstagului, căci acesta ară fi ca și cândă s’ară imputa unui invalidă care își ceruse concediarea, fără s’o fi putută obține, că nu ’și împlinesce îndatoririle serviciului. Presupunândă că d. Bebel n’a cunoscută neadevărată ce spune, n’așă avea nimică de clisă; dera, déca elă ascornită acele fapte neadevărate și mincinase, atunci ară fi bună ca se devină corespondențe alu ziarului „ Times“ sau alu altui diară mare și n’așă pute de câtă se ’i recomandă acesta ocupațiune forte lucrativă (ilaritate). „Nu s’a făcută distincțiunea necesară între silințele oneste, tindendă la îmbunătățirea sortei lucrătorilor, și între socialismulă propriă disü. îmi voi pune din nou asemeni silințe, îndată ce împrejurările și lucrările mele ’mi vor permite-o. Eu nu contestă relațiunile mele cu Robertus, însă acelea n’aă nimică a face cu desbaterile de faciă. „Eu cu atâtă mai puțină amă însărcinată în Septembre 1862 pe unaarecare domnă Eichier ca se trateze în numele meu cu socialiștii, cu câtă numai pe la sfârșitul lui Septembre acelașă ană amă intrată în funcțiune ca ministru-președinte, și nici nu cunosceamă pe Eicher. D. Bebel a fost înșelată deuă minciună. Mi-aducă ânsă aminte de Eichler că mai târziu ’mi a făcută nisce reclamațiuni pentru nisce serviție pe care nu mi le făcuse. (Bebel A! A!). „Raporturile lui de poliția n’aveaă nimică cu socialiștii, ci se referiră la deliberările secrete ale progresiștilor, și, daca nu mă încetă, ale partidei liberale-nationale. udoara ca la’ainîi negoțiatu nici uă dată cu socialiștii, căci pe Lassalle nu’să numără printre socialiști; acesta era una bărbatu forte distinsă, considerabilă, și ’mi era permisă a conferi cu elă. De unde ași fi putută se ceră 60 săă 80,000 florini, căci n’avemu fonduri secrete? Totă istoria care privesce pe d. Eichier este văcurată invențiune, și rugă pe d. Bebel se spună celui ce i-a povestită-o că e una mincinosă. Câtă despre principele regală și comitesa Hatzfeld, prin intermediarul cărora se zice că amă începută negoțiările, rogă să’mi spună cine e acelă principe; și, câtă despre principesă, vă declară că n’o cunoscă, amă vădută-o pentru ultima oră în 1835. „Cu Lassale, carea era plină de spirită și forte plăcută, ama vorbită de vre 4—5 ori. D. Lassale era națională-pronunciată și tindea mai multă la înființarea imperiului germană decâtă la republică. Deja, fiindű forte ambițiosă, nu era dominata deca peste imperiu are se domnesca dinastia Lohenzollernică dinastia Lassale. (Rîsete). Nu e adevărată că eă m’așă fi certată cu Lassale. Simpatiele mele în privința lui nu s’aă micșorată nici uădată; elă făcea asupră’mică impresiune atâtă de plăcută încâtă îl ascultamă cu cea mai mare atențiune. Lassale ensă nu era o mulă cu care se fi putută încheia să învoielă sigură. Cu tote acestea, era uă plăcere d’a convorbi cu elă, și că m’așă bucura déca vre-ună proprietară vecină ală meă arăsei se povestescă cu atâta spirită și interesă ca Lassale. (Rîsete). Déca d. Bebel ară voi se stea de vorbă cu mine sera, n’așă evita acesta“. După acesta d. de Bismark vorbesce despre tendințele socialo-democraților. Mi-ar plăcea, dice d-sea, déca d. Bebel ne ar spune cum își închipuiescă socialiștii inființarea statului viitoru. Chiar déca ară împărți averea, totuși s’ară întorce peste curândă relațiunile de astăi. Déca socialiștii ară ajunge la putere, omenii ară trăi ca prevenițiî de astădî din institutele de munca silnică. Socialiștii nu potu să’șî spună programa, căci oricare lucrătoră ară rîde de dânșii. Acumă 16 ani, amă stăruită multă ca se ajungă la uă înțelegere cu conducătorii luminați ai lucrătorilorii. N’amă tinsă nici uădată la acordarea sufragiului universală și la 1866 l arnă priimită cu desgustă, ca una din tradițiunile de le Frankfurt. Nu admită că resultatele actuale ară deja proba sufragială universală. Pentru camera Prusiei, avândă în vedere amândouă aceste sisteme, adică dreptul de alegere basată pe ceasă și votulă universală, neapărată acestă din urmă s’a dovedită că e mai bună. „Mai bine îmi place seama a face cu Reichstagulu decâtă cu Camera provincială. La 1863 amă consiliată pe regele ca din resursele statului se îmbunătățăscă sortea lucrătoriloru; dară afirmațiunea relativă la ajutorulă proiectată de 100 milione e totă atâtă de neîntemeiată ca și afirmațiunea că eă așă fi rugată pe d. Fritzsche ca să’mî raporteze despre mișcările lucrătoriloru. Ș’acăsta e uă minciună pe care a voită să facă pe d. Bebela o crede. Péte că l’amințită chiară d. Fritzsche. Eă nu scră cine e Fritsche. (Strigări: Fritzsche este deputată). D. Bismarck. Atunci ceră iertare. Nu e cu putință ca ună deputată să se facă vinovată d’uă asemenea faptă. Pe d. Wagener, ce e dreptu, amă ținută de datoria d’a-lă trimite la Eisenach, se’mî dea sema despre desbatere. D. Wagener e ună omă competinte în acestea. Derit că a dusă cu sine pe Meyer Rudolf, acesta n’a măsclută-o. Din momentulă cândă d. Bebel a lăudată de la tribună comuna din Paris, m’amă convinsă că socialiștii-democrați sunt cei mai mari inimici ai Statului și ai societății. Programa socialiștiloră e provocarea la acte de violență. Uciderea generalului Mezentzol a fost sărbătorită ca ună actă de dreptate și ună articolă, privitorii la acele incidinte, propaga aplicarea aceluiași sisemă în Germania și termina direndă „discite monțti.“ „Așa deji suntemă prevestiți? De ce? De pumnalulă ucidătoră ale lui Mezentzoff și de pușca lui Nobbing.“ D. Bismarck termină apoi diendă : „Daca trebuie să trăimă supt tirania unei societăți de bandiți, esistența nostră își perde totă prețulă. Speră doja că Reichstagulă va sprijini pe guvernă și pe împăratul, care cere protecțiune pentru persona sea, pentru supușii săi prusiani și pentru concetățenii săi germani. Se pate ca vreunul din noi să cadă încă victimă acestoră bandiți, însă va fi glorificată că a murită pe câmpul de onore făceadă mari servicie patriei.“ (Aplause vii de pe băncile conservatorilor). Maî ióu aupă oAp va oratori cuvöntulu. Desbaterea s’a terminată prin trimiterea proiectului în studiul a unei comisiuni de 21 membri. MORTALITATEA IN CAPITALA. Raportulu cu No. 443, din 6 Septembre 1878, alü d-lui Dr. T. Felix, medică-șefă alti Capitalei, ca răspunsă la ordinulü d-lui ministru de interne No. 14,757, din 26 August 1878. Se va publica și acesta raportă, care conține observări de mare însemnătate, care și densele, [împreună cu celelalte, vor] atrage negreșită atențiunea d-soră medici și a tuturoră bărbaților iluminați din România. C. A. Rosetti. Domnule ministru, grVădendă ordinală d-vostră No. 14,757, către d. directoră generală alu serviciului sanitară, în privința mortalităței pri mari a locuitorilor, capitalei în raportă cu nascerile, amănerea vă supune respectuosă, depă camdată, esplicațiunile următore: Disproporțiunea între nascerile și decesele populațiunei române din capitală preocupă pe suptscrisulă de mai multă timpii. In tote raporturile anuale asupra hygienei publice a capitalei de la anul 1868 în cace, amu atrasă asupră’i atențiunea guvernului, și causa, că nu s’a găsită penă astădî ună remediu în contra acestei stări de lucruri, este că isvorul ă lui se află forte profundă și că elű se póte înlătura numai succesivă prin înaintarea civilisațiunii, prin răspândirea instrucțiunii și a culturei morale, prin prefacerea unor moravuri vătemătore societății. Pe de altă parte, ca multe alte orașe mari din Occidente, nici capitala nostră nu posede încă tote elementele statistice pentru a se pută determina tote causele care facă ca la noi să moră mai multe persone decât, spre exemplu, la Paris, la Stanga (la Haye), la Frankfurt pe Main. Statistica nostră, întocmită după formularele oficiale, nu ne dă acele elemente, și abia acum, în urma discuțiunilor importante din congresele internaționale de demografie și de igienă din anulă curinte, și în urma înțelegerii mutuale afară de cerculă oficială ală congresului cu unii igieniști distinși, vomă ! pută întocmi și noiuă statistică sanitară mai puțină imperfectă decâtă cea actuală, care să ne permită uă apreciare justă a causelor deceseloră. Rasa principală pentru acesta apreciare este naturalminte resultatulă recensământului generală ală poporațiunii. Nu sermă încă până la ce grabă vor fi precise datele statistice culese prin recensământul pe care primăria capitalei o lă face în momentul de faciă cu mijloce forte restrînse; ele voră fi însă controlate și corigiate prin recensementul ă celă mare pe care guvernulă ’și propune a’lă face în anul 1880.) Cu totă imperfecțiunea statisticei nóstre, putemă proba că mortalitatea poporațiunii capitalei nu este atâtă de escesivă precum se pare la prima privire a cifrelor. Daca veți bine-voi a consulta, domnule ministru, opusă oficială „La statistique internationale des grandes villes" culesă de Köröse, la redigiarea căruia a luată parte și suptscrisulă pentru partea care priveșce capitala nostră, veți găsi că mortalitatea întrece nașcerile într’u proporțiune multă mai mare decâtă la noi în orașele : Paris, St. Petersburg, Moseva, Odesa, Berlin, Hamburg, Munich, Triest, Roma, Veneția, Milan și Napoli; cauza acestei disproporțiuni cnse nu este în tote acele orașe aceașî. Deca admitemă că orașul Bucuresci numără 220,000 locuitori, atunci mortalitatea anuală a acestor locuitori este, după termenul de mijlocă al celor din urmă 3 ani, de 25 la câte 1,000 locuitori, după termenul de mijlocű al celor din urmă 10 ani, de 28.5 la 1,000 locuitori; dérü nu ne putemă servi de cea din urmă cifră, fiindă că mortalitatea scade succesivă, cu mici escepțiuni, din ană în ană, și a fostă, cu totă influența defavorabile a resbelului, în anul 1877 mai mică decâtă în anii 1874 și 1875; prin urmare, mortalitatea din Bucuresci este egală cu aceia a orașului Lipsca, mai mare decâtă în orașele Paris, la Hage (Haaga), Frankfurt pe Main, și mai mică decâtă mortalitatea din orașele St. Petersburg, Mosena, Odesa, Stutgart, Berlin, Hamburg, Budapesta, Veneția, Torino, Milan, Roma, Stockholm, Munich, Praga, Triest. După mortalitate dorit, orașul Bucuresci, cu totă starea lui necurată, nu face parte din orașele mai nesănetose ale Europei. N’avemă mă prolestariatu cum ’lăsă unele orașe mari ale Occidentelui, și, déca amă aduce capitala nostră într’uă stare salubră, déca amă putea face ca copiii să fie crescuți într’una modă rațională, ea poporală se poseda orecare cunoșcințe elementare de igienă, ca postură se nu fiă impusă copiilor, abia înțercați, precum o vede mulhimă mare parte a poporațiunei, atunci, cu probabilitate, mortalitatea nostră ară mai scădea la 20 și pâte la 18 la mie. Deși capitala nostră lasă multă de dorită în privința salubrităței publice, necurățenia stradeloră, curțiloră și caselor, influențăză mortalitatea numai într’uă proporțiune neînsemnată: probă sunt unele cuartiere infecte locuite de Israeliți săraci, care au uă mortalitate mai mică de câtă unele strade escentrice aerate, cu case bune, cu curți vaste, locuite de Români. In câtă privesce mortalitaeat cea mare din colorea de Roșu din capitală, ea se explică prin existența a două spitale mari în acea colore, a spitalului Colțea și Brâncovenescă, în care moră de la 450 până la 500 persone pe ană. Mortalitatea nostră nu întrece multă cifra medie a mortalităței normale din orașele mari, causa disproporțiunei menționate 1 provine deră de la cifra nasceriloră. In realitate numerală nasceriloră la noi este numai de 25.4 la 1,000 locuitori ,după 1 termenulceloră din urmă 3 ani (numărrulă nasceriloră cresce din ană în ană, și din acestă causă nu ne putem servi de termenulă mediă ală celoră din urmă 10 ani care este de 23.6 la 1,000). Din orașele care publică statistica populațiunei lor d ' nici unulă n’are atâtă de puține nasceri ca 1 Bucurescii; tote ne întrecu în acestă privință : numerulă nasceriloră variază în ele de la 27 la 1,000 (Milan, Roma, Odesa), până la 41 la 1,000 (Buda Pesta, Munich, Praga, Triest). Numerulă mită ală nasceriloră provine pe două parte din numărul pro mică ală căsătoriei oră, oră pe de alta din voința părințil oră din unele clase sociale anual vă mai mulți copii. Nu este altă orasă mare în Europa, în care disproporțiunea între celibatari și între căsătoriți să fie atâtă de mare ca la noi. Numărată căsătoriei oră scade din ană în ană în aceiași proporțiune în care numerută nasceril oră ilegitime cresce. In ultimii 3 ani termenul mediă ală căsătoriei oră a fostă de 4 pe ană (pentru cei din urmă 8 ani de 4.4 pe ană) la câte 1,000 de locuitori; la Londra și la Berlin se celebrăză 97 căsătorii pe an, la câte 1,000 locuitori, la Paris 11.6, la Buda Pesta 12, la Francfurt pe Main 13, la Dresda 19. Causa acestui mică numără de căsătorii vă este cunoscută, d le ministru. Lusțtă femeiloră, dorința bărbaților, de a susține familia din dota consortei, ci nu din produsul muncei proprii, lipsa de amoră pentru familia, care tote santă fructură exemplului rău, constituie căușele acelora bule sociale care amenință prosperitatea țărei nóstre. Remediulă în contra acestoră bule nu trebuie se ’să căutămă în oficiurile servițielor sanitare, ci, pe do uă parte în casele nóstre, ale tuturora care voiescă binele publică, eră pe de alta la ministerul instrucțiunii publice. Bine-voiți, vă rogă, d-le ministru, a primi încredințarea distinsei mele considerațiuni. Medică-șefă, dr. 1. Felix. SOIRI D ALE DILEX. Din capitală Monitorulu de ieri publică decretulă domnescă, prin care se disolvă consiliul comunei Tecuciu, pentru motivul că afacerile comunei sunt lăsate în suferință, căci consilierii se ocupă mai multă de interesele d soră particulare. * Același Monitoru publică decretulă pentru deschiderea unui credită de 36,401 lei 60 bani asupra budgetului portului Galați, pentru pavarea unei jumătăți din strada Ceres, ce conduce la portă. Timpulu fiind forte înaintată, se aprobă scoterea de urgență în licitațiune a acestei lucrări, în termenă de 15 zile.* Supușii austro-ungari domiciliați în Capitală au înființată ună comitetă, care să adune contribuțiuni de pe la denșiî, spre a veni în ajutorul râniților din armata austro-ungară intrată în Bosnia. In fruntea acestui comitetă este d. Adolf de Herz ca președinte și între membri suntă d-nii Stadler, consulă austroungară, D. Frank, directorele Băncei României, Ant. Schlesinger, etc. dinte. In sulă menționata di pe la ameda, vre 70 lucrători voiau se mute partea împletită cu nuiele a unui pătulu. Lucrarea mergea anevoiă și, într’ună timpii, totă împletitura era să cadă peste câțiva dintre muncitori. Generarele, vădendă pericolulă, alergă în ajutorul ă loră, chiară cu espunerea d-sele. Greua masă de nuiele cade peste bătrânulă generare; și-i causeză uă grozavă struncinare; dureri în spate, în peptă și la grumază, din care causă forte anevoiă ținea capulă în susu. I se deteră îngrijirile trebuinduse; în aceași nópte veniră din Tîrgu-Jiu d-nii doctori Staicu și Modolea, care i-au dată ajutorele cerute. Acum generarele se află mai bine și póte umbla afară din casă, deși cu orecare anevoință. Acestă accidinte s’a petrecută la moșia Cojani, proprietatea d-lui generare. Trimite mă venerabilului nostru amică căldurose felicitări pentru scăparea sea din acestă accidinte. Din Transilvania Congresulu ordinară națională bisericescă ală Românilor greco-orientali din Transilvania și Ungaria este convocată la Săbiă pentru diua de 1 (13) Octobre, 1878. Din țerile latine. Guvernul Italiei negociază cu societatea Rubattino pentru restabilirea unei linii directe de vapore la Cipru. * Escadra orientale a Italiei a sosită grabnică la Civitavecchia.XGazetta officiali italiană publică decretulă pentru organisarea definitivă a 38 companii de vânători de Alpi. Din județe. Locuitorii din comuna Otopeni, plasa Dâmbovița, județul Ilfovă, sunt bântuiți de uă epidemia. Ni s’asigură c’ară fi peste 60 bolnavi în acea comună și medicală de plasă nu s’a arătată p’acolo de la 31 Iulie, cândă a constatată coșuri de firigurj palustre și friguri tifoide. D’atuncî, numărulă bolnaviloră a mersă crescândă, și ni s’asigură că pe fiecare disuntă câte douî săă trei morți. Atraegmă atențiunea d-lui prefectă de Ilfovă și a d-luî medică primară ală județului asupra acestei cestiuni, rugându-l cu stăruință să iă măsuri, ca ună medică să se transporte neîntârziată în acea localitate, ca să de cuvenitură ajutoră locuitorilor și totă d’uă dată să dispute ca plaseel să fie desă visitate de medicii respectivi. ■MȘosela națională Bucuresci-Ploiescu este într’uă stare de plânsă ; abia se mai cunosce în unele locuri că terasamentul a fostărădată acoperită cu petrișă. însemnătatea acestei șosele e netăgăduită și credemă prin urmare că d. ministru ală lucrărilor publice va lua grabnice măsuri pentru ca ea să fie adusă în stare de a servi, la iărnă, pentru transporturi. * Comisiunea compusă de d-nii ingeniarî Manovici, Aninoșanu și Călinescu și însărcinată a studia căușele desastrului întâmplată unor clădiri din Galați cu ocasiunea plouilor din Iultă trecută, a constatată, după Vocea Covurluiului, I) că surparea și dărîmarea clădirilor a causată de ape a provenită numai din prosta construcțiune a clădirilor și a lipsei de temelii bine condiționate; II) . Că aceste canaluri au făcută mari serviție în timpul ă ploilor torențiale din Iuliă, anulă curinte. Și, pentru preîntâmpinarea unoră noui desastre, a propusă a se spori cu 30 numerală gureloră de scurgere a apeloră în canalurî. * Uă comisiune mixtă compusă de Ruși și România procedată, după cum anundă Vocea Covurluiului, la predarea și primirea cazarmelor din Galați, care fuseseră date Rușilor pentru locuință. * Ni se comunică de la Tîrgu-Jiului că Marți, la 5 cuvinte, d. generare George Magheru, veteranulă luptătoră ală libertății poporului, a suferită ună gravă acci din străinătate. Porta a cerută cabinetului din Paris una financiară franceză, pentru regularea financielor a Turciei. Negocierile în acestă privință s’au începută deja. Cabinetul din Paris doresce a se precisa posițiunea acelui delegată. * De la Cetigne, se comunică ziarului Golos cu data de 12 Septembre. Ostilitățile pară neînlăturabile. Boja Petrovici s’a dusă, după ordinul principelui, la Danilovgrad, unde se va stabili cu artierul generale. Popovici s’a dusă la Podgorița; totulă e în mișcare și se facă pregătiri de luptă. Se spune ca un lucru cunoscută de totă lumea că principele Nicolae a primită de la Petersburg lună milionă ca ajutoră. Ieria încetată din viața Güol’ge Stefan Coemgiopolu, in etate de 60 ani. Comerciante fruntașă în Capitală, Coemgiopolu va rămâne una modelă de probitate pentru comercianții cei tineri. Elă fu totude una și nestrămutată între luptătorii pentru drepturile națiunii. Elă îmbrățișa comercială într’ună timpă cândă a fi comerciantă însemna a aveuă posițiune precară, a fi ună obiectă de esploatare, și stela necurmată în luptă penătin vădu ajunsă la posițiunea de astăzi, când e considerată ca unul din elementele cele mai puternice și mai însemnate în stază. -------------------------------------- APELU. Spitalulă Independința, din Măgurele, a fost a fundată prin ajutorul mai multor medici și mai multor demne. Resbelulă sfirșindu-se, a rămas o ună materială însemnată și peste 60.000 de lei. Acestă capitală dată pentru oșteni trebuie întrebuințată totă pentru oșteni. Dérü cumă ? Care este întrebuințarea ce le-ară fi mai bine făcătore ? In acestă scopă, amănarea a ruga forțe pe medicii și domnele, care au luată parte la fundarea acestui spitală, a bine-voi a se întruni, pentru a oțărî întrebuințarea acestui capitală. Acesta rugăciune și invitare se face și oricărui cetățeană și cetățenă care a contribuită.