Romanulu, septembrie 1878 (Anul 22)

1878-09-11

844 ROMANULU, 12 SEPTEMBRE. 1878 care luptă astăzî socialiștii sunt­ fabricate de clasele cele mai înalte ale societății, prin tendințele lor­ materiale și prin ațîțările cetățeniloru, ceia­ ce s’a observată mai cu sămă cu ocasiunea ultimelor­ alegeri. Ora­­torele cere deja respingerea proiectului. (Aplause vivî). După acesta, d. de Bismarck luândă cu­­ventură se esprimă în modulă următorii: „Intențiunea mea nu e ca la ântâia ci­tire a proiectului se iau parte la desba­­teri, ci voi numai se întâmpină ore­care afirmațiuni făcute în acesta Cameră. D-niî Richter și Bebel au vorbită despre nego­cierile ce așă fi avută cu socialiștii și au mistificată adevărulă prin neadevăru. Se nu mi se facă imputări pentru boia mea, care mă împedică câte uă­ data d’a lua parte la desbaterile Reichstagului, căci a­­cesta ară fi ca și cândă s’ară imputa unui invalidă care își ceruse concediarea, fără s’o fi putută obține, că nu ’și împlinesce îndatoririle serviciului. Presupunândă că d. Bebel n’a cunoscută neadevărată ce spune, n’așă avea nimică de clisă; dera, déca elă a­scornită acele fapte neadevă­­rate și mincinase, atunci ară fi bună ca se devină corespondențe alu­­ ziarului „ Ti­mes“ sau alu altui diară mare și n’așă pute de câtă se ’i recomandă acesta ocu­­pațiune forte lucrativă (ilaritate). „Nu s’a făcută distincțiunea necesară în­tre silințele oneste, tindendă la îmbunătă­țirea sortei lucrătorilor­, și între socialis­­mulă propriă disü. îmi voi pune din nou asemeni silințe, îndată ce împrejurările și lucrările mele ’mi vor­ permite-o. Eu nu contestă relațiunile mele cu Robertus, însă acelea n’aă nimică a face cu desbaterile de faciă. „Eu cu atâtă mai puțină amă însărci­nată în Septembre 1862 pe una­are­care domnă Eichier ca se trateze în numele meu cu socialiștii, cu câtă numai pe la sfârșitul­ lui Septembre acelașă ană amă intrată în funcțiune ca ministru-președinte, și nici nu cunosceamă pe Eicher. D. Be­bel a fost­ înșelată de­uă minciună. Mi-a­­ducă ânsă aminte de Eichler că mai târ­­­ziu ’mi a făcută nisce reclamațiuni pentru nisce serviție pe care nu mi le făcuse. (Bebel A! A!). „Raporturile lui de poliția n’aveaă nimică cu socialiștii, ci se referiră la deliberă­rile secrete ale progresiștilor­, și, daca nu mă încetă, ale partidei liberale-nationale. ud­oara ca la’ainîi negoț­iatu nici uă­ dată cu socialiștii, căci pe Lassalle nu’să numără printre socialiști; acesta era una bărbatu forte distinsă, considerabilă, și ’mi era permisă a conferi cu elă. De unde ași fi putută se ceră 60 săă 80,000 florini, căci n’avemu fonduri secrete? Totă istoria care privesce pe d. Eichier este vă­curată invențiune, și rugă pe d. Bebel se spună celui ce i-a povestită-o că e una mincinosă. Câtă despre principele regală și comitesa Hatzfeld, prin intermediarul­ cărora se zice că amă începută negoțiă­­rile, rogă să’mi spună cine e acelă prin­cipe; și, câtă despre principesă, vă declară că n’o cunoscă, amă vădută-o pentru ulti­ma oră în 1835. „Cu Lassale, carea era plină de spirită și forte plăcută, ama vorbită de vre 4—5 ori. D. Lassale era națională-pronunciată și tin­dea mai multă la înființarea imperiului ger­­mană­ de­câtă la republică. Deja, fiindű forte ambițiosă, nu era dominata deca peste im­periu are se domnesca dinastia L­ohenzol­­lern­ică­ dinastia Lassale. (Rîsete). Nu e adevărată că eă m’așă fi certată cu Lassale. Simpatiele mele în privința lui nu s’aă mic­șorată nici uă­dată; elă făcea asupră’mi­că impresiune atâtă de plăcută în­câtă îl­ as­­cultamă cu cea mai mare atențiune. Las­sale ensă nu era o mulă cu care se fi pu­tută încheia să învoielă sigură. Cu tote a­­cestea, era uă plăcere d’a convorbi cu elă, și că m’așă bucura déca vre-ună proprietară vecină ală meă ară­sei se povestescă cu atâta spirită și interesă ca Lassale. (Rî­sete). Déca d. Bebel ară voi se stea de vorbă cu mine sera, n’așă evita acesta“. După acesta d. de Bismark vorbesce des­pre tendințele socialo-democraților­. Mi-ar plăcea, dice d-sea, déca d. Bebel ne ar spune cum își închipuiescă socialiștii infi­­ințarea statului viitoru. Chiar­ déca ară împărți averea, totuși s’ară întorce peste curândă relațiunile de astă­­i. Déca socia­liștii ară ajunge la putere, omenii ară trăi ca­ prevenițiî de astădî din institutele de munca silnică. Socialiștii nu potu să’șî spu­nă programa, căci ori­care lucrătoră ară rîde de dânșii. Acumă 16 ani, amă stăruită multă ca se ajungă la uă înțelegere cu conducătorii luminați ai lucrătorilorii. N’amă tinsă nici uă­dată la acordarea sufragiului universală și la 1866 l­ arnă priimită cu des­­gustă, ca una din tradițiunile de le Frank­furt. Nu admită că resultatele actuale ară deja proba sufragială universală. Pentru ca­mera Prusiei, avândă în vedere amândouă aceste sisteme, adică dreptul­ de alegere basată pe ceasă și votulă universală, nea­părată acestă din urmă s’a dovedită că e mai bună. „Mai bine îmi place se­ama a face cu Reichstagulu de­câtă cu Camera­­ provinci­­ală. La 1863 amă consiliată pe regele ca din resursele statului se­­ îmbunătățăscă sortea lucrătoriloru; dară afirmați­unea re­lativă la ajutorulă proiectată de 100 mi­­lione e totă atâtă de neîntemeiată ca și afirmațiunea că eă așă fi rugată pe d. Fritzsche ca să’mî raporteze despre mișcă­rile lucrătoriloru. Ș’acăsta e uă minciună pe care a voită să facă pe d. Bebel­a o crede. Péte că l’a­mințită chiară d. Fritzsche. Eă nu scră cine e Fritsche. (Strigări: Fritzsche este deputată). D. Bismarck. Atunci ceră iertare. Nu e cu putință ca ună deputată să se facă vi­novată d’uă asemenea faptă. Pe d. Wage­­ner, ce e dreptu, amă ținută de datoria d’a-lă trimite la Eisenach, se’mî dea sema despre desbatere. D. Wagener e ună omă competinte în acestea. Derit că a dusă cu sine pe Meyer Rudolf, acesta n’a mă­scl­­ută-o. Din momentulă cândă d. Bebel a lăudată de la tribună comuna din Paris, m’am­ă convinsă­­ că socialiștii-democrați sunt­ cei mai mari inimici ai Statului și ai societății. Programa socialiștiloră e pro­vocarea la acte de violență. Uciderea ge­­neralului Mezentzol a fost­ sărbătorită ca ună actă de dreptate și ună articolă, pri­vitorii la acele incidinte, propaga aplicarea aceluiași sis­emă în Germania și termina direndă „discite monțti.“ „Așa deji suntemă prevestiți? De ce? De pumnalulă ucidătoră ale lui Mezen­­tzoff și de pușca lui Nobbing.“ D. Bismarck termină apoi di­endă : „Daca trebuie să trăimă supt tirania u­­nei societăți de bandiți, esistența nostră își perde totă prețulă. Speră doja că Reich­­stagulă va sprijini pe guvernă și pe împăratul­, care cere protecțiune pentru persona sea, pentru supușii săi prusiani și pentru concetățenii săi germani. Se pate ca vre­unul­ din noi să cadă încă victi­mă acestoră bandiți, însă va fi glorificată că a murită pe câmpul­ de onore făceadă mari servicie patriei.“ (Aplause vii de pe băncile conservatorilor­). Maî ióu aupă oAp va oratori cuvöntulu. Desbaterea s’a terminată prin trimiterea proiectului în studiul a unei comisiuni de 21 membri. MORTALITATEA IN CAPITALA. Raportulu cu No. 443, din 6 Septembre 1878, alü d-lui Dr. T. Felix, medică-șefă alti Capitalei, ca răspunsă la ordinulü d-lui ministru de interne No. 14,757, din 26 August­ 1878. Se va publica și acesta raportă, care conține observări de mare în­semnătate, care și densele, [împre­ună cu cele­l­alte, vor] atrage ne­greșită atențiunea d-soră medici și a tuturoră bărbaților­ iluminați din România. C. A. Rosetti. Domnule ministru, grVădendă ordinală d-vostră No. 14,757, către d. directoră generală alu serviciului sanitară, în privința mortalităței pri mari a locuitorilor, capitalei în raportă cu na­­scerile, amă­­nere­a vă supune respectuosă, de­pă cam­dată, esplicațiunile următore: Disproporțiunea între nascerile și decesele populațiunei române din capitală preocupă pe suptscrisulă de mai multă timpii. In tote raporturile anuale asupra hygienei publice a capitalei de la anul­ 1868 în cace, amu atrasă asupră’i atențiunea guvernu­lui, și causa, că nu s’a găsită penă astădî ună remediu în contra acestei stări de lu­cruri, este că isvorul ă lui se află forte profundă și că elű se póte înlătura numai succesivă prin înaintarea civilisațiunii, prin răspândirea instrucțiunii și a culturei mo­rale, prin prefacerea unor­ moravuri vă­­temătore societății. Pe de altă parte, ca multe alte orașe mari din Occidente, nici capitala nostră nu posede încă tote ele­mentele statistice pentru a se pută deter­mina tote causele care facă ca la noi să moră mai multe persone de­cât­, spre e­­xemplu, la Paris, la Stanga (la Haye), la Frankfurt pe Main. Statistica nostră, în­tocmită după formularele oficiale, nu ne dă acele elemente, și abia acum, în urma dis­­­­cuțiunilor­ importante din congresele in­­­­ternaționale de demografie și de igienă­­ din anulă curinte, și în urma înțelegerii mutuale afară de cerculă oficială ală con­gresului cu unii igieniști distinși, vomă ! pută întocmi și noi­uă statistică sanitară­­ mai puțină imperfectă de­câtă cea actu­­­­ală, care să ne permită uă apreciare justă­­ a causelor­ deceseloră. Rasa principală­­ pentru acesta apreciare este naturalminte resultatulă recensământului generală ală poporațiunii. Nu sermă încă până la ce grabă vor­ fi precise datele statistice cu­lese prin­ recensământul­ pe care primăria capitalei o lă face în momentul­ de faciă cu mijloce forte restrînse; ele voră fi însă controlate și corigiate prin recensementul ă celă mare pe care guvernulă ’și propune a’lă face în anul­ 1880.) Cu totă imperfecțiunea statisticei nóstre, putemă proba că mortalitatea poporațiu­nii capitalei nu este atâtă de escesivă pre­cum se pare la prima privire a cifrelor­. Daca veți bine-voi a consulta, domnule ministru, opusă oficială „La statistique in­ternationale des grandes villes" culesă de Köröse, la redigiarea căruia a luată parte și suptscrisulă pentru partea care priveșce capitala nostră, veți găsi că mortalitatea întrece nașcerile într’u­ proporțiune multă mai mare de­câtă la noi în orașele : Pa­­­­ris, St. Petersburg, Moseva, Odesa, Berlin,­­ Hamburg, Munich, Triest, Roma, Veneția, Milan și Napoli; cauza acestei dispropor­­țiuni cnse nu este în tote acele orașe a­­ceașî. Deca admitemă că orașul­ Bucuresci nu­mără 220,000 locuitori, atunci mortalita­tea anuală a acestor­ locuitori este, după termenul­ de mijlocă al celor­ din urmă 3 ani, de 25 la câte 1,000 locuitori, după termenul­ de mi­jlocű al celor­ din urmă 10 ani, de 28.5 la 1,000 locuitori; dérü nu ne putemă servi de cea din urmă cifră, fiindă că mortalitatea scade succesivă, cu mici escepțiuni, din ană în ană, și a fostă, cu totă influența defavorabile a resbelului, în anul­ 1877 mai mică de­câtă în anii 1874 și 1875; prin urmare, mortalitatea din Bucuresci este egală cu aceia a ora­șului Lipsca, mai mare de­câtă în orașele Paris, la Hage (Haaga), Frankfurt pe Main, și mai mică de­câtă mortalitatea din ora­șele St. Petersburg, Mosena, Odesa, Stut­­gart, Berlin, Hamburg, Buda­pesta, Vene­ția, Torino, Milan, Roma, Stockholm, Mu­nich, Praga, Triest. După mortalitate dorit, orașul­ Bucuresci, cu totă starea lui ne­curată, nu face parte din orașele mai ne­­sănetose ale Europei. N’avemă m­ă prole­­s­tariatu cum ’lă­să unele orașe mari ale Occidentelui, și, déca amă aduce capitala nostră într’uă stare salubră, déca amă pu­tea face ca copiii să fie crescuți într’una modă rațională, ea poporală se poseda ore­­care cunoșcințe elementare de igienă, ca postură se nu fiă impusă copiilor, abia în­­țercați, precum o vede mulhi­mă mare par­te a poporațiunei, atunci, cu probabilitate, mortalitatea nostră ară mai scădea la 20 și pâte la 18 la mie. De­și capitala nostră lasă multă de do­rită în privința salubrităței publice, necu­rățenia stradeloră, curțiloră și caselor, in­­fluențăză mortalitatea numai într’uă pro­porțiune neînsemnată: probă sunt­ unele cuartiere infecte locuite de Israeliți săraci, care au uă mortalitate mai mică de câtă unele strade escentrice aerate, cu case bu­ne, cu curți vaste, locuite de Români. In câtă privesce mortalitaeat cea mare din colorea de Roșu din capitală, ea se ex­­plică prin existența a două spitale mari în acea colore, a spitalului Colțea și Brânco­­venescă, în care moră de la 450 până la 500 persone pe ană. Mortalitatea nostră nu întrece multă ci­fra medie a mortalităței normale din ora­șele mari, causa disproporțiunei menționate 1 provine deră de la cifra nasceriloră. In realitate numerală nasceriloră la noi este numai de 25.4 la 1,000 locuitori ,după 1 termenul­­celoră din urmă 3 ani (numă­­r­rulă nasceriloră cresce din ană în ană, și din acestă causă nu ne putem­ servi de termenulă mediă ală celoră din urmă 10 ani­ care este de 23.6 la 1,000). Din orașele care publică statistica populațiunei lor d ' nici unulă n’are atâtă de puține nasceri ca 1 Bucurescii; tote ne întrecu în acestă pri­vință : numerulă nasceriloră variază în ele de la 27 la 1,000 (Milan, Roma, Odesa),­­ până la 41 la 1,000 (Buda­ Pesta, Munich, Praga, Triest). Numerulă mită ală nasceriloră provine pe do­uă parte din numărul­ pro mică ală­­ căsătoriei oră, oră pe­­ de alta din voința­­ părințil oră din unele clase sociale a­nu­a­­l vă mai mulți copii. Nu este altă orasă mare în Europa, în care disproporțiunea între­­ celibatari și între căsătoriți să fie atâtă de mare ca la noi. Numărată căsătoriei oră scade din ană în ană în aceiași proporți­­­­une în care numerută nasceril oră ilegitime cresce. In ultimii 3 ani termenul­ mediă ală căsătoriei oră a fostă de 4 pe ană (pen­­­­tru cei din urmă 8 ani de 4.4 pe ană) la câte 1,000 de locuitori; la Londra și la Berlin se celebrăză 9­7 căsătorii pe an, la câte 1,000 locuitori, la Paris 11.6, la Bu­da­ Pesta 12, la Francfurt pe Main 13, la Dresda 19. Causa acestui mică numără de căsătorii vă este cunoscută, d­ le ministru. Lusțtă femeiloră, dorința bărbaților, de a susține familia din dota consortei, ci nu din produ­­sul­ muncei proprii, lipsa de amoră pen­tru familia, care tote santă fructură exem­­plului rău, constituie căușele acelora bule soci­ale care amenință prosperitatea țărei nóstre. Remediulă în contra acestoră bule nu tre­buie se ’să căutămă în oficiurile serviție­­lor­ sanitare, ci, pe do uă parte în casele nóstre, ale tuturora care voiescă binele pu­blică, eră pe de alta la ministerul­ instruc­țiunii publice. Bine-voiți, vă rogă, d-le ministru, a pri­mi încredințarea distinsei mele considera­­țiuni. Medică-șefă, dr. 1. Felix. SOIRI D ALE DILEX. Din capitală Monitorulu de ieri publică decretulă dom­­nescă, prin care se disolvă consiliul­ co­munei Tecuciu, pentru motivul­ că aface­rile comunei sunt­ lăsate în suferință, căci consilierii se ocupă mai multă de intere­sele d soră particulare. * Același Monitoru­ publică decretulă pen­tru deschiderea unui credită de 36,401 lei 60 bani asupra budgetului portului Galați, pentru pavarea unei jumătăți din strada Ceres, ce conduce la portă. Timpulu fiind­ forte înaintată, se aprobă scoterea de ur­gență în licitațiune a acestei lucrări, în termenă de 15 zile.* Supușii austro-ungari domiciliați în Ca­pitală au înființată ună comitetă, care să a­­dune contribuțiuni de pe la denșiî, spre a veni în ajutorul­ râniților­ din armata au­­stro-ungară intrată în Bosnia. In fruntea acestui comitetă este d. A­­dolf de Herz ca președinte și între mem­bri suntă d-nii Stadler, consulă austro­­ungară, D. Frank, directorele Băncei Ro­mâniei, Ant. Schlesinger, etc. dinte. In sulă menționata di pe la ameda, vre 70 lucrători voiau se mute partea îm­pletită cu nuiele a unui pătulu. Lucrarea mergea anevoiă și, într’ună timpii, totă împletitura era să cadă peste câți­va din­tre muncitori. Generarele, vădendă perico­­lulă, alergă în ajutorul ă loră, chiară cu es­­punerea d-sele. Greua masă de nuiele cade peste bătrânulă generare; și-i causeză uă grozavă struncinare; dureri în spate, în peptă și la grumază, din care causă forte anevoiă ținea capulă în susu. I se deteră în­grijirile trebuinduse; în aceași nópte ve­niră din Tîrgu-Jiu d-nii doctori Staicu și Modolea, care i-au dată ajutorele cerute. Acum generarele se află mai bine și póte umbla afară din casă, de­și cu ore­care a­­nevoință. Acestă accidinte s’a petrecută la moșia Cojani, proprietatea d-lui generare. Trimite mă venerabilului nostru amică căldurose felicitări pentru scăparea sea din acestă accidinte. Din Transilvania Congresulu ordinară națională bisericescă ală Românilor­ greco-orientali din Tran­silvania și Ungaria este convocată la Să­­biă pentru diua de 1 (13) Octobre, 1­878. Din țerile latine. Guvernul­ Italiei negociază cu societa­tea Rubattino pentru restabilirea unei linii directe de vapore la Cipru. * Escadra orientale a Italiei a sosită grab­nică la Civitavecchia.­­X­Gazetta officiali italiană publică decre­­tulă pentru organisarea definitivă a 38 companii de vânători de Alpi. Din județe. Locuitorii din comuna Otopeni­, plasa Dâmbovița, județul­ Ilfovă, sunt­ bântuiți de uă epidemia. Ni s’asigură c’ară fi peste 60 bolnavi în acea comună și medicală de plasă nu s’a arătată p’acolo de la 31 Iu­­lie, cândă a constatată coșuri de firigur­j pa­­lustre și friguri tifoide. D’atuncî, numărulă bolnaviloră a mersă crescândă, și ni s’asi­gură că pe fie­care di­suntă câte douî săă trei morți. Atraegmă atențiunea d-lui prefectă de Ilfovă și a d-luî medică primară ală jude­țului asupra acestei cestiuni, rugându-l cu stăruință să iă măsuri, ca ună medică să se transporte neîntârziată în acea locali­tate, ca să de cuvenitură ajutoră locuitori­­lor­ și totă­ d’uă­ dată să dispute ca plaseel să fie desă visitate de medicii respectivi. ■M­Șosela națională Bucuresci-Ploiescu este într’uă stare de plânsă ; abia se mai cu­­nosce în unele locuri că terasamentul­ a fostă­ră­dată acoperită cu petrișă. însem­nătatea acestei șosele e netăgăduită și cre­­demă prin urmare că d. ministru ală lu­­crărilor­ publice va lua grabnice măsuri pentru ca ea să fie adusă în stare de a servi, la iărnă, pentru transporturi. * Comisiunea compusă de d-nii ingeniarî Manovici, Aninoșanu și Călinescu și însăr­cinată a studia căușele desastrului întâm­plată unor­ clădiri din Galați cu ocasiu­nea plouilor­ din Iultă trecută, a consta­tată, după Vocea Covurluiului, I) că surparea și dărîmarea clădirilor a causată de ape a provenită numai din prosta construcțiune a clădirilor­ și a lipsei de temelii bine condiționate; II) . Că aceste canaluri au făcută mari serviție în timpul ă ploilor­ torențiale din Iuliă, anulă curinte. Și, pentru preîntâmpinarea unoră noui desastre, a propusă a se spori cu 30 nu­merală gureloră de scurgere a apeloră în canalurî. * Uă comisiune mixtă compusă de Ruși și Români­a procedată, după cum anund­ă Vocea Covurluiului, la predarea și primi­rea cazarmelor­ din Galați, care fuseseră date Rușilor­ pentru locuință. * Ni se comunică de la Tîrgu-Jiului că Marți, la 5 cuvinte, d. generare George Magheru, veteranulă luptătoră ală libertă­ții poporului, a suferită ună gravă acci­ din străinătate. Porta a cerută cabinetului din Paris una financiară franceză, pentru regularea financielor a Turciei. Negocierile în acestă privință s’au începută deja. Cabinetul­ din Paris doresce a se precisa posițiunea acelui delegată. * De la Ceti­gne, se comunică ziarului Golos cu data de 12 Septembre. Ostilitățile pară neînlăturabile. Boja Pe­­trovici s’a dusă, după ordinul­ principelui, la Danilovgrad, unde se va­ stabili cu artierul­ generale. Popovici s’a dusă la Podgorița; totulă e în mișcare și se facă pregătiri de luptă. Se spune ca un­ lucru cunoscută de totă lumea că principele Nicolae a primită de la Petersburg lună milionă ca ajutoră. Ieri­­a încetată din viața Güol’ge Stefan Coemgiopolu, in etate de 60 ani. Comerciante fruntașă în Capitală, Coemgiopolu va rămâne una modelă de probitate pentru comercianții cei tineri. Elă fu totu­de­ una și nestrămu­tată între luptătorii pentru dreptu­rile națiunii. Elă îmbrățișa comercială într’ună timpă cândă a fi comerciantă în­semna a ave­uă posițiune precară, a fi ună obiectă de esploatare, și stela necurmată în luptă penă­tin vădu ajunsă la posițiunea de astăzi, când­ e considerată ca unul­ din elementele cele mai puternice și mai însemnate în stază. --------------------------------------­ A­P­E­L­U. Spitalulă Independința, din Măgu­rele, a fost a fundată prin ajutorul­ mai multor­ medici și mai multor­ demne. Resbelulă sfirșindu-se, a rămas o ună materială însemnată și peste 60.000 de lei. Acestă capitală dată pentru oșteni trebuie întrebuințată totă pentru oșteni. Dérü cumă ? Care este întrebuin­țarea ce le-ară fi mai bine făcă­­tore ? In acestă scopă, amă­­narea a ruga forțe pe medicii și domnele, care au luată parte la fundarea a­­cestui spitală, a bine-voi a se în­truni, pentru a oțărî întrebuințarea acestui capitală. Acesta rugăciune și invitare se face și ori­cărui cetățeană și cetă­­țenă care a contribuită.

Next