Romanulu, septembrie 1878 (Anul 22)
1878-09-27
AUÜLI DOVE QECI ȘI DOH!VOS ES CE SI VEI PUTEA. ANUNCIDRI. Linia de HO litere petit, pagina IV. — 40 hani Deto . , pagina III. 2 lei — A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea diarului. LA PARIS, la Havas, Laffite et C-ne, 8 Place de la Bourse. LA LONDON, la Eugéne Micoud, No. 81-A Fleet Street, London E. C. LA VIENA, la d-nil Haasentein și Vogler, Walfischgasse 10. LA HAMBURG, la d. Adolf Steiner, pentru tóta Germania. Articolele nepublicate se ardü. 20 BAM ESEMPLARÜLU Refracțiunea și Administrațîunea strada Pomnei 14 SERVIȚIULU TELE«HAFIOU ALU AGENȚIEI HAVAS Constantinopole, 7 Octobre. — Porțiani trimiteră circulară către ambasadorii săi, spre a protesta în contra purtării neumane a Austriaciloră faciă cu Musulmanii din Bosnia. Ea ară cere de la puteri de a împedeca repetirea lor, și arui stărui ca Austria să oprescă înaintarea trupelor sele până la respunsulu puterilor”. Viena, 7 Octobre. — Se telegrafieză către Politische Correspondenz: „Sultanulü reüi sânii iî d’a semna convențiunea austroturcă, ideia acestei convențiuni a fostă părăsită. Cu tote astea prin cercurile turceșci se urmază a se pune celă mai mare preță pe menținerea bunelor relațiuni cu Austria. Viena. 7 Octobre. — Nunciula Iacobini a sosită la Viena. Karatheodory-pașa va pleca mâne la Constantinopole. Gazeta oficiali] publicăji uă scrisóre autografă adresată de imperaturu principelui Auersperg. In acestă scrisóre imperatulu primesce demisiunea cabinetului, își esprimă recunoștința pentru credinciósele servi I ție ce i-a facutü, și însărcinază ministerul de a urma cugerarea afacerilor pené la formarea noului cabinetă. Dieta Carintiei a respins a uă propunere care tindea a face ■ să se voteze că adresă împăratului. i Paris. 7 Octobre. — Ună candidata ini transigenta a fosta alesa consiliarü municipala la Paris în contra candidatului oportunistü. I Inaugurarea comunei „Curcanii“. „Duminecă 24 Septembre 1878, Măria Sea Domnitorulu, însoțita de d. ministru de resbela generala de divisie Cernatu, de d. prefectu alu districtului Ilfovu și de ajutantulu de serviciu, a plecată din palatulu Cotroceni, la orele 8 de dimineță, pen. MBECURI, 27 SEPTEMBRE, 1878. LUMINEZA TE ȘI VEI FI. ABONAMENTE.| In Capitală și districte, una anii 48 lei; sése luni 24 lei; trei luni 12 lei; uă lună 4 lei. Pentru tóté térile Europei, trimestru 15 lel. A se adresa IN ROMANIA, la administrațiunea diarulul. LA PARIS, la d-nil Darras-Halegrain, 5 rue de l’anciene comédie și Havas, Laffite et C-nie, 8 place de la Bourse. LA VIENA, la d. B' G. PopovicI, 15 Fleickmarkt. Scrisorile nefrancate se refusd. 20 BAM ESEMPIiARI) LU PUPINOQPI ^ RAPCIUNE yUCUlObU,8 BRUMARELU Gestiunea politică de căpetenie, care preocupă tote spiritele la noi, se află acum în desbaterea corpurilor legiuitóre. Ieri Camera și astăzi Senatulu au alesă câte uă comisiune care să redacteze unű proiecte de resoluțiuni asupra cestiunilorrădicate de tratatulu de la Berlin în privința țării nóstre. Liniștea ce pare a se fi produsă în spirite este că garanțiă că acele mai grave și importante cestiuni lise vor da nisce soluțiuni nemerite, atât si din puntulu de vedere ale anevoințelorii momentului, câta și pentru asigurarea viitorului. Așteptămă dura cu deplină încredere otărîrile represintanțilord țărei. „Trebuie sé facem ca toți fiii țarii să se bucure de binefacerile păcii“, emise mesagiul a de deschidere a actualei sesiuni a Corpurilor si Legiuitóre, și guvernul a nu perdu timpulü, ci procedă de îndată la îmbunătățirea stării jpoporațiunii rurale, pe temeiul a legilor a în ființă. Speranța atâta de multa înșelată a însurățeiloră din 1864, d’a deveni proprietari pe bucățica de pământu ce li se recunoscuse de acea lege, căpătă în sfîrșitduna începută de esecutare, prin înființarea unei comune de însurăței sub numele de Curcanii, în plasa Oltenița, din județului Ilfovu, și prin grăbirea lucrurilor de împroprietărire în tote județele. M. S. DomnulÖ, care conduse pe fiii României în bătălia, veni ânsuși în miijloculü lorü, la viitórele ogóre, boteză comuna cu numele de Curcani, „ca amintire a faptelor mărețe din ultimulu resbelű, în care bravii dorobanți și-au schimbată, la polele Balcanilorű, acastă poreclă în renume“, și îndemnă pe viitorii proprietari d’a munci pământulă cu tótá stăruința, spre a câștiga și a ’și asigura prosperitatea. înaltele sfaturi domnești nu vorü R’a palipn auă înrîurire binefacétóre. In China, este obiceiu ca Imperatulu să fie cârnele plugului și să tragă cea d’ântâia brasdă la începutulu fiecarei stagiuni de arata, ca uă încuragiare pentru muncitori, ca uă onore pentru munca pământului. M. S. Domnulu Româniloră urmă secularulu exemplu d’a încuragia munca pământului prin înalta M. S. presintâ la uă sărbatóre câmpenască. Acum, țăranuța română putem zice cu mulțămire că stăpânirea a începută a îngriji și de sorta lui. Inceputula în adevără s’a făcuta și suntem și cum că acésta patriotică lucrare va fi dusă până la capătu cu iubire și stăruință. Căci împroprietărirea însurățeilorü, cumu amai sisit și altă dată, nu este numai uă gestiune de legalitate, ci și uă măsură de prudință politică, uă măsură care tinde d’a opri ea s’avema și noi uă cestiune socială. Totu ca încuragiare pentru agricultură și pentru propășirea iei, trebuie să semnalăm a și măsura luată d’a se crea în mai multe județe din țară concursuri agricole și de vite, la care se vomu da recompense celora mai buni gospodari, acelor lucrători de pâmânta care vom înfățișa cele mai frumóse producte și vom avea cele mai bune vite. Incuragiarea muncei este în generală celă mai puternică din îndemnurile ce se potă face unui om d’a munci: ea va ave efectul a — dacă va fi urmată mai mulți ani— d’a aduce îmbunătățiri în cultură, căci orice muncitoru va pute veda c’acela produce mai multa și mai bine care muncesce mai bine și la timpu pământulu său. Pe de altă parte, concursurile de vite nu sunt mai puțină neapărate. Agricultură fără vite nu póte fi, căci vitele sunt instrumentele de mișcare cele mai trebuinciose; prin urmare incuragiarea creșterii și îngrijirea loru trebuie să fiă uă preocupare din cele de căpetenie în ori-ce stată agricolă. D’aceia, nu puteam vede de câtă c’uă deosebită mulțămire înființarea de concursuri agricole și de vite în câte-va județe din țară. Credemu că acestă bună și folositóre mesurâ se va generalisa și că vomu ajunge în curânda d’a vede reînființate acele frumóse esposițiuni regionale care, pe la 1867, începuseră a da agriculture ore care aventa, înainte deru pe calea Incuragierii muncii și în speciale a muncii pământului; și în curendu bine-facétóre resultate vomă culege cu toții. 1ntru a merge la comuna Fundeni- Mitreni, proprietate a Statului din districtulu Ilfovu, plasa Oltenița, ca sa inaugureze punerea în posesiune a însurățeilor, ce se împroprietăresc, conformă art. 5 și 6 din legea rurală.La orele 10, ajungându la hanulu Vieiraiű-Vitezulu, M. S. Domnitorulu a fost întâmpinată de supt prefectura, de proprietarii dinprejura și de unu mare numera de locuitori, unde, luându dejunulü, după că jumatate de oră au pornită și la orele 12 au ajunsu la comuna Fundeni-Mitreni, unde se rădicase pe locula pieței nouei comune una cortă de verdeță decorata cu drapele tricolore. Aici în mijloculu unui număru de peste 800 de săteni ce se adunase, precumu și de mai multe persone din Bucuresti și Oltenița, M. S. Domnitorulu a fost primită de d-nii administratori ai domenielor, d-nii AL Lupașcu, Ștefana Sihlenu și D. Teodorescu, de comisiunea ad-hoc a districtului pentru împroprietărire compusă din d-nii ingineră B. Toncovicenu, delegată alu administrațiunei domenieloră, G. Isvoranu, membru al comitetului permanental și de autoritățile locale. După săvârșirea servițiului divina, care s’a făcutu în cortă de mai mulți preoți din Oltenița și comunele învecinate, d. Lupașcu a citita următorulu discursu : Măria Tea! Faptulu, pe care ai venitu sé’lü sévêrșesci astăzi, va remânea unula din cele mai binecuvântate ale domniei Măriei Tele, bogată în fapte mari. Astăzi inaugurezi, Măria Tea, crearea a 50 de mii de noi proprietari români, din care șase sute, formândună singură comună, suntu aici în momentul de a primi, din manele Măriei Tele, averea loru și a copiiloru. După gloria cea acoperită armata română supt comanda Măriei Tele, împroprietărirea însurățeiloră este cea mai meritată resplătire date acelei vigurose poporațiuni rurale, din care au eștia cei mai numeroși și cei mai viteji aperători ai patriei. Acesta faptă reamintește tradițiunea strămoșescă. Anticii legionari romani, întorcendu-se acoperiiî de gloria militară, primiau spre resplătire împărțire de pământuri, și, lasându se se repauseze spada lorii, apucau cornele plugului. Ai arătată, Măria Tea, cetățănulă ramâna calea gloriei prin lupta resboinică; 1 ~ ------„________________________________________ icutiLCtațiiLuLituia taica lauscaici un xi>iuuaic prin lupta pacînică pentru propășire. Se trăiesci Măria Tea ! Să trăiescă Măria Sea Domna ! D. prefectu Crețenu citi asemenea următorulu discursu : Pre Înălțate Dómne! I Precum pe câmpulu luptei prin presența Măriei Tele ai electrisată animele bravilor noștri ostași, asta-felü astădî bine-voiesci a da unu caracteru augusta acestei serbători, care va avea resuneta pâne la marginile țerei.—Pentru ântâia oră, după atâția ani de așteptare, junii agricoli véciü realisânduse făgăduelile date de legea rurală. Acești nouî proprietari, care voru face sĕ rodescă ogórele loru și la trebuință voru sei sĕ le ' apere în contra cotropitoriloră, ’și voru aduce aminte cu mândrie și voru spune la urmașii loru că Augustulu nostru Suveranu în personă a bine-voitu sĕ inaugureze noului loru aședementu. Ca șefuia administrației acestui districtu, mé simtu fericita a es 5 prima recunoșcințele loru pentru Măria Tea și a repeta urările ânimei lorü. Se trăiesci Măria Tea! Sé trăiescă Măria Sea Domna! La acestea Măria Sea respunse următor ele : Suntu forte mișcata de cuvintele ce ’Mi adresați, și vă mulțămesc fi. — Ziua de as■ tudi este uă serbare frumosă pentru Mine și va remânea scumpa animei Mele, fiindu că amu dorita de multa ca legea rurală să fiă aplicată în întregulu ei.—Suntu fericita de a putea fi astăzî natura ântâiei comune a însurățeiloră, care trebuie sé porte numele de Curcani, ca amintire a faptelor mărețe în ultimulu resbelu, în care bravii dorobanți ’și au schimbatu, pe palele Balcaniloru, acésta poreclă în renume.—Și voué, nouiloru proprietari, ve ureza fericire în acestă comună, înființată prin aplicarea legii, și faceți ca ea prin munca vóstra sé prospere. Să trăiți! La cuvintele Măriei Sele, poporațiunea a răspunsă cu urări entusiaste, repetândă în mai multe rânduri: Să trăiți Măria Vostra!— D. ingeniaru a presintatu Inălțimei Sele plănuia, și Măria Sea, visitându locuia alesă pentru formarea comunei, decise ca biserica să se zidesca pe același loch unde s’a săvârșită servițiură divină, și alături scala. Măria Sea se mai p eumbla în mijloc arlă poporațiunea, întâlni pe d. N. Fiera, vicepreședinte alu Camerei și represintante ala colegiului IV de Ilfov, care adresa Mănei Sele urmatórele cuvinte : Măria Tea, după faptele gloriose de la Grivița, unde ați luptatu în capulu vitejioru ostași români, actulu ce faceți astăzî este alü 2-lea actu măreță ce istoria va înscrie în analele Domniei Măriei Tele, pentru că printr’insulți faceți mai multe mii de proprietari din țăranii români, care au pastratü naționalitatea și vitejia străbună. Să trăiesci Măria Tea! Să trăiescă Măria Sea Domna! După acesta Măria Sea merse o privită întinsă horă ce se formase pe câmpiă cu cântecele unei bande de lăutari, adresă vorbe bine-voitore la mai mulți din nouii împroprietăriți, și la ora 1 după améiia pleca din noua comună Curcanii spre Bucuresci. In cale se opri la comuna Budesci, unde fu întâmpinată de d. și d-na Cornescu în mijloculu unei mari mulțimi de locuitori, care au primită pe Măria Sea cu urări entusiaste și cu buchete de flori. La orele 2 și jumătate Măria Sea, plecându din Budesci, s’a oprita la hanul de la Frumușani-Cuștureni, unde, veiténdauă horă mare , adresă vorbe bine-voitóre la mai mulți locuitori. Măria Sea, plecându d’aici, i s’a oprita din nou la comuna Popescu , unde ca la 300 locuitori cu femei și copii s-au eșuu spre întâmpinare. Pe tot parcursulu șoselei de la București pâna la noua comună Curcanii, mai multe arcuri de triumfa erau rădicate , și locuitorii salutau trecerea Măriei Sale cu flori și urări; era la orele 5 și jumătate Măria Sea a sositu la palatul de la Cotroceni.“ (Monitoranu). După plecarea M. S. de la Curcani, comisiunea a procedată imediata la punerea în posesiune a locuitorilor a nouei comune. Locuitorii din parte-le au începută a ara pâmântula ce li se detese, bine-cuvântânda pe Domnitorii și pe guvernă, care le-au realisatu insulu d’a’I face proprietari, cercări pentru a se numi unii ministeru din síinlü majorității Parlamentului; déra crisa actuale póte pré ușorii amenința sistema politică actuale a întregei monarchia “ Pester Loyd <]ice urmatórele: „Cu retragerea d-lui Szell, cabinetulu, a căruia țintă era regularea financielor”, și-a perduta cu desăvârșire dreptulű de esistență. La acesta se mai adauge și ocuparea Bosniei, care ne amenință cu um falimenta naționala, politica și financiara. Din acesta resultă că crisa va atinge și pe Austria și posițiunea comitelui Andrassy.“ ~— .......«aagn» ---------- Crisa ministerial în Pesta „Neues Wiener Jagblatt de la 4 Octobre scrie urmatorele: „Neapératű, mai ántáiű se vorü face în -------—--------- cârmuiți ,și cârmuitorii. (Scrisori către cei des moșteniți). Vii — Ah! domnule, — îmi țibea vădată unu bétránü Francesü vé^endü trecându pe lângă noi unü gendarmu cu chipiu, în locu d’acelü faimosu tricornü — ab! domnule, prestigiulu gendarmului se perde! Ș’acelh serraanü bétránü avea dreptate : prestigiulu gendarmului începe precum a se perde, după cum începe a se perde prestigiulu magistratului, prestigiulu clerului, etc. In țările democratice prestigiulü dispare, se preferă lucrulu formei, realitatea ilusiunii și adevărulu aparițței. A avea prestigiu pe lângă cineva este a causată ilusiune. Celă ce operă ună prestigio se numesce prestigiosii séu prestigiatorii. Prestigieux, prestigiateur (qui opere des prestiges. Littré). Les prestigiateurs, scria Diderot, redoutent l’oeuil du philosophe. Astăzi, toti omul, fiindu mai multa cea mai puțină filosofă, nu este de mirat ca prestigiatorii să fiă mai puțina numeroși. S’a dusu timpulu în care legile erau primite, oricare ară fi fosta ele, îndată ce se zficea că suntu trimise d’unu ț că órecare. Numa ânsuși d’aru trăi, ș’aru voi a da legi poporului sĕu, aru fi nevoită să justifice utilitatea lorii, căci nu ară mai ajunge a spune că ’i suntü date de nimfa Egeria! Cu tote aceste, guvernele totu mai păstrază una stock orecare de prestigiatori, cu care caută a face Husume mulțime!, și, cu cât a ua țeră este mai despotică, cu atâta ei suntu mai numeroși și au trecere mai mare N’avem o trebuință a merge nici în Asia, nici în Africa, pentru a auzi bărbați însemnați susțiinda că uniformele sunt necesare pentru că impună mulțime, îi facă ilusiune. Acum unii anii, mi-a fosta dată se autü chiarü la noi p’una emininte avocată, pe onorab. deputată Cantili, susțiinda în bufetulu Camerei că magistrații au trebuință de uniforme, c’acesta le dă una prestigiu. Vai de țările acelea în care magistratura simte trebuință d’a avea prestigiu! Magistrații care simtü trebuință d’a fi degbisați pentru a fi respectați semena multa cu acele bătrâne ce speră a dobândi unu nou prestigiu prin sulimanü, séu preumblându-se cu unű micü copila ale vre-unei vecine. Cum că vicleimulu arü perde din prestigiulu séu, décà Herodit arü fi în cămașă și cu piciorele gele, acesta este de netăgăduita, și de aceia credu că în comedie, pe scenă, este bine a se costuma,