Romanulu, septembrie 1878 (Anul 22)

1878-09-27

AUÜLI DOVE­ QECI ȘI DOH!­VOS ES CE SI VEI PUTEA. ANUNCIDRI. Linia de HO litere petit, pagina IV. — 40 hani Deto . ,­­ pagina III. 2 lei — A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea diarului. LA PARIS, la Havas, Laffite et C-ne, 8 Place de la Bourse. LA LONDON, la Eugéne Micoud, No. 81-A Fleet Street, London E. C. LA VIENA, la d-nil Haasentein și Vogler, Walfischgasse 10. LA HAMBURG, la d. Adolf Steiner, pentru tóta Germania. Articolele nepublicate se ardü. 20 BAM ESEMPLARÜLU Refr­acțiunea și Administrațîunea strada Pomnei 14 SERVIȚIULU TELE«HAFIOU ALU AGENȚIEI HAVAS Constantinopole, 7 Octobre. — Porți­ani trimite­ră circulară către ambasadorii săi, spre a protesta în contra purtării neu­mane a Austriaciloră faciă cu Musulmanii din Bosnia. Ea ară cere de la puteri de a împedeca repetirea lor, și arui stărui ca Austria să oprescă înaintarea trupelor­ sele până la respunsulu puterilor”. Viena, 7 Octobre. — Se telegrafieză către Politische Correspondenz: „Sultanulü reüi sân­ii iî d’a semna convențiunea austro­­turcă, ideia acestei convențiuni a fostă pă­răsită. Cu tote astea prin cercurile turceșci se urmază a se pune celă mai mare preță pe menținerea bunelor­ relațiuni cu Aus­tria. Viena. 7 Octobre. — Nunciula Iaco­bini a sosită la Viena. Karatheodory-pașa va pleca mâne la Con­stantinopole. Gazeta oficiali] publicăji uă scrisóre au­tografă adresată de imperaturu principelui Auersperg. In acestă scrisóre imperatulu primesce demisiunea cabinetului, își espri­­­­mă recunoștința pentru credinciósele servi­ I ție ce i-a facutü, și însărcinază ministerul d­e a urma cu­gerarea afacerilor­ pené la for­­­­marea noului cabinetă. Dieta Carintiei a respins a uă propunere care tindea a face ■ să se voteze că adresă împăratului. i Paris. 7 Octobre. — Ună candidata in­i transigenta a fosta alesa consiliarü munici­­­­pala la Paris în contra candidatului opor­­­­tunistü. I In­augurarea comunei „Curcanii“. „Duminecă 24 Septembre 1878, Măria Sea Domnitor­ulu, însoțita de d. ministru de resbela generala de divisie Cernatu, de d. prefectu alu districtului Ilfovu și de ajutantulu de serviciu, a plecată din palatulu Co­­troceni, la orele 8 de dimineță, pen­. MBECURI, 27 SEPTEMBRE, 1878. LUMINEZA­ TE ȘI VEI FI. ABONAMENT­E.| In Capitală și districte, una anii 48 lei; sése luni 24 lei; trei luni 12 lei; uă lună 4 lei. Pentru tóté térile Europei, trimestru 15 lel. A se adresa IN ROMANIA, la administrațiunea diarulul. LA PARIS, la d-nil Darras-Halegrain, 5 rue de l’anciene comédie și Havas, Laffite et C-nie, 8 place de la Bourse. LA VIENA, la d. B' G. PopovicI, 15 Fleick­­markt. Scrisorile nefrancate se refusd. 20 BAM ESEMPIiARI) LU PU­PIN­­OQPI ^ RAPCIUNE yU­CUlObU,­­8 BRUMARELU Gestiunea politică de căpetenie, care preocupă tote spiritele la noi, se află acum în desbaterea corpuri­­lor­ legiuitóre. Ieri Camera și astăzi Senatulu au alesă câte uă comisiune care să redacteze unű proiecte de resoluți­­uni asupra cestiunilor­­rădicate de tratatulu de la Berlin în privința țării nóstre. Liniștea ce pare a se­ fi produsă în spirite este că garanțiă că ace­le mai grave și importante cesti­uni li­se vor­ da nisce soluțiuni nemerite, atât si din puntulu de vedere ale a­­nevo­i­nțelorii momentului, câta și pentru asigurarea viitorului. Așteptămă dura cu deplină încre­dere otărîrile represintanțilord țărei. „Trebuie sé facem­ ca toți fiii ța­rii să se bucure de bine­facerile pă­cii“, emise mesagiul a de deschidere a actualei sesiuni a Corpurilor si Legi­­uitóre, și guvernul a nu perdu tim­­pulü, ci procedă de îndată la îmbu­nătățirea stării jpoporațiunii rurale, pe temeiul a legilor a în ființă. Speranța atâta de multa înșelată a însurățeiloră din 1864, d’a deveni proprietari pe bucățica de pământu ce li se recunoscuse de acea lege, că­pătă în sfîrșitd­una începută de ese­­cutare, prin înființarea unei comune de însurăței sub­ numele de Curcanii, în plasa Oltenița, din județului Ilfovu, și prin grăbirea lucrurilor­ de îm­proprietărire în tote județele. M. S. DomnulÖ, care conduse pe fiii României în bătălia, veni ân­­suși în miijloculü lorü, la viitórele ogóre, boteză comuna cu numele de Curcani, „ca amintire a faptelor­ mărețe din ultimulu resbelű, în care bravii dorobanți și-au schimbată, la polele Balcanilorű, acastă poreclă în renume“, și îndemnă pe viitorii pro­prietari d’a munci pământulă cu tótá stăruința, spre a câștiga și a ’și asigura prosperitatea. înaltele sfaturi domnești nu vorü R’a pali­pn­­ a­­uă înrîurire bine­­facétóre. In China, este obiceiu ca Impe­­ratulu să fie cârnele plugului și să tragă cea d’ântâia brasdă la înce­­putulu fie­carei stagiuni de arata, ca uă încuragiare pentru muncitori, ca uă onore pentru munca pămân­tului. M. S. Domnulu Româniloră urmă secularulu exemplu d’a încuragia mun­ca pământului prin înalta M. S. pre­­sintâ la uă sărbatóre câmpenască. Acum, țăranuța română pute­m zice cu mulțămire că stăpânirea a înce­pută a îngriji și de sorta lui. Inceputula în adevără s’a făcuta și suntem­ și cum­ că acésta patrio­tică lucrare va fi dusă până la ca­­pătu cu iubire și stăruință. Căci împroprietărirea­­ însurăței­­lorü, cumu ama­i sisit și altă dată, nu este numai uă gestiune­ de lega­litate, ci și uă măsură de prudință poli­tică, uă măsură care tinde d’a opri ea s’avema și noi uă cestiune so­cială. Totu ca încuragiare pentru agri­cultură și pentru propășirea iei, tre­buie să semnalăm a și măsura luată d’a se crea în mai multe județe din țară concursuri agricole și de vite, la care se vomu da recompense celora mai buni gospodari, acelor­ lucră­tori de pâmânta care vom­ înfățișa cele mai frumóse producte și vom­ a­­vea cele mai bune vite. Incuragiarea muncei este în ge­nerală celă mai puternică din în­demnurile ce se potă face unui om­ d’a munci: ea va ave efectul a — dacă va fi urmată mai mulți ani— d’a aduce îmbunătățiri în cultură, căci ori­ce muncitoru va pute veda c’acela produce mai multa și mai bine care muncesce mai bine și la timpu pământ­ulu său. Pe de altă parte, concursurile de vite nu sunt­ mai puțină neapă­rate. Agricultură fără vite nu póte fi, căci vitele sunt­ instrumentele de mișcare cele mai trebuinciose; prin urmare incuragiarea creșterii și îngrijirea loru trebuie să fiă uă pre­ocupare din cele de căpetenie în ori-ce stată agricolă. D’aceia, nu puteam vede de câtă c’uă deosebită mulțămire înființarea de concursuri agricole și de vite în câte-va județe din țară. Credemu că acestă bună și folo­­sitóre mesurâ se va generalisa și că vomu ajunge în curânda d’a vede reînființate acele frumóse esposițiuni regionale care, pe la 1867, începu­seră a da agriculture­ ore­ care a­­venta, înainte deru pe calea Incuragierii muncii și în speciale a muncii pă­mântului; și în curendu bine-facétóre resultate vomă culege cu toții. 1­n­tru a merge la comuna Fundeni- Mitreni, proprietate a Statului din districtulu Ilfovu, plasa Oltenița, ca sa inaugureze punerea în posesiune a însurățeilor, ce se împroprietă­­resc, conformă art. 5 și 6 din le­gea rurală.­La orele 10, ajungându la hanulu Vieiraiű-Vitezulu, M. S. Domnitorulu a fost­ întâmpinată de supt­ prefectura, de proprietarii din­­prejura și de unu mare numera de locuitori, unde, luându dejunulü, după că jumatate de oră au pornită și la orele 12 au ajunsu la comuna Fundeni-Mitreni, unde se rădicase pe locula pieței nouei comune una cortă de verdeță decorata cu dra­pele tricolore. Aici în mijloculu unui număru de peste 800 de săteni ce se adunase, precumu și de mai multe persone din Bucuresti și Oltenița, M. S. Domnitorulu a fost­ primită de d-nii administratori ai domenie­­lor­, d-nii AL Lupașcu, Ștefana Si­­hlenu și D. Teodorescu, de comisiu­­nea ad-hoc a districtului pentru îm­proprietărire compusă din d-nii in­gineră B. Toncovicenu, delegată alu administrațiunei domenieloră, G. Is­­voranu, membru al­ comitetului per­manental și de autoritățile locale.­ După săvârșirea servițiului divina, care s’a făcutu în cortă de mai mulți preoți din Oltenița și comunele în­vecinate, d. Lupașcu a citita urmă­tor­ulu discursu : Măria Tea! Faptulu, pe care ai venitu sé’lü sévêr­­șesci astăzi, va remânea unula din cele mai bine­cuvântate ale domniei Măriei Tele, bogată în fapte mari. Astăzi inaugurezi, Măria Tea, crearea a 50 de mii de noi proprietari români, din care șase sute, formându­nă singură co­mună, suntu aici în momentul­ de a primi, din manele Măriei Tele, averea loru și a copiiloru. După gloria ce­a acoperită armata ro­mână supt comanda Măriei Tele, împro­prietărirea însurățeiloră este cea mai me­ritată resplătire date acelei vigurose popo­­rațiuni rurale, din care au eștia cei mai numeroși și cei mai viteji aperători ai pa­triei. Acesta faptă reamintește tradițiunea stră­­moșescă. Anticii legionari romani, întorcen­­du-se acoperiiî de gloria militară, primiau spre resplătire împărțire de pământuri, și, lasându se se repauseze spada lorii, apu­­cau cornele plugului. Ai arătată, Măria Tea, cetățănulă ra­mâna calea gloriei prin lupta resboinică; 1 ~ ------„_­_______________________________________ ic­utiLCtațiiL­uLituia taica lauscaici un xi>iuuaic prin lupta pacînică pentru propășire. Se trăiesci Măria Tea ! Să trăiescă Măria Sea Domna ! D. prefectu Crețenu citi asemenea următorulu discursu : Pre Înălțate Dómne! I Precum pe câmpulu luptei prin presența Măriei Tele ai electrisată animele bravilor­ noștri ostași, asta-felü astădî bine-voiesci a da unu caracteru augusta acestei serbători, care va avea resuneta pâne la marginile țerei.—Pentru ântâia oră, după atâția ani de așteptare, junii agricoli véciü realisându­­se făgăduelile date de legea rurală. Acești nouî proprietari, care voru face sĕ rodescă ogórele loru și la trebuință voru sei sĕ le ' apere în contra cotropitoriloră, ’și voru a­­duce aminte cu mândrie și voru spune la­­ urmașii loru că Augustulu nostru Suveranu în personă a bine-voitu sĕ inaugureze noulu­i loru aședementu. Ca șefuia administrației­­ acestui districtu, mé simtu fericita a es­ 5 prima recunoșcințele loru pentru Măria Tea­­ și a repeta urările ânimei lorü. Se trăiesci Măria Tea! Sé trăiescă Măria Sea Domna! La acestea Măria Sea respunse ur­mător ele : Suntu forte mișcata de cuvintele ce ’Mi adresați, și vă mulțămesc fi. — Z­iua de as­­■ tudi este uă serbare frumosă pentru Mine și va remânea scumpa animei Mele, fiindu că amu dorita de multa ca legea rurală să fiă aplicată în întregulu ei.—Suntu fericita de a putea fi astăzî natura ântâiei comune a însurățeiloră, care trebuie sé porte nu­mele de Curcani, ca amintire a faptelor­ mărețe în ultimulu resbelu, în care bravii dorobanți ’și au schimbatu, pe palele Bal­­caniloru, acésta poreclă în renume.—Și voué, nouiloru proprietari, ve ureza fericire în a­­cestă comună, înființată prin aplicarea le­gii, și faceți ca ea prin munca vóstra sé prospere. Să trăiți! La cuvintele Măriei Sele, popora­­țiunea a răspunsă cu urări entusias­­te, repetândă în mai multe rânduri: Să trăiți Măria Vostra!— D. inge­­niaru a presintatu Inălțimei Sele plă­nuia, și Măria Sea, visitându locuia alesă pentru formarea comunei, de­cise ca biserica să se zidesca pe ace­lași loch unde s’a săvârșită servițiură divină, și alături scala. Măria Sea se mai p eum­bla în mijloc arlă popo­­rațiunea, întâlni pe d. N. Fiera, vice­președinte alu Camerei și represin­­tante ala colegiului IV de Ilfov, care adresa Mănei Sele urmatórele cu­vinte : Măria Tea, după faptele gloriose de la Grivița, unde ați luptatu în capulu viteji­­oru ostași români, actulu ce faceți astăzî este alü 2-lea actu măreță ce istoria va în­scrie în analele Domniei Măriei Tele, pen­tru că printr’insulți faceți mai multe mii de proprietari din țăranii români, care au pastratü naționalitatea și vitejia străbună. Să trăiesci Măria Tea! Să trăiescă Măria Sea Domna! După acesta Măria Sea merse o privi­tă întinsă horă ce se formase pe câmpiă cu cântecele unei bande de lăutari, adresă vorbe bine-voitore la mai mulți din nouii împroprietă­riți, și la ora 1 după améiia pleca din noua comună Curcanii spre Bu­­curesci. In cale se opri la comuna Budesci, unde fu întâmpinată de d. și d-na Cornescu în mijloculu unei mari mulțimi de locuitori, care au primită pe Măria Sea cu urări en­­tusiaste și cu buchete de flori. La orele 2 și jumătate Măria Sea, ple­­cându din Budesci, s’a oprita la ha­nul­ de la Frumușani-Cuștureni, un­de, veiténda­uă horă mare , adresă vorbe bine-voitóre la mai mulți lo­­­­cuitori. Măria Sea, plecându d’aici, i s’a oprita din nou la comuna Po­pescu , unde ca la 300 locuitori cu femei și copii s-au eșu­u spre întâm­­­­pinare. Pe tot­ parcursulu șoselei de la București pâna la noua co­mună Curcanii, mai multe arcuri de triumfa erau rădicate , și locuitorii salutau trecerea Măriei Sale cu flori și urări; era la orele 5 și jumătate Măria Sea a sositu la palatul­ de la Cotroceni.“ (­Monitoranu). După plecarea M. S. de la Cur­cani, comisiunea a procedată ime­diata la punerea în posesiune a lo­­cuitorilor a nouei comune. Locuitorii din parte-le au înce­pută a ara pâmântula ce li se de­­tese, bine-cuvântânda pe Domni­­torii și pe guvernă, care le-au rea­­lisatu insulu d’a’I face proprietari, cercări pentru a se numi unii ministeru din síinlü majorității Parlamentului; déra crisa actuale póte pré ușorii amenința sistema politică actuale a întregei monarchia “ Pester Loyd <]ice urmatórele: „Cu retragerea d-lui Szell, cabinetulu, a căruia țintă era regularea financielor”, și-a perduta cu desăvârșire dreptulű de esis­­tență. La acesta se mai adauge și ocupa­rea Bosniei, care ne amenință cu um­ fali­­menta naționala, politica și financiara. Din acesta resultă că crisa va atinge și pe Aus­tria și posițiunea comitelui Andrassy.“ ~—­ .......«aagn» ----------­ Crisa ministerial în Pesta­ „Neues Wiener Jagblatt de la 4 Oc­tobre scrie urmatorele: „Neapératű, mai ántáiű se vorü face în­ -------—---------­ cârmuiți­ ,și cârmuitorii. (Scrisori către cei des moșten­iți). Vii — Ah! domnule, — îmi țib­ea vă­­dată unu bétránü Francesü vé^endü trecându pe lângă noi unü gendarmu cu chipiu, în locu d’acelü faimosu tricornü — ab! domnule, prestigiulu gendarmului se perde! Ș’acelh ser­­raanü bétránü avea dreptate : pres­tigiulu gendarmului începe pre­cum a se perde, după cum începe a se perde prestigiulu magistratului, prestigiulu clerului, etc. In țările democratice prestigiulü dispare, se preferă lucrulu formei, realitatea ilusiunii și adevă­­rulu aparițței. A avea prestigiu pe lângă cine­va este a causa­tă ilusiune. Celă ce operă ună prestigio se numesce prestigiosii séu prestigiatorii. Prestigieux, prestigiateur (qui opere des prestiges. Littré). Les prestigiateurs, scria Diderot, redoutent l’oeuil du philosophe. Astăzi, toti omul, fiindu mai multa cea mai puțină filosof­ă, nu este de mirat ca prestigiatorii să fiă mai pu­țina numeroși. S’a dusu timpulu în care legile erau primite, ori­care ară fi fosta ele, îndată ce se zficea că suntu trimise d’unu ț­ că óre­care. Numa ânsuși d’aru trăi, ș’aru voi a da legi poporului sĕu, aru fi nevoită să jus­tifice utilitatea lorii, căci nu ară mai ajunge a spune că ’i suntü date de nimfa Egeria! Cu tote aceste, guvernele totu mai păstrază una stock ore­care de prestigiatori, cu care caută a face Hu­su­me mulțime!, și, cu cât a ua țeră este mai despotică, cu atâta ei suntu mai numeroși și au trecere mai mare N’avem o trebuință a merge nici în Asia, nici în Africa, pentru a auzi bărbați însemnați susțiinda că uni­formele sunt­ necesare pentru că im­pună mulțime­, îi facă ilusiune. Acum unii anii, mi-a fosta dată se au­tü chiarü la noi p’una eminin­­te avocată, pe onorab. deputată Can­­tili, susțiinda în bufetulu Camerei că magistrații au trebuință de uniforme, c’acesta le dă una prestigiu. Vai de țările acelea în care magistratura simte trebuință d’a avea prestigiu! Magistrații care simtü trebuință d’a fi degbisați pentru a fi respec­tați semena multa cu acele bătrâne ce speră a dobândi unu nou prestigiu prin sulimanü, séu preumblându-se cu unű micü copila ale vre-unei vecine. Cum că vicleimulu arü perde din prestigiulu séu, décà Herodit arü fi în cămașă și cu piciorele gele, a­­cesta este de netăgăduita, și de aceia credu că în comedie, pe scenă, este bine a se costuma,

Next