Romanulu, octombrie 1878 (Anul 22)

1878-10-09

ROMANULUI 10 OCTOMBRE. 1887 colo și compania, a pusü tota flotilarea la disposițiunea guvernului română, pentru trecerea armatei în Dobrogea. Acesta actu de generositate și de patriotismă nu e cela d’ântâiu făcuții de d. Foscolo. Nu felicitarii din animă și să înfățișămă ca modelă demnă de imitată pentru ori-ce omă cu animă generosă. * Citima în Steua României de la Iași : Aflămă că, conformă art. 498 din procedura penală, Panait Paraschiv, primarul comunei Zberaia din județul Fălciu, este dată în judecata curței de apelă din Iași, pentru că, în calitate de ausiliară ală poliției judiciare, făcândă instrucția unui furtă, a maltratată prin lovituri pe ună anume Genga Vasile, comițând o astăfelă delictură pedepsită de art. 150 din codulă penală. Aflămă asemenea că ajutorul supt prefecturei Taslăulă-de-josă din județul Bacău, I. Vaian, a fostă dată în judecata curței pentru că, aflându-se în comuna Scorțeni, în constatarea unui deliciu prevădută de art. 378 din codulă penală combinată cu art. 10 din legea poliției veterinare, a maltratată prin espresiuni și loviri pe V. Stamati, din acea comună, intervenindu-se, ni se spune, și către d. prefectă de Bacău pentru suspendarea numitului din funcțiune. * Din Tulcea ni se comunică, dice Vocea Covurluiului, că poporațiunea din Dobrogea, celă puțină din acea parte, așteptă cu mare nerăbdare și bucurie pe Românî, și că se strîngă bani spre a se face uă primire frumosă trupelor române. Numai poporațiunea ară dori se cunoscă dina cândă voră sosi Românii spre a le face primirea cuvenită. Provocămu guvernulă a împlini dorința unei poporațiunî ce ne aretă atâta simpatiă, și se’i de astăfelă ocasiunea d'a ’și-o manifesta. Despre vr’uă resistență nici se pomenesce. Chiară unii din consulii puteriloră suntă de opiniune că ună caporală cu câțiva soldați ară fi de ajunsă pentru ocupare. Cu tote aceste precauțiunea în ori ce casă nu este de prisasă.* Democratulü, diara care apare în Ploiesci, anundă că, în săptămâna de la 16 — 30 Septembre s’aă născută în acelă orașă, cu poporațiune aproximativă de 40,000, 45 copii și aă murită 69 persóne. Numărul morțiloru a întrecută dera p’ală nasceriloră cu 24. * Duminecă, la 1 Octobre, s’a deschisă scala secundară de fete înființată de primăria de Galați. Ceremonia inaugurării s’a săvârșită în localul gimnasiului. * ! Aflămă că arendașul moșiei Lunca -Mitrenii și Potcova, plasa Oltenița, județul Ilfovă, e dată judecății pentru faptul că a înstrăinată parte din productele ce i se sechestraseră pentru plata de arendă a anului cuvinte. Darea în judecată fs’a făcută în urma unei anchete miste, compusa de ună d. procurară și ună controloră ală fiscului. * Ziarele din Iași anundă că, din 50 candidați ce s’au presintată anulă acesta la bacalaureată, 33 au fost admiși. Din țevile latine. E co resultatulă alegerilor pentru deputați făcute de curendă în Portugalia, după cum am fi anunciată în numerasă președinte. Pe continuare, 99 deputați favorabili guvernului și 28 ai oposițiunii; între cei din urmă sunt 12 progresiști și 16 deputați de diverse nuanțe. Lipsesce încă resultatul, ce feră 22 alegeri de peste mare, dintre care se crede că numai 6 vor fi defavorabile guvernului. Alegerile s’aă făcută pretutindeni cu de j plină liniște. Din străinătate. Uă telegramă din St. Petersburg, cu data de 14 Octobre, anunciă că de la Livadia s’a trimisă ambasadorilo ră uă circulară, care de câtăva timpă este în mânele loră. In acesta circulară, guvernulă rusă esprime din nou intențiunea d’a încheia oă înțelegere definitivă cu Turcia, luândă de basă tratatulă de la Berlin. Acestă intențiune a fostă inspirată de numerosele dificultăți ce provină din neputința guvernului turcescă în propria sea țară. S’a constatată că după plecarea trupelor ruseșci s’au comisă măceluri, că poperațiunile au începută se emigreze în urma Rușilor, și că comandanții armatei ruseșci au fostă forte încurcați în asemenea coșuri, nesciindă dacă trebuie se esecute imediată ordinală de deșertare. Ținândă sema de acestă stare de lucruri, guvernul rusescă esprime, în circulară, intențiunea de a-și da tóte silințele pentru a aduce uă înțelegere și să acțiune comuna a tutoră puterilor semnatare ale tratatului de la Berlin.* Din Constantinopole, se anundă următorele cu data de 14: Principele Lobanos a plecată astăde la Adrianopole, unde va conferi cu generalele Totleben, în privința repatrierii emigraților chreștini. Comisiunea de delimitare a Batumului aplicată astăci. ■X* Contra-proiectulă elaborată de Portă pentru reformele ce cată a se aplica în Asia pare a oferi oă basă de înțelegere cu Engliteza.* Porta, după aceiași telegramă, a presintată ACTE OFICIALE. Monitorul de ieri publică următorele decrete : Se promulgă legea prin care se deschide ună credită de 1,060,000 lei, din care 60,000 lei pentru plata costului construcțiunilor și ală reparațiunilor, picheteloră ■ de pe graniță, érd restul de ună milionă , spre a rămânea la disposițiunea guvernului pentru deschiderea de credite necesare armatei în lipsa Camerei. — M. Sea Domnitorulă a bine voită a —M. S. Domnitorulă a bine-voită a acorda d-lui colonelă Crețean Victoră, co una nou proiecta forte liberalü pentru organisarea Rumeliei orientale. -XToto din Constantinopole se comunică aliarelor francese că Porta nu va supune puterilorü trataturu definitivă ce negocieză acum cu Rusia. * Lăzii, care locuiască acum la Constantinopole,aă cerută principelui Labanoff pasporturi pentru a se întorce la Batum. * Le Temps, vorbindă despre viitorea administrare a Egiptului, dice că are dreptă se credă că negocierile sunt cu totul terminate și că d. Bligneires (Francesă)va fi definitivă desemnată pentru a ocupa postură de ministru ală lucrărilor publice. In atribuțiunile sale ară ave canalele, irigațiunile, drumurile de seră și porturile, afară d’alu Alesandriei. Ejiuera convenităscă domeniulă va fi administrată d’uă comisiune compusă d’ună Englesă, d’ună Francesă și d’ună Egipteană. Acestă comisiune va depinde d’a dreptul de consiliul de miniștri, fără se depindă de vr’ună minister în parte. 5 Cornițele Zichy, ambasadorele Austro- Ungariei la Constantinopole, a cerută în smodă amicală lui Savfet-pașa explicațiuni asupra concentrării trupelor turcesci la Kosova. I Gazeta Coloniei află din Berlin că guvernul gemană nu va respunde la circulara otomană privitóre la ocuparea Bosniei de către Austriaci. Guvernul germană s’a mulțămită de a-șî esprime nemulțămirea la primirea circularei. Reseda din Caledonia continuă. Le Phare de la Loire arunță chiară că e învingetore și că se întinde din ce în ce mai multă. Deși în modă oficială se desminte acestă sorie totuși se trimită ajutore în Numea. Două batalióne se voră trimite la Cochinchina, și admiralulă Bergusse du Petit-Thouars a primită ordinul d’a ’și grăbi plecarea de la Toulon la Caledonia. *mandantele regi de roșiori, autorizarea d’a primi și purta insigniele ordinului Sf. Stanislas, cl. II, cu placă și săbii, conferită de M. S. Imperatură Rusiei, și crucea de comandare a ordinului Tarcova, conferită de A. S. principele Serbiei; d-lui locotenentă Necșoiu Michailă și d-lui supt-locot. Tabara Iana, ambii din escadronulă gendarmiloră de Iași, pentru a primi și purta insigniele ordinului St. Stanislas cl. III, și d-lui Scarlată B. Dimitrescu, impiegată telegrafică la oficială Giurgiu, totă pentru insigniele ordinului St. Stanislas cl. III, ce li s-a conferită de M. S. Imperatură Rusiei. —D. Mateiă Strungaru, absolventă ală sealei de gentă civilă din Gând, s’a primită în cadrele corpului tehnică cu gradulă de ingineră ordinară cl. III și s’a numită în postură de conductoră cl. I la portură Giurgiu. FELDRIM 1. Cadavru găsită.—Ieri s’a găsită mă cadavru în dosulă gradinei d-lui Petre Grădișteanu. Cadavrulă, a cărui identitate nu s’a putută stabili îndată, a fost condusă la spitalul Colțea. * Accidente.—Dulgherulă Sante Mavrogheni, pe cândă lucra ieri la colonele de la bariera Victoriei, a cădută josă tocmai din vîrful unei coline și aremasă mortă pe rocă. PARTEA. ECONOMICA. Mișcarea Porturilorü. Galați. — Insilele de 3 și 4 Octobre aă sosită 1 corabiă încărcată, 1 deșertă și 4 vapore aă plecată 5 corăbii încărcate. Bastimente facă în portă aă fostă 36. Prețurile producteloră la cască, popușoi, 62 lbr. 34.751.; secară, 54.571/2 lbr., 28—32,501. S’a esportatű: 341,120 klgr. grâu pentru Italia și Grecia, 1,625,425 klgr. secară pentru Anglia. In zilele de 5 și 6 octobre au sosită 9 corăbii încărcate, 3 deșerte și 5 vapore; au plecată 3 corăbii încărcate, 2 deșerte și 5 vapore. Bastimente faciă sîuportă aă I fostă 39. Prețurile producteloră la flambară: 1 ghircă, 57—58 lbr.,148—511; popușoi, 59 l/2 161 lbr., 32.50—34.75 1.; secară, 53.—55 l/» lbr., 28—311. Nu s’a esportată nimică. Vocea Covurluiului. JOCULD COȘNIȚIL Bucureșci, 8 Octombre, 1878. Carne.—Ocaua: Vaca, 1.00.—Oie, 0.50.—Berbec 1070.—Porc, 1.00.—Slănina, 1.60.—Cerevișă, 2.50.— Pastrama, 1.60.—Vițelul, un bucată, 5.00. și transparinte cu care se acopere și se ne ocupămă de opera lui, despre care s-ară putea dice ceia ce Alfred de Musset afirma despre Assan din Namouna : On eút dit que sa mere L’avait fait tout petit, pour ie faire avee sóin. Este una giuvaeră artistică, subțire, ușoră, cu atâtă mai prețiosă cu câtă ascunde să enigmă în întorsăturile sale delicate. Beizadea este așteptată de pre iubita sa, ca s’ajungă mai iute la dânsa, a pusă patru cai la trăsură și alergă în gonă. Ionică , care prășește, redându’lu în depărtare că vine ca uă furtună, deschide înlături porta de la ogorulă séu. Beizadea trece ca fulgerulă și Ionică: „Amețită de vijeliă și ca o mulă fermecată, pornesce după trăsură, lăsândă deschisă ogorulă, și alergă ca se vedă daca, din întâmplare, nu se va resturna trăsura în fuga sea nebună. Sosesce la masă, și vede pe arnăutulu Stoica fugindă, făcândă mătănii, și pe Beizadea singură în apă, luptându-se cu martea și strigândă, ajutoră!...“ ’Să lasă acumu se vorbescă: Audii mă glasu din apă, strigândă jalnică, ajutoră! Și zării, trecându cu unda, dă ființă omenescă, Care se lupta cu martea.—Firea nostră românescă. La nevoie ne ’nfrățesce cu acela care cere, La primejdie ne legă cu acela care piere! Deci, vedendă că nu’i nădejde de scăpare,! ’mî amu svârlită Brâulă și căciula ’n lături și în apă amă sărită, Cu trei cruci și ună Domne-ajută. Dândă din mâni și din piciore, Amu ajunsă tocmai la loculă unde dai într’năvâltore; Și, smuncindu-te d’uă dată, din undă cu răpciune, * Amă putută din ghiara morții se te scapă ca prin minune. Apoi, înotândă puternică, amă eșită pen’ la uscatu, Unde te-am întinsă pe ierbă... Ilă pune apoi în trăsură și’să duce la iubită. Beizadea nu scie cumu se’și arate recunoscința: De-acumă înainte escî Celă mai bună ală meă prietenă! Poți se mî ceri ori ce doresci. Apoi nume, cinste mare, uă înaltă boieriă, Ună caftană de cele scumpe, slugi plecate, avuțiă, Case mândre și covóre, tóte în Persia lucrate, Robi și robeuă mulțime și odóre nestimate, Iți dau eu, îți dă babaca ; îțî dă țera și ai mei; — Și pe Stoica pe d’asupra ți-să mai dau, de vrei se ’să iei, Căci vă astă-felă de ispravă, Ionică, dulce vere, Nu se uită nici uă dată, și ori ce resplat’ai cere Nu va fi atâtă de mare și de scumpă cumă va fi Via mea recunoscința,—câtă pe lume voi trăi. Astă-felă că de acumă înainte suntemă totă d’aceiași semă. Haide, vină de me sărută !... Și Ionică serată pe Beizadea, și se pune la masă cu densulă și cu prea iubita sea, mândru, ânse gândindu-se în parte că e ciudată lucru și că n’o sc esă bine pene la sfârșită. Și, în adeveră, după ce-a mâncată și a băută bine, Beizadea are să afla cum’ă a ' putută reuși Ionică să’să scape din ghiarele morții. Ionică își are și elă mândria lui. A făcută , uă ispravă mare, de ce nu s’aru lăuda. Și se laudă. Ionică. Cândă m’amă aruncată în gârlă, luminarea i sea plutea, La două pași, în josul apei, fiindă înaintea mea. Capulă îi era spre mine, eră piciorela la vale. Astă-felă că ’nfigându-mi mâna în chica Măriei Sale, Amă putută să’lu tragă la mine și smucindu-’să.... Beizade. M’ai luată de pără ! Cumă ai lisă ? Ionică. Vedi bine, și te-amă trasă la locă deschisă. Pân' la masă... Beizade. Bre cum se póte ș’ai avută tu îndrăsnală Se pui mâna în capă la mine? Ionică. Audi colo socotâlă ! Da cum vreai sé ieși din apă?... D0ră Beizadea nu înțelege așa. Ună mojică se puiă mâna în perulă celă slăvită !... Este prea multă. Măria mea s’a supărată de totă, ascultați’lu: Audit’ați d-vostră se meie de peră, pe mine! Prin urmare se mé bată, ori sé mă ucidă. Cine? Ună mojică care se ’ngâmfă, totă spuindă necontenită: „Bă te amă scosă din ghiara morții!“— Cin’ ți-a supusă-o amintită! Brederu că și fără tine singură la Umană e și amii. Nu vedeai, tâlhară de codru, nu vedeai că mă scăldamă? Și cândă că, celă mai puternică, chiară de nu am fi așa. Așa vré să mé ’necă, creiți őre cum că m’așu pute ’neca ? Pîniă, supuindu’șî unda, la voința mea stăpână, M’aru fi scosă la masă eră singură, fără să fi dată din mână. La acesta scenă de înaltă comedia, Ionică remâne amețită. Reluândă ânse puțină curagiu, elă întrebă pe Beizadouadecă ’și-a uitată jurămintele ce făcuse, recunoscința ce arăta, promisiunile d’uădinioră, Beizade. Nu țin minte, n’amă disă asta. Datu-ți-amu înscrisă la mână? Vorba sbóra, mă băiete, numai slova e stăpână de voința ce o scrie. Ș’apoi multe potu se <fică La mnă chefă seu la uă glumă fără ca se daă nimică. Déru, fiindăcă nu se cade se pleci fără dară d’aice... Stoico! Stoică! vino lncoce... se’i dai vr’uă 50 de bice! Mai sări, me Ionică, în ajutorul ă ceioră puternici, cândă suntă se piară, mai scapă’ din pericolă... Vă dată pericolulă trecută, déca se mai aduci aminte de servițiură ce sa-ai făcută, voră dice că’i faci de ocară. Atunci vei dice ca în piesa de Marți . Ș’apoi, de, sciți, vine vremea ca și bresla țerănescă Se mai puie la nevoie mâna în chica boierescă! Soica a apucată pe sermanulă bine-făcătoră și’să duce ca sé’í de cele 50 de bice de care a fostă vorba. Ioniță se întorce spre densulă și’i spune : Haide, du-mi și me bate. Scrie’mi în fășii de sânge răsplătirea mea pe spate. Și apoi întorcându-se către Beizadea îi aruncă aceste cuvinte pline de mândria și de resemnare: Eră câtă despre d-tea, Luminate, nu te teme, o se vie în curându Vremea, care ai mai vedută-o, se te vedă 0ră tremurândă, Și atunci nu seă cine ți-o veni într’ajutora, Se te scape din perie! A înceta este ușoră. Ea se înceti numai vă dată ș’apoi, câtă trăiesc pe lume, Nimeni nu-ți mai ese în cale cândă ți-o audi de nume. Despre mine, nu amă grijă, te-ai purtată cum se cuvine Și dorescu așa se parâ cei ce s’ară purta ca mine!— Dejor, răutăți străine, venetici asupritori, A avută Românulă parte, vai de elă, de multe ori, 1 i „ 1 937 Șefi și luminări.— Ocaua: Seii de oie, 1.60.-Leu de vacă, 2.00.— Șeii de porcii topită, 1.60.— Luminare de aeă, 2.00— Iutituli de luminare de spermanțeta 150. Brânzeturi.—Ocaua: Brânca de burdufă, 2.00.— Brânca de cașă, 0.60. - Urdă, 1.00.—Cașcavală ordinară, 2.00.—Cașcavală de Penteleu, 3.00.—Lapte de óie, 0.35.—Lapte de vacă, 0.40.—Untă de vacă topită, 3.50.—Untă prospătă de vacă, 4.00. Făină.— Ocaua: Făină de grâu, cal. I, 1.00.— Idem, cal. II, 0.80.—Făină de secară, 0.60.—Făină de orză, 0.00.—Malaiă, 0.20.—Făină de mesă, 0.00 Zarzavate.—Ocaua: Bob, 1.00.—Spanacă, 0.40.— Cartofi, 0.20.—Cepă, 0.30.— Fasole, 0.40.— Linte, 0.40.—Mazăre, 0.40.—Naută, 0.50.—Suta de căpetîni: Usturoifi, 1.00.—Verză, 00.15.—Vai. : Sfecle, 10.0. —Gulii, 10.0.- Țelină, 0.10.—Pepene, 0.00 Morcovi,010.—Ardei, 0.60.—Legătura: Cepa verde 0.00—Petrungelă, 0.10.—Păstrănaci, 0.08.—Conopide 1.00.—Verza roșia, 0.30.—Salata verde, 0.20. Chon de Bruxelles, 0.60. Pâne.—Ocaua: Jimbla, 0.40.—Pânea negră, 025 Paseri și ouă.—Coroană, 300.—Găină, 1.50.— Gâscă, iJp.—Pufă de găină, 0.90.—Rața, 1.10.— Onă pă de găină, 0.07. Pesce și altele.— Ocaua: Morună , cegă prospătă, 4.00.—Morună și cega sărată, 2.00.— Crapă mare prdspătă, 0.80.— Crapă mare sărată, 1.00.— Somnă prospeta, 1.40.—Somnă sărată, 1.20. — Cosacă prospetă, 0.00.— Cosacă sărată, 0.60.— Pesce măruntă^ prospeta, 0.60.— Pesce măruntă sărată 0.60. Păstravă prospăta, 0.00.— Icre de morună, 16.00. —Icre de crapă, 0.00.—Icre de stucă, 0.00— Raci, 3.00. Vânaturi.—Epure, 5.00.—Rațe sălbatece,2.00— Parcelă, 5.00.—Dropia, 10.00.— Perechea: Potirnichii, 1.50.—Sitari, 00.00 Reproduceam armatorele scris, cari au fost publicate numai în edițiunea pentru Capitală a numărului președinte : Servițiulă telegrafică ală Agenției Havas. Roma, 19 Octobre.—L’Opinione, vorbindă despre eventualitatea anexării Bosniei și Brzegovinei la Austria, crede că este importantă pentru Italia ca puterea Rusiei în priunte se fie moderată prin a Austriei. Interesulu Italiei cere ca Austria se fiă tare și respectată, de acea ea trebuie s’ajute pe Austria în tóte ocasiunile. Ca modulă acesta, s’ară pute dobândi mai ușoră echitabile rectificări de fruntarie, cestiune pentru care nu trebuie totuși a sacrifica salutea păcii și a patriei. Londra, 19 Octobre.— Administrațiunea financiară a Rumeliei a fost dată comisiunii internaționale. Guvernul Bulgariei va trimite alinți la Bucureșci și la Belgrad. Se telegrafieză din Berlin diarului Morning Post: „Trimisură Rusiei la Cahul, d. Stoljeloff, se întorce la Livadia.“ Acelașă diară crede a sei că Rușii opereză în giurulă Constantinopolei mișcări misteriase. SECȚIUNI DE LIMBA ENGLESA. Un domnișară englesă, care și-a făcută educațiunea în Geneva și în London, se oferă a da lecțiuni de limba engleză la fete și la copii. Doritorii a se adresa la administrațiunea Românului. Ense totă d’a una singură s’a luptată ș’a isbutită. După cum spuneaă bătrânii, și din țară v’aă gonită. O se vie era,fi vremea, pri’atunci scrie’mi pe spate Resplătirea’ți omenescu în fâșii lungi, sângerate ! Doru Beizadea este bună în fondă și pre iubita sea ’să rogă. Iérta deci jumătatea pedepsei sărmanului Ionică, care nu va primi de câtă 25 bice, și se duce ca să nu mai audă nici lecții nici rugăminte; ânse înainte d’a trece pragulă ușei aude pufonică care’i strigă : Pe cine nu’lu lași să moră, nu te lasă să trăiescî! Acesta mică piesă a găsită în animele publicului resunetură la care ne așteptamă. Alusiunile sunt pre transparente, atingă fapte pre recente pentru ca publicul ă să n’apuce cea mai mică vorbăj la adresa celoră nerecunoscători, ceioră care își scriu răsplătirea pe spetele omului în fâșii sângerate ... Artiștii s’aă întrecută ca să nu fiă nimică de dorită. D-na Frosa Sarandi și Iulian au fostă minunați. Panu a făcută iată cea putută dintr’ună rolă care nu i se pre potrivia. D-sora Agata Bârsescu, debutândă, a corespunsă așteptării tuturora. E înaltă, frumosă, bine făcută; are ună mersă elegantă și ună organă încântătoră, dulce și bine modulată. Cu aceste calități, ună artistă pate aspira la primulu rangă cei care au redută pe d-șora A. Bârsescu în cele din urmă concursă la conservator, sclă că e demnă d’a’lă ocupa. Ne facemu uă datoriă ș’uă plăcere d’a o felicita de buna-venire ș’i urămu celă mai frumosă viitoru. Fr. D.