Romanulu, noiembrie 1878 (Anul 22)

1878-11-19

ATITULU DQUE­PECI ȘI DOüI VOIELOE SI YEI PUTEA. ANONCIURI Linia de 30 litere petit, pagina IV. — 40 ban Deto , , , pagina III. 2 lei — A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea diarului. LA PARIS, la Havas, Laffite et C­ ne, 8 Place de la Bourse, LA LONDON, la Eugéne Micoud, No. 81-A Fleet Street, London E. C. LA VIENA, la d-nil Haasentein și Vogler, Walfischgasse 10. LA HAMBURG, la d. Adolf Steiner, pentru tóiá Germania. Articolele nepublicate se arăti. 20 BAM ESEMPLARULU Redacțiunea și Administrațiunea strada Domnei 14 Bucuresci, Jjj Brumaru In analisa discursului tronului, pe care amu făcută-o In cel doui nu­meri precedințî, amu vedjuta solici­tudinea guvernului actualü pentru îndreptarea sortei poporului românii și pentru utilisarea resurselor­ na­turale ale pământului românesci­, a­­ceste două puncturi, avuția poporu­lui și avuția pământului, constituindu unica temeliă solidă, neclintită, per­manentă, a avuției unui­­ stată. Pe câtă timpă poporală română va fi săracă și sărăcită din ce în ce mai multă, pe câtă timpă pământulă ro­­mânescă va ținea ascunse și aprópe necunoscute tesaurele sale interne, se­ va perde prin neîngrijirea ma­­stră cununa­­ sea esternă,secularele sale păduri, pe atâtă timpă va fi să­racă și statală română, pe atâtă timpă bogăția acestui stată va fi ună fenomenă momentană, incon­stantă, espusă la tóte vicisitudinile, la tóte fluctuațiunile evenimentelor­. In cea mai strînsă legătură cu vi­­itorea prosperitate materială a Ro­mâniei se mai află, pe de altă­ parte, cestiunea căilor­ ferate, care totuși, prin natura loră de cărăușă ală ci­­vilisațiunii, suntă într’nă legătură nu mai puțină strînsă cu viitorul­ morală ală națiunii române. Acesta duplu caracteră ală drumului de seră este atâtă de pronunțată, in­câtă ară fi anevoiă pentru cine­va de a decide dacă printr’ensulă statală câș­tigă mai multă supt raportulă ma­terială sau supt celă morală, căci In­­ realitate câștigă de­că­potrivă supt ambele raporturi. Posesiunea Dobrogei deschide o­ nouă strălucită perspectivă căilor­ ferate române, pe care — printr’oă mică funcțiune a rețelei nóstre cu linia deja esistente de la Cernavoda pene la Küstenge — acestă posesiune le va pune într’ună contactă di­rectă cu Marea­ Negră. Pretinsă din puntulă de vedere economică, acesta funcțiune este pentru noi nu numai prețicisă, ci chiară urgentă în pri­vința politică, ca celă mai sigură miijlocă de a cimenta cu^uă oră mai curândă deplina unire a României trans-danubiane cu România cis-da­­nubiană. Mesagial- a înțelesă forte bine, supt tóte raporturile, acesta su­­­premă necesitate, cândă țjice către Corpurile legiuitóre : „Grabnica unire a sistemului că­­riloră nóstre ferate cu calea ferată „Cernavoda-Răstenge este imperios” „reclamată de interesele nóstre politice „și comerciale Ca cești­uni curatű morale, prin care noi vomă încheia acesta analiză a discursului tronului, ne apară urmă­­torele trei: 1. Armata; 2. Instrucțiunea publică ; 3. Egalitatea politică a tuturoră cultelor­, a tuturor­ religiunilor­. La prima vedere s’ară­tare ună paradoxă de a considera armata ca ună elementă curată morală ală vi­itorului națiunii române, și totuși așa este în realitate, așa rezultă din învățămintele trecutului și presiute­­lui, din natura intimă a lucrurilor­. Ce pote fi mai morală ca prestigiul­ unei națiuni, ca stima și admira­­țiunea lumii pentru u­ă poporă? A­cestă prestigiă, acestă stimă și ad­­mirațiune, care ne-am lipsită atâta timpă și pe care în deșertă ne-amă silită de a le câștiga numai prin cul­tură generală, numai prin liberalis­­mul­ instituțiuniloră nóstre, numai prin activitate pacifică, ni le-a pro­curată astăzi, în cea mai mare parte, armata română, și totă prin ar­mată, prin vechiulă principiă , și vis pacem, para bellum, prin atitudinea pururea absolută și demnă a nați­unii române, le vomă menține pe viitoră. Trebuie ore să mai adău­­gămă că epocele cele mai militare din istoria tuturoră poporeloră, în Grecia lui Pericle, în Roma lui Au­gust, în Francia lui Ludovic XIV, în Germania lui Frederic celă Mare, au fostă totă-vă­dată epocele cele mai culminante în desvoltarea arteloră și litereloră, în aventură celă mai eminamente imorală ală energiei u­­mane? Mesagiulă țjice în privința ar­matei : „Experiența dobândită pe câmpul ă „de bătaiă ne-a arătată îmbunătă­­ț­ățirile care se reclamă de organisa­­­țiunea puterii nóstre armate. Pen­­­tru grabnica introducere a acestoră „îmbunătățiri, Eu completfi pe pa­­„trioticulă d-vóstre zelo.“ Apoi, despre instrucțiunea publică elă adaugă cu dreptă cuvântă : „In fiă­care sesiune, d-vostră ați „dată m­ă patriotică și energică con­cursă instrucțiunii publice , atâtă „de trebuinciosá pentru desvoltarea „forțelor­ intelectuale și morale ale „națiunii. Amă ferma convincțiune „că, și în acesta sesiune, sculele no­­astre voră găsi în d-vóstru puter­­i nici sprijinitori.“ In privința armatei și a instruc­țiunii publice, no i­amă susținută de multă și ’n mai multe rânduri ur­­mâtorele două puncturi, asupra că­rora mai atragemă vă­dată atenți­unea publică și mai cu semă a re­­presintațiunii naționale : 1. Fișarea unui premiu și a câ­­tor­­va accesite pentru cele mai bune proiecte asupra organisării de­finitive a armatei române; 2. Cea mai mare desvoltare posi­bilă a învățământului specială, adică universitară, comercială, profesio­nală , pentru a se curma să­dată teribila bală a absenteismului scolas­ticii, a trimiterii periodice a mii de tineri Români în străinătate, de unde ei se întorcă generalminte cu puțină adevărată solință, dară cu multă dispreță pentru totă ce e românescă, cu milione chieltuite și adesea cu viituri exotice contractate pentru totă-dea­una. .Despre egalitatea politică a tutu­ror­ cultelor, nu mai vorbimă, de vreme ce nu Corpurile legiuitore actuale, ci viitorele .Camere de re­­visiune voră ave­a le desbate. Insistămă numai asupra naturei curată morale a acestei egalități, căci ceia ce cere de la noi Europa nu este de­câtă recunoscerea unui principiu, recunoscută deja în tote țările civilizate. însuși mesagiu să precisezá destulă de bine acesta natură a egalității politice religionare, cândă zice : „Pe calea constituțională, d-va­­„stră veți pune în curândă țara în „posițiune de-a corespunde la aștep­tările Europei, la interesulü moralii „care înșișî Românii îlă­ră de-a „face să dispară din Constituțiunea „nóstru principiului ne mai potrivită „cu luminele secolului, acelă ală „neegalității politice din causă de „religiune“. Amă fi dorită însă ca mesagială să constate, în acelașă timpă, că restricțiunile din trecută, fiă contra Israeliților­, fiă contra Mahometa­­nilor­, nu provenină la noi de­locă din intoleranță religiósă, pe care Românii n’au cunoscută-o nici uă­­dată, chiară în întunereculă vécului de mi­jlocă, ci numai și numai din situațiunea precar­ă a țării, care ne impunea multe condiții n­­escepțio­­nale pentru pururea amenințata con­servare a naționalității române. Omiterea acestei importante con­­siderațiuni este singura lacună pe care amă observată-o în mesagiă, ună mesagiă modelă supt tote pon­­turile de vedere, după cum o recu­­nosce ânsăși oposițiunea. Camera a deschisă ar fi ședința la una oră ș’ună pătrară. După o,ape­­lulă nominală, s’a <zisă că d-nii de­putați nu s’aă înțelesă în privința alegerii d­feră vice-președinți și s’a rădicată ședința, anunciându-se cea viitóre pentru Luni. Din norocire, comisiunea bugetară a rămasă în lucru ar fi ca și ieri. SERVIȚIULU TELEGRAFICII ALU AGENȚIEI HAVAS Constantinopole, 29 Noembre.—Porta­vo­­iesce se reîncepa negocierile pentru înche­­iarea unei învoieli definitive cu Rusia. Turcii construiescă ună drumă de seră pentru a lega întăririle rădicate în giu­­rilă capitalei. Berlin, 29 Noembre.—Patru­ze ei din cei mai însemnați socialiști au fost­ efilați de poliția. Buda­ Pesta, 29 Noembre.— Comisiunea bugetară a delegațiunii austriace, confor­­mându se dorințelor d­esprimate de corni­țele Andrassy, h­otărîtă a începe desbaterea generale a bugetului ministerului afaceri­­lor­ străine, și a creditului destinată pen­tru acoperirea ch­eltuielelor­ de ocupare a Bosniei și Brzegovinei în 1879. Borna, 29 Noembre — Nișce documente sechestrate de poliție dau informațiuni a­­supra organisării internaționaliștilor­ și de­spre relațiunile lor­ cu internaționaliștii din străinătate. Paris, 29 Noembre.—Se telegrafieză din Petersburg că cinci divisiuni ruseșci au fostă reechemate din Turcia. Acesta măsură e considerată ca confir­marea politicei pacifice a Țarului. Paris, 29 Noembre. — Soiii private ve­nite din Londra anund­ă că, ambasadorii marilor­ puteri, acreditați pe lângă Sulta­­nulă, declarândă că n’aveau punteri de la guvernul- lară pentru a regula divergența ce este între Români și Ruși în privința deli­mitării fruntariei de la medă­di­a Dobro­gei către Silistra, cabinetul­ din Peters­burg a cerută puterilor­ semnatare ale tra­tatului de la Berlin de a trimite ambasa­­doriloră loră la Constantinopole puterile și instrucțiunile trebuinciose pentru a resolve acesta cestiune. Ocuparea Dobrogei. L’Orient de astârzi primesce din Tulcea următorea telegramă cu data de la 14 (26) Noembre: „Astăzi, la orele 10 dimineța, hatelulă română România i eșită din portul­ Galați, arendă pe bordură sau comisiunea însăr­cinată cu primirea Dobrogei, precum și o­ mare parte din impiegații posteloră și te­­legrafeloră destinați pentru Tulcea și Isaccea. „La orele doie și jumătate, România a intrată în portulă Tulcei.j „Comisiunea a fost­ primită de prima­­rul­ orașului care o întâmpină cu pâne și cu sare, și de totă poporațiunea, care aș­tepta cu nerăbdare sosirea sea. „Cinci arcuri de triumfă se rădicaseră în orașă: 2 de către Români, 1 de către Greci, 1 de către Musulmani și 1 de că­tre Israeliți. „Bulgarii erau busumflați. „Comisiunea s’a dusă la palatură admi­nistrativă, unde funcționarii superiori au fostă presintați d-lui N. Catargi „Vă primire strălucită se pregătesce ar­matei , mâne autoritățile române voră fi instalate în sarcinele loră.“ DUMINECA, 19 NOEMBRE, 1878. B..................................................................... LUMINEZA­TE ȘI VEI FI. : A­B­O­N­AM­ENTE. n Capitală­ și districte: ună ană 48 lei; șese ’luni 24 lei; trei luni 12 lei; uă lună 4 lei. Pentru tóte térile Europei, trimestru 15 lei. A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea diarulul. LA PARIS, la d-nii Darras-Halegrain, 5 me de l’anciene comédie și Havas, Laffite et C-nie, 8 place de la Bourse. LA VIENA, la d. B- G. PopovicI, 15 Fleisch­markt. IN ITALIA la d. doctoră Gustavo Croce. Via San Benigno, 17, Genova. Scrisorile nefrancate se refusä. 20 BANI ESEMPL ABIHi U REGÜLAMENTU pentru Stabilirea și perceperea raselor­ în Do­­brogea. §. I. Contribuțiuni directe și vămi. Art. 1. Imposibilă timbrului și înregi­strării, imposibilă asupra băuturilor­ spir­­tase și tasele vamale de importațiune și esportațiune, actualmente în vigóre în Ro­mânia, se aplică și teritoriului cedată Ro­mâniei prin tratatul­ de la Berlin. j.Art. 2. Modulă de percepțiune va fi celă fișată prin legile, regulamentele și tarifele aplicate în România pentru fie­care din a­­ceste contribuțiuni. Art. 3. In privința sării, se va urma conformă legislațiunii române asupra ma­teriei. Art. 4. Comercială tutunurilor, în Do­­brogea, este liberă. Art. 5. Risculă va percepe asupra tutu­nuriloră, tabacuriloră și țigăriloră de pro­­venință străină ce se importă în Dobrogea, să iasă vamale de lei cinci sute la suta cin l­ilncpi­orno AG «­UG^ilVUIV» Art. 6. Tutunurile ce se cultivă în inte­­riorul­ Dobrogei sunt­ supuse, în folosulă fiscului, la un tasă de 75 lei pentru suta de kilograme. Percepțiunea acestoră tase se va regula prin instrucțiuni speciale. Art. 7. Tutunurile provenindă din Ro­mânia sunt­ supuse, la importațiunea loră în Dobrogea, la uă tasă de 75 lei pentru suta de kilograme. Aceste tutunuri vor­ fi însoțite de cer­tificate de origină, eliberate de autoritățile locului de provenință. § II. Contribuțiuni directe și domenie. Art. 1. Dijma, imposibilă pe capitalura imobiliară în orașe și sate, impositură pe venitură imobiliară în orașe, impositură de 3 la sută asupra lucrului agricultoriloră și meșteșugariloră , asupra câștigului comer­­cianților­ și fabricanțiloră, impositură pen­tru scutirea din armată, impositură pe va­­lorea locativă a cârciumeloră, cafeneleloră, băcăniiiori, restauranteloră, tasa de 2 lum. la sută pe vân­tarea viteloră, tasele pe mori, pe debitele de tutunuri, și ori-ce alte dări directe în vigore către Stată, suntă și ră­mână desființate. Art. 2. Legea din 1873, pentru licen­țele de băuturi spirtase, se pune în apli­­cațiune, în totă întinderea Dobrogei, cu î n­­cepere de la 1 Ianuarie 1879. Reglemente și instrucțiuni ministeriale vor­ stabili ta­sele fixe de percepută, după poporațiune, conformă citatei legi. Art. 3. Ună recensementă se va face de urgință prin comunele urbane, spre a se impune la patentă și la impositură fonciară, conformă legilor­ române, comercianții, in­dustriașii și proprietarii de imobile din­­ fi­șele comune, cu începere de la 1 Ianuarie 1879. Instrucțiuni ministeriale vor a­fișa e­poca acestui recensementă, durata sea și clasa căreia va aparține, după poporațiune, fie-care orașă. Art. 4. Toți locuitorii care vor­ poseda acte de proprietate (țapi) în regulă, de la guvernul­ otomană, pentru cultură pe teri­­toriul­ Dobrogei, vor­ fi liberi a’și cultiva pământulă, scutiți de ori-ce dare în cur­­sul­ anului 1879. Art. 5. Dreptul­ de a întreține și a pă­șuna oile, caprele și rîmătorii pe domeniul­ statului se va cumpăra obligatoriu, ca și pe trecută, de toți proprietarii, cu preță de 1 b­ă de capă de oie­­ și capră, și de 60 bani de capă de rîmătură. Art. 6. Importatorii de oi, capre, rîmă­­tori, aduse în Dobrogea pentru iernare, vor­ fi supuși la aceiași dare, ce se va percepe după instrucții speciale prin biu­­rourile vamale. Art. 7. Recesementura generală ce e­a se face în România în anală viitură se va întinde și asupra Dobrogei. Art. 8. închirierea și arendarea imobi­­lilor­ și veniturilor­ domeniale, se vor­ face conformă legislațiunii actualmente în vigore în România. Art. 9. Organisațiunea financiară română și impositele directe din România vor­ in­tra în aplicațiune în Dobrogea cu începere de la 1 Ianuarie 1880. Art. 10. Legile române de percepție și legea de urmărire vor­ fi aplicabile în Do­brogea, întru­câtă nu vor­ fi contrarii dis­­posițiunilor­ regulamentului de față. § III. Despre monete. Art. 1. Monetele cu cursă obligatorie în România vor­ fi singurele admise în casele statului și date în părți de către acestea, pe totă teritoriulă Dobrogei. § IV. Disposițiuni transitorii. Art. 1. Pene la 1 Ianuarie 1879, nu se va percepe nici uă tasă de timbru sau în­registrare în totă întinderea teritoriului Dobrogei. (Monitor­ulâ). I Rectificarea frinitariclorii gre­­cesci. Disposițiunile împăciuitore manifestate de Portă pentru fișarea fruntarieloră grecescî nu mai suntă contestate astăzi. Le Moni­teur universel dă amănunte cu totul­ pre­cise și din forte bună isvoră, tfice elă, a­­supra proiectului care a reușită la Con­stantinopole. Economia proiectului consiste în a da totă două-dată satisfacere­a dorinței cuprinse în protocolele Congresului și trebuințeloru de apărare a teritoriului otomană. Proiec­­tul­ Porței acordă Greciei linia fișată la Berlin întru­câtă priveșce Tesalia, doja micșorăză cu trei (din patru părți aprope întinderea pământului Epirului pe care E­­lenii sperau a ’șî­’iă anesa. Acestă redu­­cere e motivată pe faptul­ că Turcia, ce­­dândă pené­t la linia fișată de Congresă și­ ară ave fruntaria deschisă în acea parte Cu tote acestea, Porta propune ca compen­­sare uă întindere ecuivalente spre Volo. Le Moniteur observă că partea într’ade­­vĕrit importantă pentru Grecia, din anexă­­rile otărîte la Berlin, este acela care pri­vesce Tesalia, și îngagâză pe guvernul­ e­­lenică d’a se arăta totă așa de moderată, ca și celă otomană, pentru a împăca în de­finitivă uă neînțelegere care amenința de a tulbura pacea Orientului. The Times primește următorea te­legramă din Pesta : Guvernul­ engleză și cele­l­alte cabi­nete ale marelor­ puteri dau dovadă de un mare bună-voință, pentru a susține ini­țiativa guvernului franceză, în privința unei mijlociri în favorea Greciei. In cu­­rândă, se va face ună demersă în acestă se­nsu,

Next