Romanulu, noiembrie 1878 (Anul 22)
1878-11-19
ATITULU DQUEPECI ȘI DOüI VOIELOE SI YEI PUTEA. ANONCIURI Linia de 30 litere petit, pagina IV. — 40 ban Deto , , , pagina III. 2 lei — A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea diarului. LA PARIS, la Havas, Laffite et C ne, 8 Place de la Bourse, LA LONDON, la Eugéne Micoud, No. 81-A Fleet Street, London E. C. LA VIENA, la d-nil Haasentein și Vogler, Walfischgasse 10. LA HAMBURG, la d. Adolf Steiner, pentru tóiá Germania. Articolele nepublicate se arăti. 20 BAM ESEMPLARULU Redacțiunea și Administrațiunea strada Domnei 14 Bucuresci, Jjj Brumaru In analisa discursului tronului, pe care amu făcută-o In cel doui numeri precedințî, amu vedjuta solicitudinea guvernului actualü pentru îndreptarea sortei poporului românii și pentru utilisarea resurselor naturale ale pământului românesci, aceste două puncturi, avuția poporului și avuția pământului, constituindu unica temeliă solidă, neclintită, permanentă, a avuției unui stată. Pe câtă timpă poporală română va fi săracă și sărăcită din ce în ce mai multă, pe câtă timpă pământulă românescă va ținea ascunse și aprópe necunoscute tesaurele sale interne, se va perde prin neîngrijirea mastră cununa sea esternă,secularele sale păduri, pe atâtă timpă va fi săracă și statală română, pe atâtă timpă bogăția acestui stată va fi ună fenomenă momentană, inconstantă, espusă la tóte vicisitudinile, la tóte fluctuațiunile evenimentelor. In cea mai strînsă legătură cu viitorea prosperitate materială a României se mai află, pe de altă parte, cestiunea căilor ferate, care totuși, prin natura loră de cărăușă ală civilisațiunii, suntă într’nă legătură nu mai puțină strînsă cu viitorul morală ală națiunii române. Acesta duplu caracteră ală drumului de seră este atâtă de pronunțată, incâtă ară fi anevoiă pentru cineva de a decide dacă printr’ensulă statală câștigă mai multă supt raportulă materială sau supt celă morală, căci In realitate câștigă decăpotrivă supt ambele raporturi. Posesiunea Dobrogei deschide o nouă strălucită perspectivă căilor ferate române, pe care — printr’oă mică funcțiune a rețelei nóstre cu linia deja esistente de la Cernavoda pene la Küstenge — acestă posesiune le va pune într’ună contactă directă cu Marea Negră. Pretinsă din puntulă de vedere economică, acesta funcțiune este pentru noi nu numai prețicisă, ci chiară urgentă în privința politică, ca celă mai sigură miijlocă de a cimenta cu^uă oră mai curândă deplina unire a României trans-danubiane cu România cis-danubiană. Mesagial- a înțelesă forte bine, supt tóte raporturile, acesta supremă necesitate, cândă țjice către Corpurile legiuitóre : „Grabnica unire a sistemului căriloră nóstre ferate cu calea ferată „Cernavoda-Răstenge este imperios” „reclamată de interesele nóstre politice „și comerciale Ca ceștiuni curatű morale, prin care noi vomă încheia acesta analiză a discursului tronului, ne apară următorele trei: 1. Armata; 2. Instrucțiunea publică ; 3. Egalitatea politică a tuturoră cultelor, a tuturor religiunilor. La prima vedere s’arătare ună paradoxă de a considera armata ca ună elementă curată morală ală viitorului națiunii române, și totuși așa este în realitate, așa rezultă din învățămintele trecutului și presiutelui, din natura intimă a lucrurilor. Ce pote fi mai morală ca prestigiul unei națiuni, ca stima și admirațiunea lumii pentru uă poporă? Acestă prestigiă, acestă stimă și admirațiune, care ne-am lipsită atâta timpă și pe care în deșertă ne-amă silită de a le câștiga numai prin cultură generală, numai prin liberalismul instituțiuniloră nóstre, numai prin activitate pacifică, ni le-a procurată astăzi, în cea mai mare parte, armata română, și totă prin armată, prin vechiulă principiă , și vis pacem, para bellum, prin atitudinea pururea absolută și demnă a națiunii române, le vomă menține pe viitoră. Trebuie ore să mai adăugămă că epocele cele mai militare din istoria tuturoră poporeloră, în Grecia lui Pericle, în Roma lui August, în Francia lui Ludovic XIV, în Germania lui Frederic celă Mare, au fostă totă-vădată epocele cele mai culminante în desvoltarea arteloră și litereloră, în aventură celă mai eminamente imorală ală energiei umane? Mesagiulă țjice în privința armatei : „Experiența dobândită pe câmpul ă „de bătaiă ne-a arătată îmbunătățățirile care se reclamă de organisațiunea puterii nóstre armate. Pentru grabnica introducere a acestoră „îmbunătățiri, Eu completfi pe pa„trioticulă d-vóstre zelo.“ Apoi, despre instrucțiunea publică elă adaugă cu dreptă cuvântă : „In fiăcare sesiune, d-vostră ați „dată mă patriotică și energică concursă instrucțiunii publice , atâtă „de trebuinciosá pentru desvoltarea „forțelor intelectuale și morale ale „națiunii. Amă ferma convincțiune „că, și în acesta sesiune, sculele noastre voră găsi în d-vóstru puteri nici sprijinitori.“ In privința armatei și a instrucțiunii publice, no iamă susținută de multă și ’n mai multe rânduri urmâtorele două puncturi, asupra cărora mai atragemă vădată atențiunea publică și mai cu semă a represintațiunii naționale : 1. Fișarea unui premiu și a câtorva accesite pentru cele mai bune proiecte asupra organisării definitive a armatei române; 2. Cea mai mare desvoltare posibilă a învățământului specială, adică universitară, comercială, profesională , pentru a se curma sădată teribila bală a absenteismului scolasticii, a trimiterii periodice a mii de tineri Români în străinătate, de unde ei se întorcă generalminte cu puțină adevărată solință, dară cu multă dispreță pentru totă ce e românescă, cu milione chieltuite și adesea cu viituri exotice contractate pentru totă-deauna. .Despre egalitatea politică a tuturor cultelor, nu mai vorbimă, de vreme ce nu Corpurile legiuitore actuale, ci viitorele .Camere de revisiune voră avea le desbate. Insistămă numai asupra naturei curată morale a acestei egalități, căci ceia ce cere de la noi Europa nu este decâtă recunoscerea unui principiu, recunoscută deja în tote țările civilizate. însuși mesagiu să precisezá destulă de bine acesta natură a egalității politice religionare, cândă zice : „Pe calea constituțională, d-va„stră veți pune în curândă țara în „posițiune de-a corespunde la așteptările Europei, la interesulü moralii „care înșișî Românii îlără de-a „face să dispară din Constituțiunea „nóstru principiului ne mai potrivită „cu luminele secolului, acelă ală „neegalității politice din causă de „religiune“. Amă fi dorită însă ca mesagială să constate, în acelașă timpă, că restricțiunile din trecută, fiă contra Israeliților, fiă contra Mahometanilor, nu provenină la noi delocă din intoleranță religiósă, pe care Românii n’au cunoscută-o nici uădată, chiară în întunereculă vécului de mijlocă, ci numai și numai din situațiunea precară a țării, care ne impunea multe condiții nescepționale pentru pururea amenințata conservare a naționalității române. Omiterea acestei importante considerațiuni este singura lacună pe care amă observată-o în mesagiă, ună mesagiă modelă supt tote ponturile de vedere, după cum o recunosce ânsăși oposițiunea. Camera a deschisă ar fi ședința la una oră ș’ună pătrară. După o,apelulă nominală, s’a <zisă că d-nii deputați nu s’aă înțelesă în privința alegerii dferă vice-președinți și s’a rădicată ședința, anunciându-se cea viitóre pentru Luni. Din norocire, comisiunea bugetară a rămasă în lucru ar fi ca și ieri. SERVIȚIULU TELEGRAFICII ALU AGENȚIEI HAVAS Constantinopole, 29 Noembre.—Portavoiesce se reîncepa negocierile pentru încheiarea unei învoieli definitive cu Rusia. Turcii construiescă ună drumă de seră pentru a lega întăririle rădicate în giurilă capitalei. Berlin, 29 Noembre.—Patruze ei din cei mai însemnați socialiști au fost efilați de poliția. Buda Pesta, 29 Noembre.— Comisiunea bugetară a delegațiunii austriace, conformându se dorințelor desprimate de cornițele Andrassy, hotărîtă a începe desbaterea generale a bugetului ministerului afacerilor străine, și a creditului destinată pentru acoperirea cheltuielelor de ocupare a Bosniei și Brzegovinei în 1879. Borna, 29 Noembre — Nișce documente sechestrate de poliție dau informațiuni asupra organisării internaționaliștilor și despre relațiunile lor cu internaționaliștii din străinătate. Paris, 29 Noembre.—Se telegrafieză din Petersburg că cinci divisiuni ruseșci au fostă reechemate din Turcia. Acesta măsură e considerată ca confirmarea politicei pacifice a Țarului. Paris, 29 Noembre. — Soiii private venite din Londra anundă că, ambasadorii marilor puteri, acreditați pe lângă Sultanulă, declarândă că n’aveau punteri de la guvernul- lară pentru a regula divergența ce este între Români și Ruși în privința delimitării fruntariei de la medădia Dobrogei către Silistra, cabinetul din Petersburg a cerută puterilor semnatare ale tratatului de la Berlin de a trimite ambasadoriloră loră la Constantinopole puterile și instrucțiunile trebuinciose pentru a resolve acesta cestiune. Ocuparea Dobrogei. L’Orient de astârzi primesce din Tulcea următorea telegramă cu data de la 14 (26) Noembre: „Astăzi, la orele 10 dimineța, hatelulă română România i eșită din portul Galați, arendă pe bordură sau comisiunea însărcinată cu primirea Dobrogei, precum și o mare parte din impiegații posteloră și telegrafeloră destinați pentru Tulcea și Isaccea. „La orele doie și jumătate, România a intrată în portulă Tulcei.j „Comisiunea a fost primită de primarul orașului care o întâmpină cu pâne și cu sare, și de totă poporațiunea, care aștepta cu nerăbdare sosirea sea. „Cinci arcuri de triumfă se rădicaseră în orașă: 2 de către Români, 1 de către Greci, 1 de către Musulmani și 1 de către Israeliți. „Bulgarii erau busumflați. „Comisiunea s’a dusă la palatură administrativă, unde funcționarii superiori au fostă presintați d-lui N. Catargi „Vă primire strălucită se pregătesce armatei , mâne autoritățile române voră fi instalate în sarcinele loră.“ DUMINECA, 19 NOEMBRE, 1878. B..................................................................... LUMINEZATE ȘI VEI FI. : ABONAMENTE. n Capitală și districte: ună ană 48 lei; șese ’luni 24 lei; trei luni 12 lei; uă lună 4 lei. Pentru tóte térile Europei, trimestru 15 lei. A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea diarulul. LA PARIS, la d-nii Darras-Halegrain, 5 me de l’anciene comédie și Havas, Laffite et C-nie, 8 place de la Bourse. LA VIENA, la d. B- G. PopovicI, 15 Fleischmarkt. IN ITALIA la d. doctoră Gustavo Croce. Via San Benigno, 17, Genova. Scrisorile nefrancate se refusä. 20 BANI ESEMPL ABIHi U REGÜLAMENTU pentru Stabilirea și perceperea raselor în Dobrogea. §. I. Contribuțiuni directe și vămi. Art. 1. Imposibilă timbrului și înregistrării, imposibilă asupra băuturilor spirtase și tasele vamale de importațiune și esportațiune, actualmente în vigóre în România, se aplică și teritoriului cedată României prin tratatul de la Berlin. j.Art. 2. Modulă de percepțiune va fi celă fișată prin legile, regulamentele și tarifele aplicate în România pentru fiecare din aceste contribuțiuni. Art. 3. In privința sării, se va urma conformă legislațiunii române asupra materiei. Art. 4. Comercială tutunurilor, în Dobrogea, este liberă. Art. 5. Risculă va percepe asupra tutunuriloră, tabacuriloră și țigăriloră de provenință străină ce se importă în Dobrogea, să iasă vamale de lei cinci sute la suta cin lilncpiorno AG «UG^ilVUIV» Art. 6. Tutunurile ce se cultivă în interiorul Dobrogei sunt supuse, în folosulă fiscului, la un tasă de 75 lei pentru suta de kilograme. Percepțiunea acestoră tase se va regula prin instrucțiuni speciale. Art. 7. Tutunurile provenindă din România sunt supuse, la importațiunea loră în Dobrogea, la uă tasă de 75 lei pentru suta de kilograme. Aceste tutunuri vor fi însoțite de certificate de origină, eliberate de autoritățile locului de provenință. § II. Contribuțiuni directe și domenie. Art. 1. Dijma, imposibilă pe capitalura imobiliară în orașe și sate, impositură pe venitură imobiliară în orașe, impositură de 3 la sută asupra lucrului agricultoriloră și meșteșugariloră , asupra câștigului comercianților și fabricanțiloră, impositură pentru scutirea din armată, impositură pe valorea locativă a cârciumeloră, cafeneleloră, băcăniiiori, restauranteloră, tasa de 2 lum. la sută pe vântarea viteloră, tasele pe mori, pe debitele de tutunuri, și ori-ce alte dări directe în vigore către Stată, suntă și rămână desființate. Art. 2. Legea din 1873, pentru licențele de băuturi spirtase, se pune în aplicațiune, în totă întinderea Dobrogei, cu î ncepere de la 1 Ianuarie 1879. Reglemente și instrucțiuni ministeriale vor stabili tasele fixe de percepută, după poporațiune, conformă citatei legi. Art. 3. Ună recensementă se va face de urgință prin comunele urbane, spre a se impune la patentă și la impositură fonciară, conformă legilor române, comercianții, industriașii și proprietarii de imobile din fișele comune, cu începere de la 1 Ianuarie 1879. Instrucțiuni ministeriale vor afișa epoca acestui recensementă, durata sea și clasa căreia va aparține, după poporațiune, fie-care orașă. Art. 4. Toți locuitorii care vor poseda acte de proprietate (țapi) în regulă, de la guvernul otomană, pentru cultură pe teritoriul Dobrogei, vor fi liberi a’și cultiva pământulă, scutiți de ori-ce dare în cursul anului 1879. Art. 5. Dreptul de a întreține și a pășuna oile, caprele și rîmătorii pe domeniul statului se va cumpăra obligatoriu, ca și pe trecută, de toți proprietarii, cu preță de 1 bă de capă de oie și capră, și de 60 bani de capă de rîmătură. Art. 6. Importatorii de oi, capre, rîmători, aduse în Dobrogea pentru iernare, vor fi supuși la aceiași dare, ce se va percepe după instrucții speciale prin biurourile vamale. Art. 7. Recesementura generală ce ea se face în România în anală viitură se va întinde și asupra Dobrogei. Art. 8. închirierea și arendarea imobililor și veniturilor domeniale, se vor face conformă legislațiunii actualmente în vigore în România. Art. 9. Organisațiunea financiară română și impositele directe din România vor intra în aplicațiune în Dobrogea cu începere de la 1 Ianuarie 1880. Art. 10. Legile române de percepție și legea de urmărire vor fi aplicabile în Dobrogea, întrucâtă nu vor fi contrarii disposițiunilor regulamentului de față. § III. Despre monete. Art. 1. Monetele cu cursă obligatorie în România vor fi singurele admise în casele statului și date în părți de către acestea, pe totă teritoriulă Dobrogei. § IV. Disposițiuni transitorii. Art. 1. Pene la 1 Ianuarie 1879, nu se va percepe nici uă tasă de timbru sau înregistrare în totă întinderea teritoriului Dobrogei. (Monitorulâ). I Rectificarea frinitariclorii grecesci. Disposițiunile împăciuitore manifestate de Portă pentru fișarea fruntarieloră grecescî nu mai suntă contestate astăzi. Le Moniteur universel dă amănunte cu totul precise și din forte bună isvoră, tfice elă, asupra proiectului care a reușită la Constantinopole. Economia proiectului consiste în a da totă două-dată satisfacerea dorinței cuprinse în protocolele Congresului și trebuințeloru de apărare a teritoriului otomană. Proiectul Porței acordă Greciei linia fișată la Berlin întrucâtă priveșce Tesalia, doja micșorăză cu trei (din patru părți aprope întinderea pământului Epirului pe care Elenii sperau a ’șî’iă anesa. Acestă reducere e motivată pe faptul că Turcia, cedândă penét la linia fișată de Congresă și ară ave fruntaria deschisă în acea parte Cu tote acestea, Porta propune ca compensare uă întindere ecuivalente spre Volo. Le Moniteur observă că partea într’adevĕrit importantă pentru Grecia, din anexările otărîte la Berlin, este acela care privesce Tesalia, și îngagâză pe guvernul elenică d’a se arăta totă așa de moderată, ca și celă otomană, pentru a împăca în definitivă uă neînțelegere care amenința de a tulbura pacea Orientului. The Times primește următorea telegramă din Pesta : Guvernul engleză și celelalte cabinete ale marelor puteri dau dovadă de un mare bună-voință, pentru a susține inițiativa guvernului franceză, în privința unei mijlociri în favorea Greciei. In curândă, se va face ună demersă în acestă sensu,