Romanulu, noiembrie 1878 (Anul 22)
1878-11-08
ANULU D QUESTECI ȘT DOÜI VOIES DE SI TEI PUTEA. ANUNCIORI. Linia de 30 litere petit, pagina IV. — 40 ban Deto , , , pagina III. 2 lei — A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiuneadiarnlui. LA PARIS, la Havas, Laffite et C-ne, 8 Place de la Bourse. LA LONDON, la Eugéne Micoud, No. 81-A Fleet Street, London E. C. LA VIENA, la d-nil Haasentein și Vogler, Walfischgasse 10. LA HAMBURG, la d. Adolf Steiner, pentru totă Germania. Articolele nepublicate se ardu. 20 BANI ESEMPLARULU Din causa sărbătorii Sf. Arhanghelii Mihailoi și Gavrila, numerulți viitoru nu va apare de câtă Joul sora. Redacțiunea și Administrațiunea strada, Domne! 14 MERCURI, S NOEMBRE, 1878. LUMINEZA TE ȘI VEI FI. ABONAMENTE. n Capitală și districte, umană 48 lei; șese luni 24 lei; trei luni 12 lei; uă lună 4 lei. Pentru tote țerile Europei, trimestru 15 lei. A se adresa: IN ROMANIA, Ia administrațiunea diarulul. LA PARIS, la d-niî Darras-Halegrain, 5rue de l’anciene comédie și Havas, Laffite et C-nie, 8 place de la Bourse. LA VIENA, la d. B' G. PopovicI, 15 Fleischmarkt. IN ITALIA la d. doctorü Gustavo Croce. Via San Benigno, 17, Genova. Scrisorile nefrancate se refusă. 20 BANI ESEMPLARULU Bucuresci,Brumară că singură cestiune în România are privilegiul de a fi și politică, și financiară și economică , arendă în toto ’uă însemnătate de primulă rangă. Acesta este cestiunea căieloră ferate. Acesta cestiune a adusă la noi în țară cele mai mari presiuni politice, ministerie s’aă făcută și desfăcută din causa iot.^Guvernulă trecută, cere adu Camerei votarea conversiunii Bleichröder în contra voinței și dreptului țerei,ficea în desbaterile din secțiuni: „gândiți-vă, domniloră, că la spatele concesionarilor, se rădică umbra îngrozitora a d-lui de Bismarck“ . Nu numai din acestă puntă de vedere, destulă de nenorocită, cestiunea căieloră ferate este u c cestiune politică. Să nu uitămă că Austro-Ungaria, prin puternica sea societate Staats Bahn, reușise a pune mâna pe esploatarea căielor- nostre ferate. Acesta societate a dispusă după placul de esploatare pănă la intrarea Rușilor, în țară, cândă, iarăși pentru rațiuni politice, guvernulu germană a stăruită ca societatea austriacă să fie înlăturată. De atunci numai esploatarea se face de a dreptură de către societatea din Berlin. In scurtă, însmânele societăței germane stă în mânele societăței austriace, căiele nóstre ferate n aă fosta nici uă dată ale nóstre, n’aă servită nici uă dată interesele nóstre naționale. Din puntură de vedere economică, căiele ferate,cise române, n’au servită nici uă dată interesele economice române. Tarifele pentru transportul cerealeloră simtă enormeastăferă încâtă producerea nostrá agricolă ajunge la porturi cu chieltuieli forte mari, prin urmare cu prețura forte urcată și în neputință de a face concurență cerealelor, unguresc și rusesc!. Comercială națională în genere este răă servită, săă mai exactă este esploatată 0ră nu servită, prin aceste căi, care erau menite a -i da celă mai mare avăntă. Acelașă lucru se pote fica despre industria națională, care este mai puțină favorizată decâtă industria străină, ce intră în țară pentru a scote pe fiecare ană sume enorme. Deosebită de acesta, esploatarea se face prin funcționari străini, care vină spre a face avere și a pleca apoi să o ducă în țările unde am trăită și unde voiescă să trăiescă. Din puntură de vedere financiară, statuia plăteșce ca anuități să sumă ce reprezintă a cincia parte a venitului totală ală țărei, fără să potă parveni a ave asupra esploatării mă controla reala și suficientă. In acelașă timpă, venitulă netă ală căreloră ferate este scăzută prin lefuri, forte mari în raportă cu lefurile plătite de stată, prin tantieme de sute de mii de lei și prin tată felulă de chieltuieli puse în comptulă esploatării, chieltuieli asupra cărora se urmeză neînregurate disensiuni între esploatatori și vernă, fără ca acesta să putá parveni a le reduce sau a le face să fie trecute în comptulă societății, adică în comptulă garanției de 7 luni. la sută asupra capitalului de construcțiune. Sumele puse în contestațiune de guvernul actuală se urcă la mai multe milione, dacă societatea are pentru densa usură și aprobarea tacită a guvernului trecută, astăfelă că cestiunea nu sa vă putea resolve decâtă prin judecată. Gravele inconveniente, pe care le schițarămă forte pe scurta pănă aci, aă preocupată mai multă seă mai puțină pe toți miniștrii câți s’aă succedată de mai mulți ani la ministeriele de financie, de lucrări publice, și chiară pe mii de esterne. De aceia toți aă dorită a rescumpăra pe complulă statului căiele ferate și aă negociază în acestă scapă cu consiliul de supraveghiare. După câtă scimă, esistă la consiliul de miniștri ună dosară coprimjendă diferite acte, diferite raporturi și diferite propuneri asupra acestei cestiuni. Studiul acestui dosară este forte interesantă pentru cine ară voia’și face uă ideie de condițiunile în care se presinta mai nainte rescumpărarea în comparare cu condițiunile pe care, după câtă scimă, le-a dobândită acum guvernulă. Mai mulți miniștri și mai mulți agenți diplomatici au negociază fără succesă la Berlin rescumpărarea, cu însuși consiliul de supraveghiare ală societății. Urmele negocierilor dumneloră se află în dosarul despre soare vorbirămă și în mai multe scrisori pe care le posede consiliul de supraveghiare. Nu vomă da numele negociatorilor, pentru că este departe de gândul nostru de a face u c cestiune politică scă de partită dintr’uă cestiune atâtă de eminamente națională. Suntemă însă nevoiți a spune că în 1875 d. Nicolae Crețulescu, unulă din negociatori, a avută jj nenorocita ideie—ară trebui să shemă culpabila ideie, daca ară fi esistată premeditare— neaua n»siliului de supraveghiare urmatorea declarare : „Celă d’ântâiă și celă mai importantă puntă este egalitatea absolută a sarcinelor pentru stată. Plecândă de la acestă punză de vedere, că rescumpărare n’ar fi posibilă,, de câtă buândă de bază a calculului una capitală identică cu capitalul de construcțiune recunoscută prin convențiunea de la 1872—minus sumele deja amortisate din acestă capitală — precum și uă anuitate pentru serviciul titlurilor, date în loculă acțiuniloră, anuitate echivalentă, în ceia ce privesce suma și termenulu, că îngagiamintele actuale ale statului. Prin urmare, vă dobândă de 7 și jumătate la sută și uă cotă de amortisare de unu la mie.“ Nu voimă a ne întinde asupra marelui său făcută negocieriloră prin aceste condițiuni puse de represintantul guvernului ca base ale rescumpărării. Acestă renundare voluntară la orice avantagiă materială pentru stată în afacerea rescumpărării este pentru noi neînțelesă, cândă scimă ; mai cu osebire câte avantagie a reușită guvernulă să dobândescă acum , pentru stată, în condițiunile convenite în proiectulă de rescumpă. are declararea făcută de d. N. Crețulescu rămâne uă enigmă, j Mai î nainte cnsé de a ajunge la stabilirea condițiunilor dobândite acum și convenite cu însuși consiliuli de supraveghiare, multe dificultăți’aărădicată, din causa declarărilor făcute de d. N. Crețulescu, și de ma multe ori afacerea a fostă considerată ca imposibilă. Nu ne vomă întinde astăzi asupra negocierilor, care se urmeză de la Marte anulă curinte, până ce ai îsbutită în ultimele zile ale lui Octobre trecută la formularea unor convențiuni, care vor fi în curând, supuse unei comisiuni compusă diin bărbații cei mai însemnați, și în urma Camerelor. Vomă spune numai că, după mulți luptă, basele puse de d. N. Crețulescu pentru rescumpărare au foști cu totul înlăturate; nici egalitatea dobânijer de 7 luni. la sută, nici termenulă mai multă decâtă o nerosă de 90 de ani n’au fostă manținute. Ambele au fostă multă modificare în favorea statului. Amortisarea întregului capitală se va face numai în 33 de ani și jumătate, câștigându-se astăfelă 49 ani din termenul pentru care statulă este îngagiată astăzi. Cu tote acestea, statulă nu va plăti în acești 38 ani și jumătate nici ună bană mai multă anuitate decâtă plăteșce astăzi; din contra, chiară asupra anuitățiior actuale, va realiza oăarecare economie, deosebită de ceia ce va câștiga asupra tantiemelor, ce dispară, și asupra remunerării mai multor autorități ale societății, care asemenea dispară. Spre a putea dobândi ună resultată atâtă de fericită, dobânda nouelor titluri ale statului, ce se vor da în schimbul titluriloru actuale ale societății, nu va fi de 7 lum. la sută, cum se îngagiase d. Crețulescu, ci numai de 6 la sută. Pentru astăzi ne oprimă la aceste lămuriri, garantândă scrupulosa sorii esactitate. Nu voimă a face complută câștigului ce’să realisă statulă, deși oricine și’lă pute face în urma indicațiunilor de mai sus”. Nu voimă a intra în asemeni amănunte, pentru că nu numai țera , prin represintațiunea iei, va avea a se rosti asupra acestei mari cestiuni, ci și acționarii căreloră ferate. Cestiunea este dera din cele mai UCilUct UU, VAU ttUUACU GUU suiw«*» r h confrații noștri din presa română, ca celă puțină din acesta cestiune se nu facă uă afacere de partită și da oposițiune, se lase caracterulti sca noțională, și să se intereseze toți de uăpotrivă de isbânda iei. Destulă că, la Berlin, organele deprinse cu „fondurü reptilelor“ au întreprinsă ună deplorabilă șantagiă asupra acestei afaceri, strigândă pe tóte tonurile că guvernulă s’a înțelesă cu consiliul de supraveghiare spre a frustra pe acționari; să nu mai începu acum și organe românesc a face în sensu opusă ună deplorabilă cotă organelor din Berlin. Să aștepte celă puțină ca cestiunea să devie pe deplină publică, prin presintarea naintea Camerelor, și atunci, daca voră găsi că afacerea e rea pentru stată, voră fice totă ce voră voi, déri celă puțină vară ,jice în cunoșcință de causă, basată pe uă învoielă speciale, în care se stipuleză că Austria va da protecțiunea sea Turciei, déca s’aru produce orecare eventualități care nu suntă încă precisate.“ Orientulü publică următorea telegramă oficiale, primită ieri de d. baronă Fava, ministrul Italiei, și privitóre la atentatulu contra regelui Umberto: „Boma, 18 Noembre.—Noutatea despre atentată respândindu-se în orașă, la 9 ore sera, tote spectaculele au fost suspendate. Uă demonstrațiune impunetóre s’a făcută pe strade; că mulțime enormă s’a îndreptată către ministerul de interne pentru a cere noutăți despre rege, care au fost o dare imediată. Mulțimea le-a primită cu strigări de : Traiescă regele! Trăiască Cairoli!“ Ambasadorii și miniștrii străini au mersă la ministerul de interne și ală afacerilor străine pentru a felicita autoritățile. Demonstrațiunile mergu crescendă, mai cu sema pe piața Colonna, Corso, la Capitoliă, cu musică, drapele naționale și facle. Pe tote stradele, mai cu sema pe Corso, tóte casele erau luminate. Mulțimea s’a îndreptată apoi către Monte Citorio. Deputații presinți că telegrafiază uă adresă de felicitați une cătră Maiestatea sea. Senatulă și Camera deputațiloră voră trimite uă deputațiune la Maiestățile Lora. SERVIȚIULU TELEGRAFICII ALU AGENȚIEI HAVAS Paris, 18 Noembre. — Camera deputaților« a invalidată alegerea d-lui de Fourtoui, fostulu ministru din întru ia 16 Iinală. Neapole, 18 Noembre.—In perchisițiunea făcută la domiciliul autorului atentatului în contra Regelui Italiei s’au găsită scrisori care arătă că el era în relațiuni cu internaționaliștii. Mai mulți internaționaliști au fost arestați. Regele Umbert fusese informată în două rânduri despre atentată. Constantinopole, 18 Noembre.— Karatheodory pașa a fostă numită guvernatore ală Cretei. Densulă a fost primită astăzi de Sultanulă și va pleca în curénda la Canea. Sultanulă a însărcinată prin telegrame pe Midhat-pașa d’a precede la aplicarea reformelor propuse de Englitera f spre a fi introduse în Siria. Viena, 18 Noembre.—L’anuncia din Constantinopole Corespondenței politice : „Desele întrevorbiri care au avută locă acum în urmă între Savfet-pașa și comitele Zichy ar fi avută de obiectă încheiarea unei convențiuni între Austria și Turcia, în scopulu unei ocupări comune a districtului Novibazară. Convențiunea proiectată ar fi tlsubíitulu alegerilorü col. II | comunalii Severin.— Tache Ștefănescu, St. Corlănescu, N. Barborescu. Iași.— Dim. Rossetti, Const. Christodulo , n----1-----X Alin.;I ț Bercescu. Focșani.—N. D. Dimitriu, Z. Kiriak, N. Potopu, și T. Crângu. Caracalü.— Tache Been, Ilié Brejbénu, } Is,ncu Leovénu, N. Bibianu. Buzea.— N. I. Constantinescu, Emanuel Mehtupciu, Ghiță Poenaru, Dim. Critenu. ■ Tecuciu.—Constantin Racoviță, Alecu Alesandrescu, Dim. Morțun și Garabet Popovici. Călărași.—Panait Șerbănescu, Moscu Mihail, Iacovache Rădulescu. Galați.— George P. Mantu, P. Alesandrescu, Iancu Nicu și profesorele Scriban. Bârlad.—Ion Coroi, Teodor Pascu, George Vasiliu și Iordache Ganea. Slatina.—N. Negrenu, Niță Dimitrescu, St. Daniil. Craiova.— Tănăsache Ghenovici, N. T. Popp, St. Zăgănescu. Bacău.—George Hociug, Iacovache Constantinii, Constantin Turbure, Dim. Lupașcu. Pftra.— T. Dornescu, Ghiță Jorist, G. Dolboski, N. Șoimariu, T.Măgurele— Ilie Popescu, Guță Dimitrescu, Frâncu Moghilescu, Anghelache D. Popescu? Fălticeni.—N. Popovici, C. Colcea, T. Tănase, G. Mironescu, Râmnicu-Sărată. — P. Ciochină, I. Georgescu, I. Zamfirescu, I. Michaiescu. Ploiesci. — Haralambie Stănescu, Matache Nicolau, Nache I. Naciovici, T Jiu. — George lonescu, Matei Dămărîcu, Vasile Măcescu. Bucuresci. — I. Procopiu Dimitrescu, N. Manolescu, C. Bozianu, IDim. Geani. Pitesci. — Mihhăiță Negulescu, Iancu Ștefănescu, Fotache Radovici, Ghiță David. Târgoviște. — Ghiță Constantinescu, Alecu Brătescu, Isaia Lerescu, Dincă Bucșenanu. D. Președinte ale întrunire! electorale de Jour sera ne trimite spre publicare lista de candidați pentru alegerile comunale de la 5 Noembre, care s’a făcută de comisiunea numită în întrunirea de Dumineca trecută și a fostă aprobată de cea d’a sera. Reproducemă acea listă, fără ca noi să luămă parte nici pentru nici contra . Colegiulu IV. Nicolae Fiera. — Grigorie Serurie. — Pană Buescu. 10— Marin Hristu. — Antonă Mavius. Principele Dondukof-Korzakof La Livadia. Citim și în Le lemps de la 16 Noembre : „Agenția rusă ne comunică uă scrie care nu e lipsită de orecare însemnătate în împrejurările de facili . Principele Dondukof-Korzakof a chiemată la Livadia, și în acelăși timpă uă altă depeșă anuncia că generalele Totleben primise și eră ordinul de a se duce lângă împăratur. Se scie că generarele Totleben e comandantele-șefă al întregei armate ruse din Bulgaria și Rumelia; supt ordinele sale, generarele Scobelei eserciteză ună comandamentă specială, acela ală corpului de observare la sudul Balcaniloră. Guvernul rusă găsise de cuviință de a stabili astăferă două comandamente, până la ună orecare pantă deosebite, în provinciile în care trupele sele trebuie să șenă în timpuli de nouă luni, începănd de la schimbarea ratificațiunilor a tratatului din Berlin. Ore pentru că generele Totleben rămânea investită cu autoritatea militară supremă de ambele părți ale Balcanilor, principele Dondukos-Korzakos, funcționară civilă, s’a crezută chiemată a’și arăta talentele de organisare la sudulă ca și la nordul acestor munți? Se pare. Deră s’a dovedită îndestulă că litera tratatului nu autoriza pe comisarulă rusă numită de Bulgaria să arate atâta activitate în Rumelia orientală, și c’ară fi trebuită să înțelegă destulă de bine spiritulă aca să nu facă acte și discursuri cu totul condamnabile, din punctul de vedere ală stipulațiunilor de la Berlin. Autoritatea vitezului și ralului generale Scobeleț era îndestulătore ca să manție în Bulgaria orientală uă stare de lucruri provisOică totă așa de satisfăcătore ca aceia care domnesce în acestă țară de la sosirea trupelor rusesc, și ca să protegă comisiunea europenă în îndeplinirea mandatului iei; pentru momenta nu trebuia a dori mai multă, celă puțină pe câtă timpă împăratul Alesandru —a cărui sinceritate pute fi calomniată, oară numai din causa greșaleloră propriilor săi servitori, — rămânea nemișcată în dorința sea de a esecuta tratatul din Berlin, prin aplicarea tuturor clauselor acestui contractă, fără a denatura înțelesulă său prin interpretări para și u6 seu prin acțiuni contrarii pe supt mână. Singura autoritate rusă, ale cărei drepturi le-a consfințită tratatulă în sudul Balcanilor, este aceia pe care o exercită în momentul de faciă generarele Scobelei, comandantele trupelor de ocupațiune. Principele Dondukos și Stolipin s’aă instalată în Rumelia orientală afară din tratată și contrariă cu intențiunile sele. Engliteza a protestată la Petersburg printr’uănotă. împăratul ă însuși a esprimată la Livadia voința sea și se scie în ce termeni. Cu greă s’ară pute presupune că, decă principele Dondukos Korzakos merge la Livadia, chiemată de suveranul săă, nu este pentru a primi oă lecțiune meritată. „Nici uă dată, în adevără, situațiunea diplomatică nu fusese mai bună decâtă cândă se ivi conflictul anglo-afgană. Dorite să nedorite, resultatele misiunii ruse la Cabală se întorseseră în favorea acestei puteri. Totală o sfătuia să rămână atentă și pasivă; discursură intempestivă ală comisarului rusă la Filipopoli, campania sea în contra tratatului din Berlin, nu putea din contra decâtă să înstrăineze Rusiei pe toți care credă încă în rolulă bunei credințe, în raporturile internaționale.“ B