Romanulu, noiembrie 1878 (Anul 22)

1878-11-08

ANULU D QUE­STECI ȘT DOÜI VOIES DE SI TEI PUTEA. ANUN­CIORI. Linia de 30 litere petit, pagina IV. — 40 ban Deto , , , pagina III. 2 lei — A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiuneadiarnlui. LA PARIS, la Havas, Laffite et C-ne, 8 Place de la Bourse. LA LONDON, la Eugéne Micoud, No. 81-A Fleet Street, London E. C. LA VIENA, la d-nil Haasentein și Vogler, Walfischgasse 10. LA HAMBURG, la d. Adolf Steiner, pentru totă Germania. Articolele nepublicate se ardu­. 20 BANI ESEMPLARULU Din causa sărbătorii Sf. Arh­anghelii Mih­ailoi și Gavrila, numerulți viitoru nu va apare de câtă Joul sora. Red­acțiunea și Administrațiunea strada, Domne! 14 MERCURI, S NOEMBRE, 1878. LUMINEZA­ TE ȘI VEI FI. A­B­O­N­A­M­ENTE. n Capitală și districte, um­­ană 48 lei; șese luni 24 lei; trei luni 12 lei; uă lună 4 lei. Pentru tote țerile Europei, trimestru 15 lei. A se adresa: IN ROMANIA, Ia administrațiunea diarulul. LA PARIS, la d-niî Darras-Halegrain, 5rue de l’anciene comédie și Havas, Laffite et C-nie, 8 place de la Bourse. LA VIENA, la d. B' G. PopovicI, 15 Fleisch­markt. IN ITALIA la d. doctorü Gustavo Croce. Via San Benigno, 17, Genova. Scrisorile nefrancate se refusă. 20 BANI ESEMPLARULU Bucuresci,Brumară că singură cestiune în România are privilegiul­ de a fi­­ și politică, și fi­nanciară și economică , arendă în toto ’uă însemnătate de primulă rangă. Aces­ta este cestiunea căieloră­­ ferate. Acesta cestiune a adusă la noi în țară cele mai mari presiuni politice, ministerie s’aă făcută și desfăcută din causa iot.^Guvernulă trecută, ce­re adu Camerei votarea conversiunii Bleichröder în contra voinței și drep­tului țerei,­­ficea în desbaterile din secțiuni: „gândiți-vă, domniloră, că la spatele concesionarilor, se rădică umbra îngrozitora a d-lui de Bis­marck“ . Nu numai din acestă puntă de vedere, destulă de nenorocită, ces­­tiunea căieloră ferate este u c ces­tiune politică. Să nu uitămă că Au­­stro-Ungaria, prin puternica sea so­cietate Staats Bahn, reușise a pune mâna pe esploatarea căielor- nostre ferate. Acesta societate a dispusă după placu­l de esploatare pănă la intrarea Rușilor, în țară, cândă, ia­­răși pentru rațiuni politice, guver­­nulu germană a stăruită ca socie­tatea austriacă să fie înlăturată. De atunci numai esploatarea se face de a dreptură de către societatea din Berlin. In scurtă, însmânele societăței ger­mane stă în m­ânele societăței au­­striace, căiele nóstre ferate n aă fosta nici uă dată ale nóstre, n’aă ser­vită nici uă dată interesele nóstre naționale. Din puntură de vedere economică, căiele ferate,­­cise române, n’au ser­­­­vită nici uă dată interesele econo­­mice române. Tarifele pentru trans­­portul­ cerealeloră simtă enorme­­astă­feră în­câtă producerea nostrá agricolă ajunge la porturi cu chiel­­tuieli forte mari, prin urmare cu prețura forte urcată și în neputință de a face concurență cerealelor, un­guresc­ și rusesc!. Comercială națio­nală în genere este răă servită, săă mai exactă este esploatată 0ră nu servită, prin aceste căi, care erau menite a -i da celă mai mare a­­văntă. Acelașă lucru se pote­­ fica despre industria națională, care este mai puțină favorizată de­câtă in­dustria străină, ce intră în țară pen­tru a scote pe fie­care ană sume e­­norme. Deosebită de acesta, esploa­tarea se face prin funcționari stră­ini, care vină spre a face avere și a pleca apoi să o ducă în țările unde am trăită și unde voiescă să tră­­iescă. Din puntură de vedere financiară, statuia plăteșce ca anuități să su­mă ce reprezintă a cincia parte a venitului totală ală țărei, fără să potă parveni a ave asupra esploa­­tării m­ă controla reala și sufici­entă. In acelașă timpă, venitulă netă ală căreloră ferate este scăzută prin lefuri, forte mari în raportă cu lefurile plătite de stată, prin tantieme de sute de mii de lei și prin tată felulă de chieltuieli puse în comptulă esploatării, chieltu­ieli asupra cărora se urmeză neînre­­gurate disensiuni între esploatatori și vernă, fără ca acesta să putá par­veni a le reduce sau a le face să fie trecute în comptulă societății, adică în comptulă garanției de 7 luni. la sută asupra capitalului de construc­­­țiune. Sumele puse în contesta­ți­une de guvernul­ actuală se urcă la mai multe milione, dacă societatea are pentru densa usură și aprobarea ta­cită a guvernului trecută, astă­felă că cestiunea nu sa vă putea resolve de­câtă prin judecată. Gravele inconveniente, pe care le schițarămă forte pe scurta pănă aci, aă preocupată mai multă seă mai puțină pe toți miniștrii câți s’aă succedată de mai mulți ani la mi­­nisteriele de financie, de lucrări pu­blice, și chiară pe m­ii de esterne. De aceia toți aă dorită a rescum­­păra pe complulă statului căiele fe­rate și aă negociază în acestă scapă cu co­nsiliul­ de supraveghiare. După câtă scimă, esistă la consiliul­ de miniștri ună dosară coprim­jendă diferite acte, diferite raporturi și di­ferite propuneri asupra acestei ces­ti­uni. Studiul­ acestui dosară este forte interesantă pentru cine ară voi­a’și face uă ideie de condițiu­­nile în care se presinta mai nainte rescumpărarea în comparare cu con­­dițiunile pe care, după câtă scimă, le-a dobândită acum guvernulă. Mai mulți miniștri și mai mulți agenți diplomatici au negociază fără succesă la Berlin rescumpărarea, cu însuși consiliul­ de supraveghiare ală societății. Urmele negocierilor­ dumneloră se află în dosarul­ de­spre soare vorbirămă­ și în mai multe scrisori pe care le posede consiliul­ de supraveghiare. Nu vomă da numele negociatori­­lor­, pentru­ că este departe de gân­­dul­ nostru de­ a face u c cestiune politică scă de partită dintr’uă ces­tiune atâtă de eminamente națio­nală. Suntemă însă nevoiți a spune că în 1875 d. Nicolae Crețulescu, unulă din negociatori, a avută jj ne­­norocita ideie—ară trebui să­­ sh­emă culpabila ideie, daca ară fi esistată premeditare— ne­a­ua n»­­­­­siliului de supraveghiare urmatorea declarare : „Celă d’ântâiă și celă mai impor­tantă puntă este egalitatea absolută a sarcinelor­ pentru stată. Plecândă de la acestă punză de vedere, că rescumpărare n’ar­ fi posibilă,, de câtă buândă de bază a calculului una ca­pitală identică cu capitalul­ de con­strucțiune recunoscută prin convenți­­unea de la 1872—minus sumele de­ja amortisate din acestă capitală — precum și uă anuitate pentru servi­­ciul­ titlurilor, date în loculă acți­­uniloră, anuitate echivalentă, în ceia ce privesce suma și termenulu, că în­­gagiamintele actuale ale statului. Prin urmare, vă dobândă de 7 și jumătate la sută și uă cotă de amortisare de unu la mie.“ Nu voimă a ne întinde asupra ma­relui său făcută negocieriloră prin aceste condițiuni puse de represin­­tantul­ guvernului ca base ale res­­cumpărării. Acestă renund­are voluntară la ori­ce avantagiă materială pentru­­ stată în afacerea rescumpărării este­­ pentru noi neînțelesă, cândă scimă ; mai cu osebire câte avantagie a reu­­­­șită guvernulă să dobândescă acum , pentru stată, în condițiunile conve­nite în proiectulă de rescumpă. are­­ declararea făcută de d. N. Crețu­­­­lescu rămâne uă enigmă, j Mai î nainte cnsé de a ajunge la stabilirea condițiunilor­ dobândite a­­­­cum și convenite cu însuși consiliuli de supraveghiare, multe dificultăț­i’aă­rădicată, din causa declarărilor­ făcute de d. N. Crețulescu, și de ma multe ori afacerea a fostă conside­rată ca imposibilă. Nu ne vomă întinde astăzi asu­pra negocierilor, care se urmeză de la Marte anulă curinte, până ce ai îsbutită în ultimele­­ zile ale lui Oc­tobre trecută la formularea unor­ convențiuni, care vor­ fi în curând, supuse unei comisiuni compusă diin bărbații cei mai însemnați, și în urma Camerelor­. Vomă spune numai că, după mulți luptă, basele puse de d. N. Crețu­lescu pentru rescumpărare au foști cu totul­ înlăturate; nici egalitatea dobânijer de 7 luni. la sută, nici ter­­menulă mai multă de­câtă o nerosă de 90 de ani n’au fostă manținute. Ambele au fostă multă modificare în favorea statului. Amortisarea întregului capitală se va face numai în 33 de ani și jumă­tate, câștigându-se astă­felă 49 ani din termenul­ pentru care statulă este îngagiată astăzi. Cu tote acestea, statulă nu va plăti în acești 38 ani și jumătate nici ună bană mai multă anuitate de­câtă plăteșce astăzi; din contra, ch­iară asupra anuitățiior actuale, va realiza oă­are­care economie, deo­sebită de ceia ce va câștiga asupra tantiemelor­, ce dispară, și asupra remunerării mai multor­ autorități ale societății, care asemenea dis­pară. Spre a putea dobândi ună resul­­tată atâtă de fericită, dobânda noue­­lor­ titluri ale statului, ce se vor­ da în sch­imbul­ titluriloru actuale ale societății, nu va fi de 7 lum. la sută, cum se îngagiase d. Crețulescu, ci numai de 6 la sută. Pentru astăzi ne oprimă la aceste lămuriri, garantândă scrupulosa sorii esactitate. Nu voimă a face complută câști­gului ce’să realisă statulă, de­și ori­cine și’lă pute face în urma indica­­țiunilor­ de mai sus”. Nu voimă a intra în asemeni amănunte, pentru că nu numai țera , prin represinta­­țiunea iei, va avea a se rosti asu­pra acestei mari cestiuni, ci și ac­ționarii căreloră ferate. Cestiunea este dera din cele mai UCilUct UU, VAU ttUUACU GUU suiw«*» r­­­ h confrații noștri din presa română, ca celă puțină din acesta cestiune se nu facă uă afacere de partită și da oposițiune, se­­ lase caracterulti sca noțională, și să se intereseze toți de uă­potrivă de isbânda iei. Destulă că, la Berlin, organele de­prinse cu „fondurü reptilelor­“ au întreprinsă ună deplorabilă șantagiă asupra acestei afaceri, strigândă pe tóte tonurile că guvernulă s’a înțe­­lesă cu consiliul­ de supraveghiare spre a frustra pe acționari; să nu mai începu acum și organe româ­nesc­ a face în sensu opusă ună de­plorabilă cotă organelor­ din Ber­lin. Să aștepte celă puțină ca cesti­unea­­ să devie pe deplină publică, prin presintarea naintea Camerelor­, și atunci, daca voră găsi că aface­rea e rea pentru stată, voră­­ fice totă ce voră voi, déri celă puțină vară ,jice în cunoșcință de causă, basată pe uă învoielă speciale, în care se stipuleză că Austria va da protecțiunea sea Turciei, déca s’aru produce ore­care even­tualități care nu suntă încă precisate.“ Orientulü publică următorea telegramă oficiale, primită ieri de d. baronă Fava, ministrul­ Italiei, și privitóre la atentatulu contra regelui Umberto: „Bom­a, 18 Noembre.—Noutatea despre atentată respândindu-se în orașă, la 9 ore sera, tote spectaculele au fost­ suspendate. Uă demonstrațiune impunetóre s’a făcută pe strade; că mulțime enormă s’a îndrep­tată către ministerul­ de interne pentru a cere noutăți despre rege, care au fost o dare imediată. Mulțimea le-a primită cu strigări de : Traiescă regele! Trăiască Cairoli!“ Ambasadorii și miniștrii străini au mersă la ministerul­ de interne și ală afacerilor­ străine pentru a felicita autoritățile. Demonstrațiunile mergu crescendă, mai cu sema pe piața Colonna, Corso, la Ca­­pitoliă, cu musică, drapele naționale și facle. Pe tote stradele, mai cu sema pe Corso, tóte casele erau luminate. Mulțimea s’a îndreptată apoi către Monte­ Citorio. De­putații presinți că telegrafiază uă adresă de felicitați une cătră Maiestatea sea. Se­­natulă și Camera deputațiloră voră tri­­mite uă deputațiune la Maiestățile Lora. SER­VIȚIULU TELEGRAFICII ALU AGENȚIEI HAVAS Paris, 18 Noembre. — Camera deputați­lor« a invalidată alegerea d-lui de Fourtoui, fostulu ministru din întru ia 16 Iinală. Neapole, 18 Noembre.—In perchisițiunea făcută la domiciliul­ autorului atentatului în contra Regelui Italiei s’au găsită scrisori care arătă că el­ era în relațiuni cu in­ternaționaliștii. Mai mulți internaționaliști au fost­ a­restați. Regele Umbert fusese informată în două rânduri despre atentată. Constantinopole, 18 Noembre.— Karatheo­­dory pașa a fostă numită guvernatore ală Cretei. Densulă a fost­ primită astăzi de Sultanulă și va pleca în curénda la Canea. Sultanulă a însărcinată prin telegrame pe Midhat-pașa d’a precede la aplicarea re­­formelor­ propuse de Englitera f spre a fi introduse în Siria. Viena, 18 Noembre.—L’anuncia din Con­stan­tinopole Corespondenței politice : „De­sele întrevorbiri care au avută locă acum în urmă între Savfet-pașa și comitele Zi­chy ar­ fi avută de obiectă încheiarea u­­nei convențiuni între Austria și Turcia, în scopulu unei ocupări comune a districtului Novibazară. Convențiunea proiectată ar­ fi tl­sub­íitulu alegerilorü col. II | comunalii Severin.— Tache Ștefănescu, St. Corlă­­­­nescu, N. Barborescu. Iași.— Dim. Rossetti, Const. Christodulo , n----1-----X Alin.;I­ ț Bercescu. Focșani.—N. D. Dimitriu, Z. Kiriak, N.­­ Potopu, și T. Crângu. Caracalü.— Tache Been, Ilié Brejbénu, } Is,ncu Leovénu, N. Bibianu. Buzea.— N. I. Constantinescu, Emanuel­­ Mehtupciu, Ghiță Poenaru, Dim. Critenu. ■ Tecuciu.—Constantin Racoviță, Alecu A­­­­lesandrescu, Dim. Morțun și Garabet Po­­­­povici. Călărași.—Panait Șerbănescu, Moscu Mi­­­­hail, Iacovache Rădulescu. Galați.— George P. Mantu, P. Alesan­­­drescu, Iancu Nicu și profesorele Scriban.­­ Bârlad.—Ion Coroi, Teodor Pascu, Geor­­­­ge Vasiliu și Iordache Ganea. Slatina.—N. Negrenu, Niță Dimitrescu, St. Daniil. Craiova.— Tănăsache Ghenovici, N. T. Popp, St. Zăgănescu. Bacău.—George Hociug, Iacovache Con­stantinii­, Constantin Turbure, Dim. Lu­­pașcu. Pftra.— T. Dornescu, Ghiță Jorist, G. Dolboski, N. Șoimariu, T.­Măgurele­— Ilie Popescu, Guță Dimi­trescu, Frâncu Moghilescu, Anghelache D. Popescu? Fălticeni.—N. Popovici, C. Colcea, T. Tă­­nase, G. Mironescu, Râmnicu-Sărată. — P. Ciochină, I. Geor­­gescu, I. Zamfirescu, I. Michaiescu. Ploiesci. — Haralambie Stănescu, Mata­­che Nicolau, Nache I. Naciovici, T­ Jiu. — George lonescu, Matei Dămă­­rîcu, Vasile Măcescu. Bucuresci. — I. Procopiu Dimitrescu, N. Manolescu, C. Bozianu, IDim. Geani. Pitesci. — Mihhăiță Negulescu, Iancu Ștefănescu, Fotache Radovici, Ghiță David. Târgoviște. — Ghiță Constantinescu, A­­lecu Brătescu, Isaia Lerescu, Dincă Bucșe­­­nanu. D. Președinte ale întrunire! elec­torale de Jour sera ne trimite spre publicare lista de candidați pentru alegerile comunale de la 5 Noembre, care s’a făcută de comisiunea nu­mită în întrunirea de Dumineca tre­cută și a fostă aprobată de cea d’a sera. Reproducemă acea listă, fără ca noi să luămă parte nici pentru nici contra . Colegiulu IV.­­ Nicolae Fie­ra. — Grigorie Serurie. — Pană Buescu. 10— Marin Hristu. — Antonă Mavius. Principele Dondukof-Korzakof La Livadia. Citim și în Le lemps de la 16 No­­embre : „Agenția rusă ne comunică uă scrie care nu e lipsită de ore­care în­semnătate în împrejurările de facili . Principele Dondukof-Korzakof a chiemată la Livadia, și în acelă­și timpă uă altă depeșă anuncia că ge­­neralele Totleben primise și eră or­­dinul­ de a se duce lângă împăratur­. Se scie că generarele Totleben e comandantele-șefă al­ întregei ar­mate ruse din Bulgaria și Rumelia; supt ordinele sale, generarele Scobe­­lei eserciteză ună comandamentă specială, acela ală corpului de ob­servare la sudul­ Balcaniloră. Gu­vernul­ rusă găsise de cuviință de a stabili astă­feră două comandamente, până la ună ore­care pantă deose­bite, în provinciile în care trupele sele trebuie să șen­ă în timpul­­i de nouă luni, începănd­ de la schimba­rea ratificațiunilor a tratatului din Berlin. Ore pentru că generele Tot­­leben rămânea investită cu autori­tatea militară supremă de ambele părți ale Balcanilor­, principele Don­dukos-Korzakos, funcționară civilă, s’a crezută chiemată a’și arăta ta­lentele de organisare la sudulă ca și­ la nordul­ acestor­ munți? Se pare. Deră s’a dovedită îndestulă că litera tratatului nu autoriza pe comisarulă rusă numită de Bulgaria să arate atâta activitate în Rumelia orientală, și c’ară fi trebuită să în­­țelegă destulă de bine spiritulă a­­ca să nu facă acte și discursuri cu totul­ condamnabile, din punctul­ de vedere ală stipulațiunilor­ de la Berlin. Autoritatea vitezului și r­a­lului generale Scobeleț era îndestu­­lătore ca să manție în Bulgaria o­­rientală uă stare de lucruri provisO­­ică totă așa de satisfăcătore ca aceia care domnesce în acestă țară de la sosirea trupelor­ rusesc­, și ca să protegă comisiunea europenă în în­deplinirea mandatului iei; pentru mo­menta nu trebuia a dori mai multă, celă puțină pe câtă timpă împăra­tul­ Alesandru —a cărui sinceritate pute fi calomniată, oară numai din causa greșaleloră propriilor­ săi ser­vitori, — rămânea nemișcată în do­rința sea de a esecuta tratatul­ din Berlin, prin aplicarea tuturor­ clau­­selor­ acestui contractă, fără a dena­tura înțelesulă său prin interpretări para și u6 seu prin acțiuni contrarii pe supt mână. Singura autoritate rusă, ale cărei drepturi le-a consfințită tratatulă în sudul­ Balcanilor­, este aceia pe care o exercită în momen­­tul­ de faciă generarele Scobelei, comandantele trupelor­ de ocupați­­une. Principele Dondukos și Stoli­­pin s’aă instalată în Rumelia orien­tală afară din tratată și contrariă cu intențiunile sele. Engliteza a pro­testată la Petersburg printr’uănotă. împăratul ă însuși a esprimată la Livadia voința sea și se scie în ce termeni. Cu greă s’ară pute presu­pune că, decă principele Dondukos­ Korzakos merge la Livadia, chie­mată de suveranul­ săă, nu este pen­tru a primi oă lecțiune meritată. „Nici uă dată, în adevără, situa­­țiunea diplomatică nu fusese mai bună de­câtă cândă se­­ ivi conflic­­tul­ anglo-afgană. Dorite s­ă nedo­rite, resultatele misiunii ruse la Ca­­bală se întorseseră în favorea acestei puteri. Totală o sfătuia să rămână atentă și pasivă; discursură intem­pestivă ală comisarului rusă la Fi­­lipopoli, campania sea în contra tra­tatului din Berlin, nu putea din contra de­câtă să înstrăineze Rusiei pe toți care credă încă în rolulă bunei credințe, în raporturile inter­­naționale.“ B

Next