Romanulu, decembrie 1878 (Anul 22)
1878-12-01
ANULU D QUEPECI ȘI DOÜI VOIESCE SI VEI PUTEA. ANUNCIURI. Linia de 30 litere petit, pagina IV. — 40 ban Deto . , , pagina III. 2 lei — A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea diarului. LA PARIS, la Havas, Laffite et Cne, 8 Place de la Bourse. LA LONDON, la Eugéne Micoud, No. 81-A Fleet Street, London E. C. LA VIENA, la d-nil Haasentein și Vogler, WfllnctPrlffüQctP ill LA HAMBURG, ia d. Adolf’ Steiner, pentru tótá Germania. Articolele nepublicate se ardă. 20 BANI ESEMPLARULU Refracțiunea și Administrațiunea strada Domnei 14 Ri PiirpQPi ^ undrea DutrlIl tibbl, 30 BttUMARU Doctrina recunosce astăzi regimulu suveranității naționale ca singurul în stare d’a face fericirea unei națiuni, și practica a dovedită deja, într’ună modă netăgăduită, jadevĕrulu acestei teorii. Însă, fiindăcă e peste putință ca fiecare membru alu unei națiuni să exercite personală părticica lui de suveranitate, fiindăcă e peste putință ca națiunea întréga să s’adune la mă locă, sĕ se sfătuiască și sĕ otărescă asupra tutoră cestiunilor mari și mici a căroră resolvare este cerută de trebuința esistinței și progresului iei, națiunile s’au văzută silite d’a recurge la sistema represintațiunii, la sistema delegării acestui dreptă suverană unoră persane care au încrederea loră. D’aci, s’a născută sistema represintativă. In acestă sistemă — după cum o declară categorică chiară Constituțiunea nóstra în art. 31—tóte puterile statului emană de la națiune. Administrațiunea, justiția, puterea legiuitóre nu suntă de câtă delegați ai națiunii, care lucrezá în numele iei, pe temeiul voințeloră ioi, cu putovia. iei, și nu facă, nu potă face, într’ună cuvântă, de câtă aceia ce voiesce, de câtă aceia ce ordonă națiunea. Enso, pentru c’acestă regiuă, atâtă de naturală ș’atâtu de simplu în teoriă, se potá produce totă binele ce s’astepta de la elă, trebuie și e neapăratu ca națiunea s’alege bine, cu pătrundere și cunoscință, pe delegații iei, se ’și esprime voința ca uă adevărată suverană, fără presiune din partea acelora care exercită vr’aă porțiune din acestă suveranitate, adică să se bucure de alegeri libere, de alegeri în care autoritatea sĕ n’aibe nici ună rolă. Libertatea alegerilor este dară temelia regimului represintativă. De aceia, asigurarea acestei libertăți a fostă și este în tóte țările preocuparea omenilor de stiință, obiectură cercetărilor și cugetărilor, bărbaților, politici cu adevărată patrioți. Libertatea alegerilor trebuie să fie și obiectulă preocupării oricărui cetățenă; căci fără acesta libertate— care e mama celoralalte — nu numai nu pote exista regimă represintivă, dară națiunea ajunge a fi sclava voinței celoră plătiți de ea, ș’a’și vedenteresele iei lovite și viitoru’I compromisă. Nici uă națiune nu doresce, nu póte dori acesta; prin urmare, oricare trebuie sé caute a’și asigura acestă libertate. Deră, pentru ca uă libertate sĕ esiste și să fia asigurată acelora care au dreptă s’o esercite, nu egde ajunsă ca ea să fiă înscrisă într’uă lege, nu e de ajunsă nici chiară să fie proclamată de Constituțiune, căci legile și Constituțiunile n’au în sinele puterea d’a se face respectate, ci trebuie ca cetățenii s’o iubescă, s’o apere, cândă ară fi atacată, și să se folosască de ea cu consciință, cu pătrundere și în interesulă generală. Numai cu acesta singură condițiune, libertățile trăiescă ș’aducă fericire poporelor”. Momentul în care ne aflămă e solemnă, d’aceia punemă supt ochii cititorilor noștri aceste cugetări. Amă căpătată deplina independință a țării nóstre după lupte politice d’uă jumătate de secolă, încoronate într’ună modă strălucită de isbânzile de pe câmpul de resbelă. Suntemă datori acum să ne consolidămă în întru, să spunemă trainice temelii viitorului și fericirii statului română. Suntemă datori să facemă ca sculele nóstre să ne producă cetățeni ale căroră anime sĕ fiu încălzite de foculă iubirii de țără și împodobite cu credința nestrămutată în viitorul și mărirea statului română. Dérè, afară d’acesta, avemă încă uă datoriă, totă atâtă de mare, totă atâtă de imperiosă, totă atâtă de patriotică; avemă datoria d’a lucra pentru a face să pătrundă în anima tutoră concetățenilor noștri iubirea libertăților și a drepturilor ăloră , pentru a face educațiunea politică desăvârșită a poporului română. Timpii de libertate în care trăimă, respectulă religiosă ce are guvernulă pentru drepturile și libertățile publice trebuie să fie pentru noi uă încuragiare, ună îndemnă d’a ne îndeplini acestă sântă datoriă. Afară d’acésta, ună simțimentă egoistă, deră nobilă și fórte naturală, asigurarea pentru viitoră, trebuie să ne împingă și sĕ ne otoresc, a ne ’ndeplini acestă datoriă, căci cine scie, decana vomă fi espuși, din noă, la încercări d’acelea prin care amă mai trecută, și care au fostă aprópe Jî« x 1 * u cb JULC |JL CL v CIKJ. IU pi OJJJCDO UlCl Se ne dămă dérit mâna, cu bună credință, toți omenii onești, toți ómenii cu adevărată patrioți, din orice partită, și se lucrămă împreună, cu iubire și fără pregetă, spre a deprinde poporul, întru esercitarea deplină, consciințiasă și de tótul Jiua, a drepturilor, libertăților și datorielor lui. Sperămă—căci tare, nestrămutată este credința nóstru în triumfală binelui, ală adevărului și ală dreptății ; tare, nestrămutată ne este credința în puterea patriotismului și a bunului simță ală Româniloră— sperămă că apelul nostru va fi ascultată, că în curendă vomă vede începându-se pretutindeni marea și neapărata lucrare ce propagămă. Peste câteva luni, vomă fi chiemați s’alegemu Adunările de revizuire, care voră avè să modifice câteva punte din Constituțiunea nóstru, și să rămâe apoi Camere legiuitóre pentru timpă de patru ani. Aceste alegeri voră ave uă însemnătate capitală pentru viitorulu nostru. E dom de datoria oricărui bună Română d’a îngriji ca ele să fie adevărata espresiune a voințelor, trebuințelor și aspirațiunilor poporului. Însă, pentru ca aceste voințe, trebuințe și aspirațiuni să fie pe deplină luminare și de toți înțelese, se cuvine ca chiară d’acumă să se începă lucrarea, pentru a da viitoreloră alegeri adevăratuîă caracteră și adevărata însemnătate ce trebuie să aibe, și nu li se potă da acestea décá cetățenii luminați nu se voră ocupa de listele electorale, decă nu le voră studia cu scumpătate și nu voră cere pe j d’uă parte înscrierea tutoră celoră ce aă dreptă, era, pe d’alta, ștergerea celoră ce și-ară fi perdută dreptulă sau ară fi fostă fraudulosă înscriși. Și, fiindăcă totădeauna, când este vorba de practica libertățiloră, ne place și trebuie să luămă de exemplu pe Englitera, țara care a făcută cele mai mari progrese, punemă supt ochii concetățenilor noștri sfatulă ce dete mai filele trecute alegătorilor din Greenwich d. Glassstone, fostă și pate viitorul primă-ministru ală țării sale: „Imitați, țlise dânsulă, imitați Birmingamulă, care a adoptată sistema ce se numesce în America Caucus și care constă întru a avea în fiecare districtă ună comitetă totă d’a una gata d’a lucra. ] Găsiți ceva mai bună, daca puteți dori, în totă casuță, organisați-vă.“ Organisați-vă,shemă și noi cetățenilor) români impreuna cu ilustrulă campionă ală libertății în Englitera. Organisați-vă, pentru ca,în alegerile viitore, și în oricare altele, să puteți fi la înălțimea unoră cetățeni liberi și demni de libertate. Organisați-vă, pentru ca, prin unirea vostră, prin înțelepciunea vostră, prin sfaturile vostre întrunite să puteți alege pe cei mai buni, pe cei mai demni, pe cei mai capabili bărbați d’a vă represinta și d’a îngriji interesele generale. Organisați-vă, în sfirșită, pentru a deveni adevărați cetățeni ai statului fruntașă ale Omintelui, ai statului destinată a duce fadla civilisațiunii la poporele vecine, a le deprinde cu libertatea și a le învăța să se folosescă de ea și să culegă, fără primejdii, dulcile iei rude. Organisați-vă, pentru a dovedi încă vă dată lumii că meritămă laudele ce ne-a făcută pentru modulă cum amă sefuză să practicămă libertățile publice în timpii din urmă. Organisați-vă, căci organisați sunt și inamicii libertăților publice , și se pregătescă a intra bataliane compacte în lupta prin care voiescă să ciuntescă drepturile de care ne bucurămă și să înființeze ună feră de noul privilegie, care le-ară da în mână puterea de a dispune de sorta țarei, fără ea și chiară în contra ei. Ce represintă Timpului „Partita conservatore“, ne spune elă. Lămuriți în acestă pantă, vine a doua întrebare: Ce cere acum acestă partită? In Dumineca de la 26 Noembre ne-a spusă că cere revizuirea Constituțiunii în urmatorele punte : „Articolul care privesce pe Israeliți; „Legea electorală; „Reforma constituirii înaltului corpă, a Senatului; „Articolul 42 din Constituțiune: vomă cere ca una mandatară ală țărei să nu potă fi numită în funcțiuni ale Statului, afară de cea de ministru, de câtă ună ană după espirarea mandatului său, stă după demisionarea sea din Corpurile legiuitore.“ Acestă cerere a fâcută-o partita conservatore încă de la 1 Iulie 1877. După uă lungă și matură chibzuire, a repetită-o la 26 Noembre 1878. Repetindă cererea, ad zisă : „Nici ună minută nu mai este de perdută pentru a discuta aceste modificări , pentru a aminti publicului care suntă părerile nóstre asupra acestei cestiuni de viață pentru țară.“ Citirămă cu respectă propunerile de revizuire ale partitei conservatore; cugetarămă asupra temeiurilor ce ea invoca și ne pregătirămă d’a intra în desbaterea acestoră cestiuni într’adevără de forte mare însemnătate. Ce se întâmplă însă? In ziua a doua, ce urma după opiniunile emise de Timpulü, la 27 Noembre, Pressa publică următorulă comunicată : „Confrații noștri de la Timpula au începută nișce studii asupra părților din Constituțiune, care ar trebui modificate de Constituantă, și cea d’ântâiă maternă, ce d-loră studie, este aceia a legii electorale, a cărei reformare o propună a se face într’ună sensă restrictivă. Respectămă opiniunea confraților noștri, ânsă, deehiarămă îndată că, noi, care represintămă partita de la Pressa, suntemă contra iei și că nu împărtășimă ideiele de la „ Timpul “ în acesta privință.“ Ideiele Timpului fură numite retrograde și categorică respinse de către bărbații politici de la Pressa Nu face nimică, ne-amă zisă : adeseă ideiă este represintată numai d’uă partită, și uneori numai d’ună singură omă. Ideia exprimata de Timpulü este din cele mai seriose, să începemă deră desbaterea. Ce vedemă ensă ? Douăzeci și patru de ore după comunicatură Pressei, Timpulu de la 29 Noembre $iie : „Nu admitemă, pentru acum, nici modificarea în sensă radicală, nici modificarea în altă sensă. Camerele actuale n’ au a propune cerera de revizuire de câtă resolvarea cestiunii Israelite, precum și mandatură aleșiloră înjrdiunările viitore,du calitatea lor de Camere de revizuire, nu pote fi de câtă modificarea articolului respectivă din Constituțiune. “ Ce însemnezá acesta atâtă de răpede învârtire ? Cestiunea este curbată de cei de la Timpulü în timpă de 18 luni. (De la 1 Iulie, 1877, până la 26 Noembre, 1878). Ei declară că ea este uă cestiune de viață pentru țară, și apoi d’uă dată o asvârle și declară că nu mai voră altă revizuire decâtă numai aceia a articolului 7. Ce partită este acela care face uă propunere ce este, după dânsa, „uă cestiune de viață pentru țară“, și a doua<i se declară contra acelei propuneri, fiindăcă Pressa o respinge, declarându-o restrictivă, retrogradă ? Ce valore mai potă astăfelă avea opiniunile partitei conservatore de la Timpulü, și ce încredere putem inspira uă partită care în câteva ore asverse ceia ce numia „uă cestiune de vieță pentru țară“? Națiunea va judeca. VINERI, 1 DECEMBRE, 1878. LUMINEZATE ȘI VEI FI. ABONAMENTE. n Capitală și districte, umană 48 lei; șasa luni 24 lei; trei luni 12 lei; uă lună 4 lei. Pentru tate țerile Europei, trimestru 15 lei. A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea (parului. LA PARIS, la d-nil Darras-Halegrain, 5 rue de l’anciene comedie și Havas, Laffite et C-nie, 8 place de la Bourse. LA VIENA, la d. B' G. PopovicI, 15 Fleischmarkt. IN ITALIA la d. doctorii Gustavo Croce. Via San Benigno, 17, Genova. Scrisorile nefrancate se refusd. 20 BANI ESEMPLARULU SERVIȚIULU TELEGRAFICE ALU AGENȚIEI HAVAS Londra, 11 Decembre.—Lordul Beaconsfield adusă în parlamentul engleză că relațiunile guvernului reginei cu Rusia sunt amicale. Eră a primită de la St. Petersburg esplicațiuni sincere și satisfăcătore asupra celor din urmă incidente. Camerele au esprimată bună votă în favorea politicei cabinetului cu u majoritate de 136 voturi. Geneva. 11 Decembre.—Colonelul Hammer, din cantonul Spleure, a fost alesă președinte al confederațiunii elvețiane. Atena. 11 Decembre.— Camera deputaților a votată tratatul de comerciă cu România. Constantinopole, 11 Decembre. — Mahmud Damat-pașa a fost efilată, pentru că se afla în capulă unei conspirațiuni care proiecta să anihileze noile reforme. Un mare numără de funcționari superiori au fost arestați. Berlin, 11 Decembre. — In urma propunerii centrului, Camera represintanților, a votată un ordine de di, care tinde a modifica legea care a suprimată ordinile religiose. Resbeluli afgano englesii. Asupra isbândei Englesilor în pasulă Peiwar, generarele Roberts a trimisă lordului Lytton urmâtorea telegramă: »Peiwar-Rotul, 3 Decembre. „In naptea de 1 Decembre ama încongiurată posițiunea inamicului, făcea dă una mersă de flancă prin iasulă Sapingawai. Drumulu era forte anevoiosă și depărtarea mai mare decâtă se credea. Ajunserămă pe inamică tocmai la reversatură zoribră și o iu surprinserămă cu desăvârșire. Ală 7-a regimentă muntenescă și ală 5-a regimentă Gurkha îlă isgoniră una după alta din diferitele săle posițiuni și în acestă întreprindere ambele regimente se -ntreceau unul pe altul. Colina care făcea mișcarea căută apoi să ajungă la Peiwar-Kotulense, în urma greutăților tărâmului și ale înălțimilor acoperite cu păduri dese, asaltulă asupra hotulului nu s’a putută face din acestă parte. «Mă otărâră deci a retrage trupele din acestă parte, a aședa colona astufelă ca să amenințe spatele inamicului ș’a ataca hotululă astăzi de dimineță. Mișcarea acesta, sprijinită cu efectă de două regimente de infanteriă, avu succesul, dorită de a isgoni pe inamică din hotul și trupele nostre îlă ocupară ieri după amădi, la orele 4. Inamiculă fusese întărită alaltăfără cu patru regimente de infanteriă venite de la Cuci și făcură împotrivire forte înverșunată. Artileria mai cu semă era forte bine servită, înfrângerea Afganilor a fostă desăvârșită. Se zice că am avută perderi forte mari. Noi amă cucerită optă-spre-zece tunuri și uă mare cantitate de munițiuni. Afară de acestea, inamiculă a mai năpustită pe înălțimi douătrei tunuri, care voră fi puse în siguranță. „Perderile nóstre sunt moderate, în comparațiune cu tărâmură și cu numărul superiori ală inamicului. Douî oficiali, căpitanul Kelso, de la artileria regăscă, și maiorulă Andresen din al 23-lea batalionă de pioneri, au fostă omorîți, generarele Cobbe și locotenentele Munro din al 72-lea regimentă muntenescă au fost răniți. Numerusă soldaților morți și răniți se urcă le vr’mă optă decî. Trupele au avută se facă mari strapate și se sufere forte multă, din causa gerului care domnesce prin aceste locuri. Toți s’aă purtată ca nisce adevărați soldați și spiritul ăloră este escelente. Răniții se transportără la Kurum. Speră ca la 5 a. c. să potă continua mersul ă meă spre insulă Șuter Gurdan.“ Convențiunea austro-turcescă. Din Constantinopole, se comunică Agenției Havas urmatorele amănunte asupra convențiunii austro-turcesci: Austria consimte a cuprinde Bosnia și