Romanulu, decembrie 1878 (Anul 22)
1878-12-03
1214 PARLÁMEMÜLÜ DIN PESTA. Discursul deputatului română Partenia Cosma. La desbaterile asupra proiectului de răspunsă la discursul tronului au luată parte și doui deputați români, d-nii Parteniă Cosma și G. Popp. Reproducemă d’astădată câteva părți din discursulcelui d’ântâiă. După ce combate ocuparea Bosniei, după ce dovedesce că statură austro-ungară nu trebuie să dorăscă a avămă vecină a căruia casă în totă momentulă e amenințată d’aglua focă, că Turcia e amică a Unguriloru numai d’atunci de cândă nu le mai póte face răă, deputatură română susține, în privința soluțiunii cestiunii Oriintelui, că Oriintele e proprietatea poporelor, ce’să locuiescă, ș’apoi emite următorele opiniuni în privința politicei ce ară trebui să urmeze Austro-Ungaria : „Dăca guvernul nostru ară fi condusă d’uă politică mai înaltă, adevărata politică a viitorului, nu pricepă pentru ce nu lucrăzăm șa, ca să facemă posibilă celă puțină alianța sinceră a aceloră popore care mai tare suntă espuse undelor” panslavismului ?! Mai alesă două elemente suntă care, din” natură, numai împreună potă esista și eventualminte împreună voră sucumbe — acestea sunt : Maghiarii și Românii. Dacă guvernul nostru era pătrunsă de acestă adevără, trebuia să observe cu totulă altă atitudine în cestiunea Basarabiei, și cu atâtă mai vertasă, că cestiunea nu era numai română, ci și ungară, dără precum amă veilită nici măcară atâta n a făcută pentru vecina Românie, câtă a făcută guvernulă îndepărtatei Anglie. „N’amă așteptată că ca guvernulă nostru— după ce a vedută că celelalte puteri mari aă părăsită pe România și nu se spună pentru drepturile celui mai slabă faciă cu celă putinte — se declare singură resbelă Rusiei, dără celă puțină atâta cu dreptă curăntă a putută pretinde oricare, ca, în contra unei procederi atâtă de perfide cum a fostă a Rusiei faciă cu aliatul său, în contra violenței lipsite de oricebasă morală, să fi protestată cum a protestată ROMANULU, 3 DECEMBRE, 1788 . .. ----------««a ®»*“--—-------nu s’a pututu lăsa aicî unu mijlocu neîntrebuințată.“ „D. Virchow recunosce că, faciă cu uă responsabilitate atâtu de grea, ministrulă n’a putută ajunge la uă altă otărîre și că, în loculă ministrului, pare că nici elă ensuși n’ară fi procedată altă felă. Se nasca însé întrebarea decă guvernulă nu se află în rătăcire în privința istoriei nașterii actualei stări și ’n privința personeloră care au fostă lovite de măsurile de espansiune. Decă guvernul ă sa plânge acum că Berlinul a devenită cuibulă propagandei socialiste , apoi uită că fostul ministru de interne a privită cu nepăsare la desvoltarea democrației socialiste și a primită-o cu bucurie, ca ună micjlocă politică pentru combaterea partitei progresiste. Guvernulă a voită se isgonăscă pe diavolură prin Belzebut și acum se miră c’a remasă Belzebut aici. „In realitate, gradul amenințătoră la care a ajunsă mișcarea socialistă se datorăză numai relei politice a cancelarului imperiului. (Mișcare, contraziceri).* „Acum voiesce să vindece răulă prin măsuri escepționale; dérüare acesta stare va ară să dureze vecinică? îngrijirea că s’ară pută întâmpla ună noă atentată ară legitima starea de asediu pentru ună timpă infinită, căci istoria regicideloră ne învăță că ’n tóte timpurile aă esistată omeni smintiți, care credeau că prin înlăturarea unui monarhă voră dobândi ceva bună. Afirmațiunea, că ală douilea atentată nu s’ară mai fi întâmplată, dăca îndată după ce să d’ântâiă s’ară fi decretată legea în contra socialiștiloră, acésta afirmațiune se apropiă de idiotismă. Până acum nu s’a constatată âncă nici măcară uă legătură a atentatelor cu agitațiunile democratice-socialiste, de unde dărăvoiesce ministrul de interne se dă materialul, ca să acuse pe acele persone, lovite de măsurile de espansiune, că predică regicidului Espresiunea s’ară pută Înțelege numai în urmâtorul sensu: scara crimei trebuie închisă prin depărtarea profesorilor. E înse uă mare deosebire între una revoluționară și ună regicidă. Pe acestă cale răulă nu se va vindeca. „D. Richter (Hagen) combate eficacitatea măsuiloră luate de guvernă,jkăndă că ele suntă mai curendu de natură d’a împedeca vindecarea răului, deorece prin acele aspre măsuri se produce în poporă uă nemulțămire, care va face ca silințele anti-socialiste ale clasei oră de mijllocu se fiă din ce în ce mai anevoiase d’a influința încă direcțiune de îmbunătățire. „Rmmai vorbită mai mulți oratori, între care d-nii Haenel și Lasker,ără după aceia s’a închisă discnsiunea. “ represintantele Engliterii, se fi năsuită a’șî manifesta simpatia ce merită acea națiune, și prin asta să pună basele încrederii și , eventualei alianțe în viitoră. „Din nefericire casé, nici măcară atâta n’a făcută, deși nu credă să existe ună omă seriosă cugetătoră în țăra acesta, care să nu fie convinsă despre necesitatea unei alianțe sincere și durabile între România, și Ungaria în interesul ambelor state." I Aci , amintindă aserțiunea ministrului , că tratatele n'aă chiară în ele puterea d’a se face respectate, aserțiune pe care o întemeiase pe faptul că Moldova și Țera Românăscă au devenită România, în contra disposițiunilor tratatului de la Paris, d. Cosmadice: „Și cea dovedită, d. ministru președinte cu amintirea acestui faptă? Nimică alta decâtă, că chiară înaltulă cârpă diplomatică, acela adică care își arogă dreptulă d’a dispune în numele a totă-putintelui D-deă atunci cândă iă măsuri nesuficiente, cândă nu ține sema de dorințele poporelor, de a căroră sortă dispune, face lucruri, de care bunulă D-Zeă.aiă dreptății nici uă solie nu are, lucruri care nu potă avea uă viață durabilă. „Este adevărată că tractatură de la Paris 1 a fostă înlaturată în acesta punctă cu mu tâgdit bădă, vina casă este a însuși congresului, căci a satisfăcută și n’a satisfăcută dorința i justa a Româniloră, care totă-vă-dată a fostă și de interesă europeană. Acele principate, toate nici uă dată n’au fostă supusa suveranității Porții otomane, tunse și slăbite deja binșoră prin bine-voitori, țară vecini — provocate fiindă aă respunsă, că ele își potă împlini misiunea europeană numai decă li se va da unirea într’ună principată cu numele România. La acestă înțelepre diplomație le-a răspunsă că le-a încuviințată numele de „Principate-Unite“, decă le-a denegată unirea, dispunăndă ca fiecare principată se’șî alăgă pe domnitorulă săă separată de cela-lalta; apoi, pentru uniformitatea administrațiunei interne, le-a mai impus n aută formă de delegițiune comună: j „Aceste măsuri n’aă mulțămită pe nimeni, n’aă mulțămită uă parte a acelora“ care se aă făcută, și cu atâtă mai puțină ] aă mulțămită pe aceia, de a căroră sortă i se trata; dără n’aă putută corespunde nici I intereseloră Europei, pentru că n’aă fostă fapte a aduce pe acele două principate în posițiune de a’și împlini ektemarea. „Principatele “interesate n’aă avută ca j face și două cam dată le-aă primită și a ■ șa; cândă aă fostă apoi se le puie în lu ■crare, le-au esecutatu după litera tractatului, casé astă-felă că înțelăpta diplomațiă a fostă bătută. Aă alesă ele separată pe domnitori, dără aă alesă totă pe aceiași persona, și prin asta aă împlinită litera tratatului, dărărin esință și-aă împlinitu dorința loră, căci din asta s’a născută în urmă unirea. In urmă a aflată și diplomația că s’a lucrată înțelepțesce și nu i-a pră păsată de păcălitură, căci s’a convinsă că pentru interesulă Europei este mai corespunzătoră așa, decâtă cum dispusese congresulă. „Și or, d-loră, avemă noi causă de a ne căi de acăstă faptă a Românilor? Ore România vedendu-și realitate uă dată aspirațiunile săle — cum s’a folosită de posițiunea ma, pentru a’și putea împlini chemarea ? „E că cum : S’a pusă la lucru cu totă seriositatea pentru a ’și regula trebile săle interne, astăfelă ca se merite încrederea și sprijinl Europei. Și-a făcută uă Constituțiune democratică cu regiună într’adevără parlamentară. Pentru ca uă dată pentru tată-d’auna să scape de inevitabilele frecări interne, produse prin intrigele numeroșilor pretendenți de tronă—și-a întemeiată uă dinastiă ereditară cu principe străină. Aliberată pe țărână, și încă mai înțelepțesce de câtă noi, căci acolo s’a esecutată legea din oficiă într’ună ană de Zile, dară la noi nici chiară astăzi, după 30 ani de la promulgare, ea nu este peste totă esecutată. Ne-a luată înainte cu desființarea pedepsei trupești, ea a desființată de multă deja și pedepsa de morte, ceia ce în Parlamentul nostru cu ocasiunea desbaterii asupra codicelui penală s’a amintită cu ironia, însé ei n’aă motivă d’a ’și regreta faptulă. Aă introdusă căsători civilă obligatóre, ceia ce noi nu cutezămă a face. Aă secularisază averile monastiresci, ceia ce noi nici peste ună secolă nu vom cuteza a face, și prin acesta aă pusă pe ministerul de instrucțiune publică în posițiunea de a înființa mai multe facultăți și uă mulțime de școli popolare. In justiție, în loculă legilor vechi și a dreptului consuetudinară, a introdusă codicele celă mai perfectă fără noi nici astăzi n’avemă codice civilă. In procedură am introdusă desbaterile și urgința în pronunciarea sentinței, ceia ce noi nu cutezămă a face f ără în criminală, instituțiunea de jurați, pentru care noi ne dechiraămă a nu fi âncă destulă de maturi. Și-am înzestrată țara cu căi ferate, și, dăcă aă avută și ei pe Warringii soră, ca și noi, ei totuși aă observată, înșelăciunea mai de timpurie de cătă noi și aă scăpată de ei mai cu puține pagube de câtă noi. Rm înființată oă mulțime de spitaluri, asiluri și institute escelente de binefacere. „Cu ună cuvânta, în timpă scurtă apasă base solide la toți acei factori care suntă în stare să ridice, ci vinseze și întărescă pe ună poporă remasă în dăretă, nu din vina mea, ci din vitregia timpuriloră, și în timpuin celă scurtă de 20 ani am făcută ună progresă atâtă de admirabilă încâtă nu este în stare să producă nici uă națiune. „Afară de acestea cu diligință de feră aă lucrată pentru formarea puterei armate după sistema cea mai corespunzătare, și și ar fi consolidată financiere astăfel, încâtă aă fostă în stare a purta ună resbelă cumplită cu escedente în bugetă. „Și, cândă abătută ora pentru câștigarea independinței patriei loră, toți ca mnulă aă sărită înaintea redutelor neespugnabile ale celui mare cumplită și viteză inamică— ce e dreptă însoțiți de surîsură curiosă și compătimitoră ală Europei, dără în curendă s’aă re’ntorsă întâmpinați în calea loră de triumfă de admirarea și stima Europei, pentru că aă dovedită în modă strălucită înaintea lumei că colo, la Dunăre, există ună poporă bravă și tîneră, care’și cunosce chemarea sea europenă și este în stare a și-o și împlini, ună poporă a căruia alianță pate fi prețiosă pentru om și cine. „Repetă, domniloră. Ară fi ore mai bine pentru noi și pentru Europa dacă catastrofa, începută dără încă departe de-a fi terminată, ar fi aflată în locul României de astăzi acele două principate neputinciose, care precum le înzestrase congresul, nu era în stare nici a trăi nici a muri? Era mai bine are pentru noi decă Rusulă în calea sea spre Turcia, afla două ferișare cu care nici de vorbă nu sta, ci pentru înlesnirea operațiunilor, înghiția simplu pe Moldova, ără pe cealaltă suprprotestă de apărare pute o ocupamă noi ? „Bă așa credă că la acestă întrebare fiecare omă seriosă prea ușoră ’și pute da responsură, și trebuie se se bucure că avemă uă vecină pe ală căruia sprijină eficace putemă conta la timpul ă săi. In sfîrșită, oratorele română răspunde la acea parte a discursului d-lui Tisza, care zicea că politica guvernului are de scopă de a face pe poporele din Oriunte să vădă că să ună amică în Austro Ungaria, și afirmă că, pentru a se face acesta, trebuie ca Austro-Ungaria să fie puternică, nu numai se se credă ea puternică, ci s’o crătă și alții, căci numai atunci inamicul n’arătată o deconsidera; ș’apoi urmără și încheiă cu următorele cuvinte: „Ensé, d-loră, în ce stă puterea unui stată? Ia mulțămirea și fericirea tuturora cetățenilor, cei să compună, pentru că numai aceste producă înțelegerea și acelă patriotisms, care ne face ca, atunci cândă suntemă în periculă, nu numai din datoria și din frica de lege, ci cu adevărată însuflețire să ne sacrificamă viața și averea pentru interesele patriei. Fără, Z^ă, acesta numai atunci se póte ajunge cândă fiecare fiă ală patriei se va simți fericită și nici unulă nu va vede că între dănsulă și alți concetățeni ai săi se face diferință. „El bine, domníilorű, așa ooto la uuî V Ou durere trebuie să declară că nu este așa. Patria nostră e compusă de mai multe naționalități, dintre care cnse cele nemaghiare nu sunt tratate astăferă ca ele se se potă simți mulțămite și fericite. Recunoscă că pentru acestă stare de lucruri nu este respungetor numai guvernulă, ci sunt răspunzători toți șoviniștii maghiari din țără, cei din Cameră ca cei din afară de Cameră, cei de la Ziaristică, ca și cei din salele municipielor, își are case și guvernulă partea sa, și dncă bună parte de responsabilitate, pentru că el este chiemată a esecuta legea; apoi el a esecutat o astăfelă, în câtă cu deosebire în contra Româniloră a pornită ună resbelă de esterminare. „A fostă ună timpă, onorată Cameră, cândă legislațiunea [consolă de chiemarea mea, și neputendă ignora faptulă că în țăra acesta există diferite naționalități, s’a insuită se satisfacă, după putință și în acestă privință, și, pentru mulțămirea drepteloră pretensiune a naționalităților, a adusă așa numita lege „pentru egala îndreptățire a naționalităților“. Ense acestă lege servesce astăzi numai spre a desrădăcina din peltură nemaghiariloră “credința ce au avut’o în sânțenia iei. Căci astăzi nimeniî nu ’î este permisă să observe acestă lege, ci din contră oricui, de la ministru până la celă din urmă notară comunală, ’i este permisă să o calce, nici spiritulă nici litera acelei legi nu se mai respectăză. „Nu voiai să enumeră, aci, cazurile speciale de nemulțămire, pentru că acelea nu se potrivescă în cadrul acestei disensiuni; mă voi servi cu ele numai dă :a va fi de lipsă, și dăca ni se va pune în îndouială aserțiunea, la desbaterea bugetului; de astă dată mă voiă mărgini la câteva fapte mai generale și mai cu sămă la unele fapte ale guvernului actuale. „Totă ce aă făcută guvernele de mai nainte în favorea naționalităților, supt guvernulă adulă s’a redusă la nulă, și în specială Românii suntă respinși de pe tote terenele și persecutați sistematică. Ca să nu amintescă de altele, ajungă devastațiunea ce s’a pusă la cale între deregătorii români după suspendarea legii de inamovibilitate a judecătorilor. Uă mare parte din deregători s’a destituită, mare parte s’a pensionată înainte de timpă fără cuvăntă și fără causă,ără câți aă mai rămasă mai pa toți i-a resfirată ministrulă de justiția mai prin tóte unghiurile țerei, numai la loculă loră naturală între Români nu i-aă lăsată, și afară d’acăsta, în 10 ani de zile, nici ună deregătură română n’a fostă înaintată.... „Să mai amintescă âncă un ae lucru scrută că majoritatea locuitorilor din Transilvania—Românii— totă stâruiescă în pasivitate, totă se rețină de la folosirea drepturilor politice: „Și ce este causa principală a acestei pasivități? Să încetămă vă dată cu bănuielile și să nu căutămă adevărata causă a răului aiurea, ci acolo unde este. Este anomalia că noi, deși credemă că suntemă represintanța unei țări, numai pentru paralizarea Românilor din Transilvania, formămă uă cameră alesă pe baza a două legi electorale cu censuri diferite. Bă, fără a mă teme că faptele mă voră da de minciună, s cuteză a afirma că, dăcă și pentru Transilvania s’ară face să lege electorale dreptă, decă s’ară introduce măcară cea din Ungaria. Românii transilvăneni nu s’ară mai retrage. „Nu vă mai vorbescă și de alte cestiuni, căci, precum Ziseiă, nu este aci loculă, ci cu durere constată că, pe câtă cunoscă că poporulă română, și credă câ’să cunoscă bine, elă a ajunsă deja acolo, in câtă crede că nimică nu mai are de perdută. Nici Iună stată, ciloră, nu póte doritn așa stare . Și care nu dovedesce tocmai tăria statului nostru, și cu atâtă mai vîrtosă atunci cândă din tóte părțile se afirmă că nemulțămirea este generală la tote poporele Ungariei.“ In urmă declară că nu primesc o proiectulă de adresă ală guvernului. 28 NOEMBRE. I . ’. • i Citimă în Nonitorulu de adîs: „In Ziua de 28 Noembre 1878, primulă aniversară ală căderei Plevnei, s’a slujită, la 11 ore diminăța, mă Te Deum în sânta Mitropolia,de către I. P. S. S. Mitropolitulă primară. „I. S. R. Domnulă, din causă de indisposițiune, n’a putută asista ,la acestă ceremoniă, la care erau față d-nii miniștri I. P. S. S. Mitropolitul Moldovei cu mai mulți membri ai sântului A Sinodă, represintanți ai corpurilor legiuitóre, înaltele curți de casație și de compturi și funcționari superiori civili și militari. „Detașamente din corpurile garnisanei erau înșiruite în curtea Mitropoliei. „După Te-Deum s’a făcută defilarea trupeloră, care a fost primită de d. președinte al consiliului și de d. generare G. Manu. „La orele 12, d-nii miniștri s’aă înfățișată la Paiață, unde au fost primiți de MM. N. RR. Domnulă și Domna, spre a presinta felicitările din partea guvernului. „La ora 1 a urmată In casarma Alesandria uită banchetă oferită de corpură oficialiloră gardei orășenesc camaraziloră soră din armată; și totă acolo erau mese pentru sergenți, caporali și soldați din corpurile garnisanei. S’aă scosă apoi trupele și, formându-se în careă în curtea cazarmei, d. generare G. Manu le-a dată citire înaltului ordină de Zi ală M. S. R. Domnului către oștire. „A. S. R. Domnulă a schimbată în acestă Zi depeșe de felicitare cu M. S. Imperatorulă tuturoră Rusieloră și cu Marele Duce Nicolae. Domnitorulă a primită asemenea felicitări din partea Esc. Să le generarele-ajutantă de Totleben, comandantul- capă ală armatei imperiale ruse în Bulgaria, de la comandanții corpurilor, al 4-lea și al 9-lea ale armatei imperiale care au fost supt înalta comandă a Alteței Sale Regale înaintea Plevnei, precum și ună mare numără de depeși de felicitare de la deosebitele înalte persone din străinătate. „Cu ocasiunea aniversării Zilei de 28 Noembre, M. S. R. Domnulă a primită felicitări de latină însemnată numără de autorități județene, comunale, urbane și rurale din țără și de la oă mulțime de particulari.“ (Monitorulü), tei ambeloră articole, "și atunci va vei dă, dăcă voiesce ,a vede, că articolul nostru purtândă data de 28 Noembre era deja șupt tească cândă s’a împărțită numărul 262 ale „Presse!“ de Luni-Martî, No. 27 și 28 Noembre, în care a apărută declarațiunea ce ne-o adresăză. „Sperândă că redacțiunea „Românului“, recunoscânda erorea, o va semnala și îndrepta, căci, deși neprevăzute în codulă penală, falsurile în citațiuni sunt aspru osândite de tribunalele de onore, cându sunt comise cu precugetare.“ Asttfel, timpulu pretinde că schimbarea purerilor sale, în privința puntelor din Constituțiune ce ar trebui a se modifica, n’a provenită din causa comunicatului Pressei și ne cere să ne aruncămă ochii asupra datelor și ambelor articole, spre a vede că ală douilea articolă ală săă era suptească, cândă s’a împărțita numărul 262 ală Pressei de la 27 și 28 Noembre. Amă făcută aceia ce ne-aă propusă unor noștri confrați și cee ce constatarămă . Primulă articolă ală Timpului a apărută în numărulă de Duminecă, 26 Noembre, distribuita Sâmbătă sera. Comunicatulă Pessei a apărută a treia <Jb In numărulă de Luni-Marți, 27 și 28 Noembre, care s’a distribuita Luni sera. Ală douilea articolă ală Timpului, prin care nu mai cere modificare nici măcară în cestiunea numită de elă „de viață pentru națiunea română“ a apărută în numărulă de Mercur 1, 29 Noembre, care s’a împărțită Marți sora. De s, remâne dovedită că acestă ală douilea articolă ală Timpului a apărută cu vărd în urma comunicatului Pressei. Prin urmare, decă cineva a „comisă falsuri în citațiuni, care suntă aspru pedepsite de tribunalele de onore, cândă suntă comise cu precugetare“, acei cine-va nu suntemă noi. Aflămă că la banchetulă oferită de corpulă oficialilor, gardei orășenesc au luată parte vr’uă 300 oficiali din armată și vr’uă 2000 soldați. S’a rădicată toasturi în onorea M. M. L. L. R. R. Domnulă și Domna, în onorea armatei, etc. Intre alții, ună d. oficială elvețiană a rădicată ună toastă pentru prosperitatea României— premergetórea civilisațiunii europene în Oriinte. Memorabila Zi de 28 Noembre s’a serbată asemenea în tóte unghiurile țărei cu religiositatea pe care o merită. „TIMPULU“ și „PRESSA“ timpulu de astăzi Zile : „Spre respunsă la cele scrise de „Românulă“ în n. s.. de Vineri, în privința articolului nostru asupra revizuirii Constituției, pe ’lu arătă ca fiindă un consecință a comunicatului din „Pressa“, ne mărginimă a ’lu ruga se ’și arunce ochii asupra da SOIRII ALE ț>ILEI. Din, capitală. „In Ziua de 30 Noembre, serbarea St. Andreiu, patronulu primului ordină ală imperiului Rusiei, ale cărui insemne cu spade au fostă conferite M. S. R. Domnului de M. S. Imperatură înaintea Plevnei, Altețele Lojă Regale aă întrunită la dejună pe Esc. Sea d. baronă de Stuart, ministru reședințe al Rusiei, cu d. primă-secretaru ală legațiunei imperiale, pe Esc. Sea principele Obolenski, comisară generală pe lângă armata imperială, pe Esc. Sea d. generală Iacovlev, comandantă al serviciului de etape militare, precum și mai mulți din coloneii ai armatei ne fire ,care au avut șs comandamente înaintea Plevnei. „D. ministru ală afacerilor străine a luată parte la acestă dejună.“ * „Joui, 30 Noembre curentă, AA. L. RR. Domnulă și Domna aă dată mă prânză în onorea Esc. Săle comitelui de Hoyos, trimisă estraordinară și ministru plenipotențiară al M. S. împăratului Austriei, Rege al Ungariei. La acestă premjeră luată parte, pe lângă d-na comitesa de Hoyos și personalul legațiunei imperiale și regale, I. P. S. S. Mitropolitulă Primară, d-nii miniștrii, d. C. A. Riosetti, președinte al Adunării deputațiloru, d. principe Dimitrie Ghika, vice-președinte al Senatului, d. președinte al înaltei curți de compturî, d. inspectoră generală ală servițiului sanitară al armatei, d. generală G. Mânu, d. prefectă ală poliției capitalei și alte notabilități, domni și domne, peste totă 50 persone. “ (Monitorulü)* Monitorulu de azi publică decretulă prin care M. S. R. Domnitorulă bine-voiesce a conferi crucea de comandare a ordinului Steua României Eminenței Săle Ignație Paoli, episcopă catolică în Bucuresci. # Asemenea a bine-voită M. S. R. Domnitorulă a acorda medalia [de aură Servițiu credinciosă d-lui Pericle Pestemalgioglu, fundatorul primei tipografii în Brăila. * Escelențiarea, trămisură estraordinară și ministru plenipotențiară al M. S. Sultanul, pe lângă A. S. Regală Domnulă Româniloră, a sosită în Capitală. * Presa anuncă că fabrica de chibrituri, așezată la Filaretă alături cu gara căii ferate, va începe să funcționeze în cură udă.