Romanulu, ianuarie 1879 (Anul 23)

1879-01-13

34 pe față adevărata stare de lucruri în mijloculu căreia trăimu și calea pe care suntemti împinși, credeamü că mergem către uni regiunii constituțională, și éce ne întorși la absolutismulă așa disă luminată !* GERMANIA ȘI VATICANULU. Gazeta Germania de Nord de la 18 Ianuarie, după ce amintesce declarațiunile făcute de d. Falk în ședința de la 10 a Parlamentului prusiană, adaugă represiunile următore : După tote documentele ce s’aă dată de curendă publicității, putem fi convinși că, de la urcarea Papei Leon XIII pe tronului pontificale, guvernul nostru a concepută nu numai dorința, ci și speranța, de-a vedea făcându-se pacea pe tărâmură religiosă. Papa Leon XIII, din partea, a esprimată din diva cea d’ântâiă, fórte adesea și în termeni forte lămuriți, dorința de-a reînoda legături pacifice și încredetare cu guvernele, și mai cu osebire cu guvernul imperiale germană, pentru ca guvernul nostru se nu recunoscă și să nu primescă cu bucuria tendințele sale personale spre pace, cu tote că puntele de apropiere pentru realizarea și aplicarea acestei dorințe nu s'aă găsită încă. Le amu găsi pute în scrisorea Papei către vechiulă arhiepiscopă ală Coloniei, deci acea scrisore ară fi fostă adresată unuia din episcopii prusiani care suntă încă în funcțiune. O nouă espresiune a acestei dorințe se găsesce în enciclica pontificală în contra socialismului. In fația acestora manifestări repetate ale intențiunilor pacifice ale Papei, suntemă în dreptă se sperămă că Ii se va da în curendu uă espresiune practică și positivă, și că în acelașă timpă influența lor se va simți în atitudinea catolicilor în Prusia și în Germania. AUSTRO-UNGARIA în 1878. Vă cestiune vitale, reînouirea compromisului din 1837 și menținerea dualismului stabilită atunci, a fost preocuparea de căpetenia a poporațiunilor austro-ungare. Abia se sfir.și acesta cestiune, remânend fi aprope în aceiași stare în care era mai înainte, și evenimentele întâmplate în Oriunte reclamară atențiunea Reichsratului austriacă, a Parlamentului ungară și a delegațiunilor. Simpatia Maghiariloră pentru Turcia, ura loră pentru Rusia și oposițiunea loră, precum șija Germanilor, la orice întindere a elementului slavă al imperiului s’au arătată în modulă celă mai vădită. Gestiunea clasei cum imperială își va menține influința, facă cu modificările teritoriale care erau aprope să se saverșască la etarele sale, și cum se vor plăti chieltuielele cerute de ocuparea Bosniei și a Brzegovinei, prescrisă de J tratatulă din Berlin, și începută fără consimțimentală Camerelor, este mai alesă care a creată comitelui Andrássy greutăți, de care în sfîrșită a triumfată. Ministerulă ungară, desorganisată prin demisiunea d-lui Szell, ministrulă de financie, care refusa d’a primi responsabilitatea întrega a cheltuielelor militare, și care adusese retragerea d-lui Tisza, s’a reconstituită în sfirșită la începutul lui Decembre, cu însuși d. Tisza ca președinte ale consiliului. In adeverii, nimică nu s’a schimbată în situațiune.—Acelașă lucru s’a produsă în Austria, unde ministerul Auersperg a fostă reconstituită fără ca compunerea sea sé fi fostă modificată. In resumată, cornițele Andrassy pare în momentul de fațiă în stare a concentra atențiunea lui asupra done punte destul de însemnate pentru monarhia austro-ungară : reînouirea tratatului de comerciă și administrarea Bosniei și Brzegovinei. SOIRII ALE PILEI. Din capitală, Monitorul de astazi publică ună decretă să prin care se deschide pe sema ministerului afaceriloră străine ună credită estraordinară de lei 8931, pentru completarea alocațiunilor, pe luna ianuarie a legațiunilor din Constantinopiole, Viena și Petersburg precum și a gerantului și atașatului de la Roma, astăfelă cum aceste alocațiuni sunt prevăzute în poiedură de bugetă pe 1879. Din județe Vocea Bacovei anundă că, cu începere de la anulă noă, s’a restabilită poșta între Vasluiă-Bârladă. * In urma supt scrierilor private ce s’aă făcută în Iași, s’a comandată artistului Schönberg din Viena ună tablóă represintândă lupta din 27 Augustă 1877. Curierul află acum că s’a întocmită în Iași ună comitetă, supt președința d-lui generale Duca, cu scopul de a da ună bală în onorea regimentului 5 de linie și 13 de dorobanți, și ală căruia produsă să se întrebuințeze pentru plata menționatului tablou. Felicitămă pe inițiatorii acestei idei și ne place să credemă că serbarea de care e vorba va fi nu numai demnă de vitejii în onorea cărora se dă, ci că va produce și resultatele la care inițiatorii suntă în dreptă să se aștepte. •jțî Ministerul de financie adresază mulțămirile sale d-lui Gherasim Avghezino, comerciante din orașul Sulina, pentru ofrandele cea bine-voită a face biuroului vamale din acelă orașă. I. G. D. Fulga, proprietară din Ialomița, oferindă pentru elevii scolelor române din Dobrogea 50 abecedare și 50, table descrisă cu condeiele loră; eră d. I. Boldescu, directorele scolei de băieți din Zimnicea, trimițendă 16 exemplare din diferite părți eleviloră de la șcala română din Rașova, ministerul se adresază prin Monitori mulțumirile sale. 1) in Transilvania Telegrafulu românii din Săblă ne spune că regimentul 31, care se află în garnisonă în acelă orașă și e compusă în cea mai mare parte din Români, va pleca la Seraievo, capitala Bosniei. Același fiară anundă că, trăgendu-se la sorți jurații destinați a judeca afacerile de presă la tribunalul( reg. ing. din Săbli pe anul 1879 aă ieșită numai Români și adică : I. I. Nicolae Imbăruși, economă; dr. Dim. Răcudă, avocată; Vasile Petri, profesoră în pensiune; loan Crețu, vice-notară ; dr. Aurelă Brote, directoră al societății de asigurare Transilvania și d. loan Preda, advocată din țevile latine. Din Roma se anundă că denarulă Sf. Petru nu mai curge în așa mare abundanță în Vaticană și acesta se atribuie impresiunii cea făcută procesul Lambertini-Antonelli. Efectură morală, ce a produsă desbaterile acestui procesă scandalosă, ară fi recită multă simți mentulă religioșii.* Din Madrid se anundă că’guvernulă ară fi adoptată nesce mosuri extraordinare în contra unoră personagie politice. S’aă făcută perchisițiune la d-nii Chinchilla și Zugasti, amici ai mareșalului Serrano, și la d. Batista, membru al partidei constituționale. Regele Alfonso XII nu va merge la Sevilia. Se asigură că cortesele în Spania nu se vor disolva înaintea lunei lui Marte. — La Elvas se pregătescă mari sărbători pentru a celebra întrevederea suveranilor Spaniei și Portugaliei. * Negocierile pentru tratabilă de comerciă între Italia și Elveția mergi încetă. Din străinătate. Astăzî, Vineri 21 ianuarie, tribunalul din Praga va judeca procesul în contra celor 16 părtași la congresulă secretă democratică-socialistă, care s-a ținută în Aprile 1878 în Breonov. Motivul acusațiunii este participarea la o societate secretă. Printre acusați se află trei redactori de diare radicale și trei studenți; eră ceilalți sunt meseriași. * —Principele de Bismarck va sosi la Berlin la sfîrșitul lunei acesteia sau la începutul acelei viitore, spre a lua parte la lucrările pregătitore ale Reichstagului.. —Cercurile parlamentare din Berlin se ocupă forte seriosă cu cestiunea atitudinii ce trebuie sc ia Reichstagulă, în casulă cândă poliția ară considera espansiunea deputaților Kasselmann și Fritsche Ca fiindă în vigore chiară ,și după întrunirea Reichstagului. Se crede că, in casulă acesta, Reichstagulă va cere deslușită ca membrii sSĂ se nu fia împedecațî de a ’.și exercita mandatură. ROMANUL I, 18 IANUARIU, 1879 —Gazeta Germaniei de Nord, declarândă neîntemeiată scriea despre forțele maritime germane lângă insulele Samoa, adaugă : Ariadna (unătasă germană) a luată două mici porturi ale insulei Apahe ca garanțiă că guvernul insuleloră Samoa va acorda Germaniei dreptul, consacrată printr’ună tratată, de a fi tratată ca națiunea cea mai favorisată. Pentru ca sechestrarea celoră două insule numite să fiă reale, se va duce acolo și insulă Albatros. Canoniera Nautilus e totă în Germania; ea se va duce în mările Sudului tocmai la primăvară,pentru a înlocui pe Albatros. * —Banca națională a Belgiei și-a scăzută scumptulă la 12 la sută. * —Gazeta Coloniei publică o telegramă din Berlin, care crede api că, pe vară, regina Englizeri va face uă călătoria în Germania. Va merge la Darmstadt pentru a visita mormântul fiicei sale, marea ducesă de Hesa, și apoi va remâne mai multă la Coburg. Vă călătoria la Berlin nu e cuprinsă în acestă plană. ❖ — Din Berlin se telegrafiază către Pall- Mall-Gazette că Rusia refusă necontenită de a consimți la numirea guvernatorului Rumeliei Orientale, declarândă că puterile acestui guvernatore și limitele juridicțiunii sale trebuie să fie lămurită definite înainte de instalarea sea. * — Agenția rusă dă desmințire ziarelor ruse care anuncină că semnarea tratatului între Rusia și Porta a fostă întârziată din causa relei voințe a Porții și a atitudinei Englizezii. Agenția rusă adaugă că prelungirea puterilor a comisiunii Rumeliei, admisă de tote puterile, nu e uă modificare a tratatului de la Berlin, deorece administrațiunea rusască nu e prelungită decâtă penă la sfârșirea lucrărilor de organisare. * — L’Italie desminte scriea, răspândită de unele diare englese, că cardinalul Howard s'ară fi dusă la Londra, ca să mijlocască restabilirea relațiunilor diplomatice cu Bântuia Scaună. La începutul Pontificatului lui Leo XIII, fiice numita foiă, a esistată ună momenta ideia d’a face asemeni pași önse peste puțină a fostă érfi părăsită, în vederea stării bisericei din Marea Britanie ș’a neînsemnatei disposițiuni a guvernului d’a intra în negociări. Scopul pe care Sântul Scaună îl are actualmente în vedere în Ehghtera constă în a face biserica puternică ș'a sili pe guvernă să țină semă de densa. Nfiică Săntulă Scaună ară fi nngagiată faciă de guvernă, nu s’ară mai pute ajunge scopulă dorită. Soliile sosite în Vatican anuncă numerose convertiri, chiară și printre derută protestantă.** 7 lines primesce din Rusciuk, cu data de la 15 a. c., următorea corespondință asupra stării lucrurilor în Bulgaria : >Vădi petrecută în acestă orașă ajunge ca să convingă pe călătorii că în poporațiunea bulgară domnesce să disposițiune anti-rusă destulă de otârîtă și care cresce din di în di mai multă. Una însemnată funcționară bulgară se esprima mai filele trecute către unul dinamicii mei în modulă următorii : Rușii au făcută multă pentru noi, ei ne-au deschisă calea la libertate; Însă nu ne pot să învăța uă guvernare constituțională , dacá Europa ară voi să iă acum densa conducerea și să ne ajute întronă modă înțelepții și practică, noi nu ne-amă mai adresa nici vă dată țarului ca să-i ceremă să ne ajute și să ne conducă. „Bulgarii se plângă amară că actuala administrare rusă-bulgară e forte costisitore și susțină că dările sunt acum cu multă mai urcare decâtă în timpulă trecută ale domniei turcesce. Următorea anecdotă o aflu din ună isvoră forte bună. Pentru cancelaria guvernului de orasă și de județă s’a prevădută uă sumă precare pentru cheltuielele curente; la finele anului se constată că acestă sumă întrecea chieltuielele cu 17,000 franci, și ’n urma acestora șefulă rusă ală cancelariei dimpreună cu subalternii săi se apucară și împărțiră banii între dânșii; partea leului de 5000 franci o băga în posunară numitulă șefă. Acestă modă de întrebuințare a escedentelor nu convine delocă Bulgarilor, care nu facă parte din numita cancelaria." * Vaticanulă și Germania urmeză cu studiarea unui modus vivendi care să nu implice abrogarea legilor in vigore. * In Scoția si in Yorkshire a ninsă forte multă, astăfelă că trenurile română nemețite. Asemenea ninsă multă și la Londra. Proiecte de lege pentru consiliele județene. — Urmare 1) — GAP. II. Despre mandatură consilierilor județeni. Art. 21. Numai consiliul județană decide definitivă despre validitatea operațiuniloră colegielor electorale, întru câtă privesce alegerea membriloră sef Eră, în câtă se atinge deotărîrea definitivă în contestațiunile pentru dreptulă de alegătorii, ea este esclusivă de competința părței judiciare. Art. 22. In casă de vacanță, prin morte, demisiune stă altmintrerea, a membrilor consiliului județenă aleși de veri-uă plasă, prefectură va întruni colegiulă respectivă în termenă de trei săptămâni. Art. 23. In timpul întrunirei, consiliulă județană, eră singură are dreptă a primi demisiunea membrilor săi; eră în vacanță o va primi delegațiunea lui, numită comitetul permanente. Art. 24. Nimeni nu pote retușa mandatulă de membru al consiliului județană, în care s’ară alege, nici a se demisiona, înaintea termenului mandatului seă, din sarcinele ce acesta posițiune atrage după sine, de câtă pentru cuvintele următore : a) Vârsta de 60 ani împliniți. b) Orânduire în servițiul Sfatului și mandatură de deputată. c) îndeplinirea anteriorii a mandatului de consilieră, în cursă de doue treimi de-arendulă. d) Bălă și slăbiciune trupescă, sân uă altă forță majoră dovedită. Consiliul județenă plăreșce asupra admisibilității cuvintelor retușului. Oricine, fără legiuite cuvinte admise de consiliul județenii, ară refusa distih! mandată, seă s’ară demisiona înaintea termenului mandatului seă, se va îndatora a plăti să amendă de la 200 perie la 600 lei în folosulă județului. Fiecare absință nemotivată de la ședințele consiliului va atrage după sine uă amendă de 40 lei. Câtimea globuriloră se pronunță de consiliul județeni, și încasarea se urmăresce de către comitetulii permanentă. Apelul ă se face către curtea judecătoresca a circumscripțiunii. Art. 25. Sunt eligibili la consiliele județene toți Românii, în vârstă de 30 ani, care se bucură de tóte drepturile civile și politice, acordate de lege, supt, condițiunea finse ca fiecare colegiu de plasă se alegă pe delegatură seă la consiliulă ,județană chiară dintre membrii presințî orî absenți ai aceluiași colegiu, care insușescă condițiunile de mai susă. Art. 26. Rudele de aprope, tatălă și fiolă, bunulă (moșulii) și nepotulă, fratele, cumnații, unchiulă, nu potă fi, tofă într’ună timpă, membrii aceluiași consiliu județană. La asemenea alegeri este preferată acelă care a dobândită voturi mai multe, și, la casă de paritate, cehi care e mai în vârstă, eră, la alegerile prin serafimi succesivă, cehi ântâiă alesă, înrudirea ce s’ară întâmpla intre douî consilieri, în urma alegerilor, nu atrage după sine revocarea mandatului sor. înrudirea se socoteșce desființată prin martea femeie de la care provine. Art. 27. Aceiași membri pot fi reales, în măsura restricțiunilor impuse prin legea de faciă. Art. 28. După verificarea titlurilor, membrii consiliului județană depună următorulă jurământă, în presința prefectului : „Me legă pe onorea și cugetul ă meă, înaintea lui Dumnecjcă ș’a concetățenilor mei, d’a’mî îndeplini cu credință datoriile mandatului ce ’mi s’a încredințată, d’a respecta ș’a face sĕ se respecte Constituțiunea, d’a protege ș’a face se se proragă libertățile publice, drepturile cetățenesce și legile țării, d’a fi credincioșii Domnitorului, d’a priveghia ș’a lucra pentru ca interesele comunelor, județului ș’ale țării să nu fiă jignite în nici ună echipă și din nici uă parte. Așa să’mi ajute Dumnedeă.* Art. 29. Mandatură de membru ală consiliului județană nu este retribuită; înse iă care membru ală consiliului județană primeșce, în timpulă sesiunii, uă diurnă de întreținere de 15 lei pe zi. Art. 30. Fiecare membru represintă in consilii , circumscripțiunea electorală care ’ltta alesă, cu obligațiunea ânse d’a face se concorde interesele ei cu acele generale ale județului. Art. 31. Nici ună membru ală consiliului nu póte lua parte la uă deliberațiune în care elă, scănă rudenie a sea de aprópe, ară avè ună interesă personală directă. GAP. III. membrilor consiliului anume fișată pentru fie-care județă. Art. 34, îndată după constituirea sea totale stă parțiale, adică la fie-care douî ani, consiliulă județenă ’și alege, prin majoritate de voturi, pe președintele seă, și totă-d’uă-dată ună vice-președinte și două secretari, care cu toți constituie biuioulă definitivă ală consiliului. Art. 35. Prefectului județului, aducând la cunoscința ministerului de interne constituirea definitivă a consiliului județeană, recomandă totă-d’uă-dată, pentru a îndeplini, în termenă de douî ani, funcțiunile de supt-prefectă a fle-căreia din plășile județului, pe câte unul din aleșii aceleiași plășî. Art. 36. In urma confirmării supt-prefecților, de către guvernă, colegiele, ai cărora representanțî au fost confirmați în aceste funcțiuni, vor fi convocate in termeni de trei săptămâni, spre a alege, de fie-care, câte unu membru în consiliul județeană. Art. 37. Prefecții, supt-prefecții, judecătorii tribunalului, casierii și toți coniptabilii, precum și orî-ce alți impiegați administrativi ai județului, nu pot fi aleși ca membri în consiliul județeană. Art. 38. La casă de disolvare a unui consiliu județeană de către guvernă, saă legitimatei lipse a unuia sau mai mulți membri din consiliul județeană, sau a membrilor din biuioulă consiliului, sau a suptprefecților,se va precede la nouă alegeri, conformă prescripțiunilor, de mai susă, pentru fiecare casă în parte. CAP. IV. Despre sesiunile consilieloru județene. Art. 39. Consiliele județene se întrunescă în sesiune ordinară la 15 octobre ale flecărui ană, în reședința capitală a județului. Afară de sesiunea ordinară, consiliele se pot convoca și în sesiune estraordinară. Art. 40. Tote sesiunile, sunt deschise și închise, în numele Domnului, de prefectură județului. Art. 41. Ordonanța domnescă de convocare prevede fiecare întrunire a consilieloru județene celă puțină cu trei săptămâni; ea se publică prin Monitorulü oficialii. Prefectulă invită anume pe consilieri prin bilete pe la locuințele lor. Art. 42. Dăinuirea sesiimii ordinare este un lună; ea nu se póte prescurta decâtă prin împreună înțelegere a consiliului cu prefectură; se pute pn se prelungi cu optă file în urmarea unei dărîri a consiliului. Pentru că mai mare prelungire, învoirea Domnului este neapărată; ea se cere prin mijlocirea prefectului. Art. 43. Cândă Domnulă convocă vreunii consiliă județeană în sesiune estra-ordinară, seis cândă autorită prelungirea unei sesiuni ordinare,a dulă convocărea socială prelungirea menționeză obiectele și ordinea deliberațiuniloră, din care consiliul nu pot ieși. Art. 44. Suspendarea, sesiune! ordinare, și închiderea sesiune! estraordinare înaintea lucrărilor, pentru care a fostă convocată consiliulă, nu se póte pronunța decâtă prin decretă domnescă, motivându-se intr’ânsulă căușele suspendării seă închiderii. Suspendarea se referă prin ministerul de interne la curtea de casațiune, care statueză asupra faptului. Art. 16. Consiliul determină, prin ună regulamentă interioră, modulă după care esercită, conformă legii de faciă, atribuțiunile încredințate lui. Art. 46. Ședințele consiliului sunt publice, cu escensiune de acele în care se tratază cestiuni personale. In asemenea casă, și reședintele, după ce a consultată adunarea, declară ședința secretă. Tote încheierile consiliului se publică în Monitorii, nuense obligatoriu și desbaterile. Art. 47. Consiliul votâtă, cu glasă tare, prin apelă nominală, sau prin ședere și sculare, eră, asupra întregei propuneri sau încheieri, elă votâză numai prin apelă nominală. Tóte cestiunile de persone, presentațiuni de candidați, numiri, revocări sau destituiri, se resolvă pururea prin semimță secretă. Art. 48. Ori ce propunere, pentru a putea fi primită în discuțiilne, trebuie a fi sprijinită de trei membri; consiliul ă însemneză iliția desbaterî. Consiliul are dreptul ă de a despărți orîce propunere și a’î face amendamentă. Art. 49. Tóte încheiările se facă cu majoritate absolută a voturiloră membriloră presințî. In casă de împărțirea voturilor, propunerea este respinsă. Art. 56. Ședințele se închidă și se deschidă de președinte; ele începă neapărată prin citirea procesului-verbală al ședinței trecute, care, după ce s-a aprobată de consiliu, se supt semneza de președinte și de secretară. Fiecare membra are dreptul de a reclama în contra procesului-verbală. Majoritatea absolută hotăresce. De asemenea, fiecare membra are dreptul de a cere menționare anume în procesulă-verbală că a votată pentru sâă contra unei resoluțiuni adoptate. Art. 51. Afară de casuță de urgință recunoscută de doue treimi a membrilor de față, președintele hotăresee ordinea filei, celă puțină cu uă, di înaintea ședinței respective, după ce mai ântâiă a consultată adunarea. Ordinea filei se afișază în sală. Art. 52. Președintele are singură poliția adunărea. In ședințele publice elă pate, după chiemarea la ordine adresată publicului, a Despre constituirea consilieloru județine. Art. 32. Alegerile generale de consilii județene fiindă uă dată făcute pentru întregulă județă, membrii lor se voră preînoui parțială, la fie-care două ani, prin nouă alegeri, făcute treptată de către tote colegiele, în fie-care plasă în parte Rendulă plășiloră se va determina după ordinea alfabetică a numirilor oficiale. Art. 33. (Consiliul județeană adunată verifică titlurile alegerilor, membrilor sei, și plăresce contestațiunile, care s’arăt in privirea loră. Elă nu pote delibera déca nu suntă față celei puțină jumătate și unulă din numeral 1. A se vedea Românulii de ieri.