Romanulu, februarie 1879 (Anul 23)
1879-02-14
tote celelate propuneri au fostă respinse cu tote că mulți monarhisti au votată pentru amnestia generală. Nu s-aă ținută multe discursuri însemnate, dară s’aă ivtă multe cozuri incidentale. D. Gambetta a ținută strînsă disciplina Camerei. D Clemenceau, ca oratoră generală pentru amnestia generală, afirmă că ideia amnestiei face progrese în țară. Legitimista aă votată în contra proiectului guvernului, fiarele loră atacă cu vioiciune guvernală. Bonapartiștii au votată parte din ei pentru proiectul guvernului, parte sorădepărtată. Descompunerea partidei monarhhiste cresce din ce în ce mai multă. Uă parte din monarhhiste gata a trece la partida guvernamentală. * Se telegrafiaza din Roma cu data de 22 Februarie . Papa a primită astăzî vre 1000 diariști catolici de diferite naționalități, care represintă 1302 diare și , reviste bisericesce, la a căroră redactare participă peste 15,000 scriitori. Monseniorele Tripopi citită adresă de felicitare, prin care constata silințele diaristicei pentru apărarea drepturilor bisericei. Papa accentua în responsur său necesitatea ca presa catolică să combată acea presă care înveninăză societatea și recomandă unire în principiile chreștinescă și moderațiune în vorbire și în scriere. Vorbi despre drepturile bisericei la domnia rumăscă și încuragia pe diariști de a proba trebuința redobândirii acestei domnii. După acesta represintanții presei înmânară pape! daruri, ca o bolă ală Sf. Petru, adrese și albumuri. In deputațiune se aflaă și mai mulți episcopi. Totă astăzi papa va primi comitetul fundatoră ală partidei clericale italiane. * L’Avvenire află că marchizală de Noailles, ambasadorele Franciei la Roma va fi permutată la Londra. Din străinătate , Impărătăsa Austriei a sosită în ziua de 21 Februarie în Dover, unde a fost întâmpinată de comnitele Karoly, nouă ambasadori ală Austriei pe lângă curtea din Londra. Impărătesa a plecată a doua zi în Irlanda.* Uă furtună forte violentă a bântuită, în noptea de 20 spre 21 a. c., partea apusenă a Elveției și a causată stricăciuni însemnate atâtă pe uscată câtă și pe apă. Pe lacul de Geneva s’aăcufundată mai multe bărci. La Laforia (cantonulă Waadt) a detaliază uă trenă și mai multe vagone au cădută în Iacă; din fericire casé n’a murită nici ună omă. * După cum anundță uă telegramă din Gap, adresată parului Daily Telegraph, trupele principale ale Zulușiloră au înconjurată tabăra generarului Pearson în apropiere de Ebowe; acesta are 1,200 omeni. De la Februarie nu se mai scie nimică despre Pearson. Elăară ară provisiuni pentru două luni. Contingentele de indigeni se desarmără. Domnesce temerea unei invasiuni de Zuluși. Indigenii de la fruntarii și de la minele de diamante desertără. Cu tote astea Zulușii ar fi descuragiați prin însemnatele loră perderi.* Intr’uă telegramă din Tîrnova, adresată parului Times cu data de 10 Februarie, citimă între altele: „Deputații bulgari sosescă în totă felulă de trăsuri, încependu de la celă mai strălucită fantonă până la modestulă cară cu boi fără costumele loră variăză între acelea care se vădă pe Boulevard des Italiens și pitorescile veștminte ale țăranilor, cu dare de mână. Aspectul e în gradul celă mai înaltă orientală. „Suntă și represintanțî ai Bulgariei de Sud”, care se consultă în privința formei unei adrese, prin care să ruge puterile europene de a uni cele două provincie supt ună singură guvernă, său celă..puțină se ocupe Rumelia Orientală cu ună corp și de armată mixtă, spre a evita rescula, care ară urma negreșită unei încercări a trupelor turcesc! de a intra în țără* *. * Le Mémorial diplomatique anuncță că candidatul Rusiei la tronul Bulgariei, ar fi principele Arnulf de Bavaria. ADUNAREA DEPUTAȚILOR. Ședința de Luni 12 Februarie 1879 Ședința se deschide la orele 2 d. a. supt președința d-lui vice-președinte G. Hasnaș, fiind presințî 87 d-n. deputați. Sumarăm ședinței precedente se aprobă. ROMANULU, 14 FEBRUARIU, 1879 Se trimite la comisiunea de petițiuni cererea d-nei Ecaterina Reșteeiă și la comisiunea bugetară cererea corectoriloră Monitorului oficială și ai Imprimeriei Statului. D-niî N. Constantinescu și Frăilescu declară că în urma votului dată de Adunare în ședința sea de la 9 a. c., își daă demisiunea din însărcinarea de avocați ai statului, remânândă a esercita mandatură de deputată. Aceste declarațiuni sunt primite de Adunare cu villî aplause. Se pune la votă conclusiunea comisiunii de indigenare pentru acordarea calității de cetățeană română d-lui dr. în medicină J. Valliano și se primeșce. Se dă în desbatere proiectul de lege pentru reversibilitatea pensiunilor asupra văduvelor și orfaniloră pensionarilor din Moldova. D. G. Danielopolu combate proiectulă, supt cuvântă că ară face dreptate unora, nedreptățindă pe alții, căci pensiunile se plătescă din reținerile ce se facă funcționarilor și din lefile loră și astăfelă, dânduse acum pensiuni văduveloru aceloră funcționari din ale căroră lefi nu s’a reținută nimică, s’ară lua de la cei care am contribuita la fondulă pensiunilor, spre a se da celoră care n’am contribuită cu nimică. D-sea declară că va primi proiectulă numai cu condițiunea ca să fiă bine studiată, se se arate la ce sumă are se se urce sarcina ce se va lua prin elă, se se preciseze că se va da pensiune numai văduvelor germane, și apoi ministerulă să ia îngagiamentulă a trece sarcina în bugetul generală ală statului. D. P. Ghica explică d-lui Danielopolu că reversibilitatea pensiuniloră a esistată în Moldova, ceia ce se constată prin legile pentru pensiuni votate de Divană în 2 Iuniă 1851. Aceste disposițiunî nu s’au trecută înse în modă categorică in legea pensiuniloră din 1868 și, cândă văduvele și orfanii aceloră funcționari din Moldova au venită se ceru dreptul ă loră, comiteială de pensiuni din Bucurescî s’a întemeiată pe legea din 1868 și a lisă că pensiunile funcționarilor din Moldova nu au fostă reversibile înainte de Unire. Astăfelă deră s’a făcută uă nedreptate aceloră persone și astăzi trebuie reparată prin proiectulă de faciă. Câtă despre rețineri, ele s’aă făcută tuturoră funcționariloră, atâtă înainte câtă și după Unire. Bogă dură Adunarea a primi proiectul, fără a mai prelungi discuțiunea, căci nu e vorba decâtă despre uniforma aplicare a disposițiunilor a unei legi în totă țara. D. I. C. Brătianu, președintele consiliului, arată cum se daă ma î nainte pensiunile de către Domnui, fără nici uă lege, ci numai după voința Domnului. „ Așa era regulamentulă organică,Ilce d-sea : Domnulă otăra cine este săracă și cine este bogată, și pe lângă dece bogați trecea și câte ună săracă (aplause). Acesta stare a durată în Muntenia până la domnia lui Știrbeiă-Vodă, care a făcută uă lege a pensiunilor. In Moldova nu s’a făcută casé nici atâta. Ce e dreptă, a venită Ghica-Vodă și a mai regulată puțină acésta cestiune, căci de unde ma î nainte pensiunea se dedea de-a dreptulă de Domnă la cine voia. Vodă-Ghica a zisă că nu mai păstreză acestă dreptă și cee ce dice legea de la 1851 : „Pensiunile și ajutorele se voră da personelor scăpătate, aceloră fețe care au slujită pământului..»..* După aceia d-sea explică că legea de la 1868 nu putea avea de scopă a lăsa pe văduvele de peste Milcovă în miseriă și a ajuta numai pe cele de aici, și că, decă ară fi fostă vre-uă dată vă índouiela că se va găsi ună comitetă de pensiuni care se nege vaduveloră de peste Milcovă dreptulă la pensiuni, apoi de sigură că toți aceia care au votată acea lege era să tranșeze de atunci cestiunea. D-seaduce apoi că fondulă pensiuniloră nu se formeză astădă din reținerile pensionariloră celor vechi, dinaintea Unirii, ei din acele două milióne pe care le dă Statuiă — și Statuia este Moldova și Țara Românescă—și din acele resurse care s’au creată prin legea de la 1868, adică prin reținerile însemnate ale funcționariloră de astăzî. Fondurile, crice d-sea, se compună din resurse provenite de la Moldoveni și de la Munteni, ară nu numai de la Munteni; prin urmare nu e dreptă cândă se dicem.& despuiămă pe unii ca sé îmbrăcămă pe alții; ci dhemă; cu haina care e făcută din paralele tuturoră trebuie se ibrăcămii pe toți. D-sea termină direndă că legea este nu numai echitabilă, dară este și legalmente drepta. Se cere închiderea discuțiunii și se primesce. Se pune la votă luarea în considerare a proiectului și se primesce cu 51 bile albe contra 15 negre. Se dă citire articolului unică. După orecare discuțiune se pune la votă ari. și se primesce. Se pune apoi la votă proiectul de lege în totală și se primesce cu 52 bile albe contra 13 negre. Se dă citire raportului și proiectului de lege prin care se aprobă convențiunea universală poștală încheiată la Paris la 1 iunie 1878 și se primește în unanimitate. Se dă citire raportului și proiectului de lege prin care se deschide pe sema d-lui ministru de interne. ună credită estraordinară de 40.000 lei pentru a veni, ca modă de împrumutare, în ajutorul locuitorilor din Dobrogea, ale căroră bunuri fiind devastate din causa resbelului, suntă astăzi lipsiți chiară de esistența chimică, și care sumă se va întorce la tesaură într’ună timpă mai favorabilă de către aceia care se vor împrumuta. Se pune la votă luarea în considerare și se admite. Se citesce art. 1. Se propune suma de 60,000 lei în locă de 40,000 și, punendu-se la votă art. astăfelă amendată, se primeșce. Art. 2 se primeșce nemodificată. Se pune la votă proiectulă de lege în totală și se primesce cu 52 bile albe contra 5 negre și 7 abțineri. Ședința se rădică la orele 51 Pressa de astăzi publică o scrisóre din Tulcea, în care citimu următorele : „S’a respânditu vuietulu că arii fi sosită administratoriloru din Dobrocea liste de abonamentu la diarului Bornăruțu.Și Declarămă că acestă sorie este uă născocire nedemnă de unu dhiară ca și de unu omă ce se respectă. Românulă nu face venătore de abonați; elă n’are, n’a trimisă și nu trimite nimeni, nici în țară, nici în Dobrogea, liste de abonamentă. Abonamentele la Românulă nu se facă prin liste. Cine voiesce să fiă abonată, se adreseză de-a dreptul administrațiunii oiarului, fără a fi îndemnată sau solicitată de nimeni. Altă mijlocă de abonare nu este admisă de administrațiunea Românului. CRONICA TEATRALA. Representațiumle (bluf Ernesto Rossi. LUDOVIC XI. Tragediă în 5 acte de Casimir Delavigne. D. Rossi a terminată alaltăierî cursulă represintațiunilor sale cu Ludovic XI, tragediă în cinci acte de Casimir Delavigne. Ludovic XI este unul din cele mai frumose roluri de composițiune ale d-lui Rossi. Tragedia lui Casimir Delavigne ne face să asistă că la cele din urmă file ale regelui, bătrână, prăpădită, retrasă în tristură seu castelă de la Plessis. Regele e în agoniă, lovită de repetite atacuri de dambla, „mișcată, Țice cronicarulă francesa, de tresăriri continue și făcendă totă posibilulă ca să le ascundă tuturoră, de frică de a nulă crede în ajunulă morții”. Cronicarulă ne represintă pe Ludovic XI în acestă epocă „pleșuvă, gârbovită, slabă, cu uămână paralisată și cu gura strîmbă de dambla”. Astă-felă ne-a apărută Rossi alaltăierî, și amă fi putută se credemă că vedemă mă portretă ală regelui, care, deslipindu-se de pânză și însuflețindu-se se cobora din cadrul său.In desvoltarea dramei, — care nu e altă ceva decâtă desvoltarea fricei morții într’ună sufletă sdruncinată de remușcări — ilustrulă tragediană a desfășurată aceiași putere dramatică ce amă observată în tóte creațiunile sale, legată de un minunată pătrundere a caracterului personagiului ce reprezintă. Caracterul lui Ludovic XI a fost desemnată cu uă mână de măiestru de vestitură istorică franceză Guizot : „Egoistă , lipsită de simță morală, familiară fără demnitate, vorbitoră dibactă, de uă vioiciune nebună, indiscretă chiară cândă medita uă perfidia, unindu uă superstițiune copilarésca cu practicarea unei credințe orbe, elă avea uă frică de morte care mergea pené la pusilanimitate si la ridiculă.* D. Rossi ne-a făcută să ne coborîmu în fundulă acestei anime, împreună cu dânsulă, și să trăinscă două ore din viață acestui suverană, urmașă directă ală faimosului Gupil și strămoșă ale lui Tarture, și nu mamă mirată audiadă câteva persone care declaraă că tragedia nulă fusese mai bună în acesta tragedie decâtă în tote cele-lalte. Nu fusese mai bună, dără întrunise atâtea calități încâtă era peste putință a nu recunosce că fusese cu totală superioră în acea piesă, precum fusese și în celelalte. Amă constatată cu uă mare plăcere că d. Rossi a bine-voită să ție semnă de uă modestă observare ce i-amă făcută acum unăană, în Românulă. Observasemă că nu e logică de a reprezintă pe Commynes supt figura unui omă bătrână, căci, în anulă când e a murită regele, el nu avea de câtă 36 ani. Ieri, Commynes își lăsase la oă parte părulă săă albă și barba sea căruntă, și se înfățișă supt aparinia unui omă de aprope 40 ani. Ca să completeză acesta înseninare a caracterului regelui Ludovic XI, să’mî fiă permisă a adauge că acestă omă vicleană și râă fu ună mare rege. A avută pasiunea statului. Francia îi datoresce provinciele sale cele mai frumose. Aviditatea cu care , țeranulă cată să ’și mărescă moșiera cu un bucățică de pămentă mai multă pe fiecare zi, Ludovic XI o puse ca sé ’și mărască regatulă. Acesta fu arderea și mobilul vieței sale. Mărirea scopului atenueza viclenia mijloceloră. In acestă epocă, patria este atâtă de strînsă legată cu regele, interesele lor sunt atâtă de identificate, încâtă este câtevă dată forte greu de a deosebi, în Ludovic XI, pe o mulă răă de monarhală dibactă. In acea luptă în contra marilor ă sei vasali, care umple domnirea lui, dreptul ă este pentru elă, daca nu și moralitatea. Combătu cu arme neleale în contra trădătoriloră și fu sperjură în contra sperjurilor. Vasalii din tote unghiurile țârei organisaseră ună felă de venătore feudală, violente și sălbatecă, a căreia pradă era regele. Carol, ducele de Burgundia, Carol celă îndrăsneță, conducea venătorea, (Țeeadă: „iubescă regatulă atâtă de multă, încâtă, în locă d’ună rege, așă voi șese”. In facia atâtoră dușmani, întemeiătorul unității Franciei, resturnătorulu Feudalității, lupta cu arma celoră slabi, cu viclenia, și triumfa. Istoria trebuie să recunoscă că trădările séle sunt mai negre decâtă ale vasaliloră resculațî; că nu fu sufletă mai puțină regese și decâtă alăseă; că simțulă onoreî îî lipsia cu totulă. „Cândă mândria merge înainte,liceală, paguba vine după densa.” Politica-Î echivocă desconcerta pe adversarii săi. „Mĕ luptă, dicea Carol de Burgundia, în contra unei pânze de păiajenă.* Enseistoria trebuie să recunoscă totăd’uă dată că Ludovic XI nu putea sĕ se lupte altă felă în contra Feudalității deslănțuită; că fu regele poporului în contra celor mari; că întemeia unitatea franceză, și că, prin miijloce reprobabile, urmări mă scapă măreță la care ’î fn dată sé ajungă. Fr. D. FELURIMI. Sinagoga jefuită de Israeliți.—In ziua de 11 a. c. mai mulți individi s’aă Introdusă pe ferestrá în Sinagoga cea mare din Capitală și aă furată 12 policandre. In urma cercetărilor poliției, furii au fost descoperiți. Eco numele loră: Solomon Grudoly, Sapira Marcus, David și Samuil Silbermann și Moise Lazăr. Aceste nume ne facü se presupunema că furi suntă Israelițî. * Unii serviți bine resplătitu. —■ Timbrală poștală fu propusă pentru prima oră în Englitera în 1840 de Rowland Hill, care, ca recunoscință pentru servițiule adusă, fu numită baronă și cavaleră ală ordinului „ The Bath” și primi din partea comerciului engleză ca semnă de recunoscință 350,000 fr., ord din partea Parlamentului 500,000 fr. In septemâna trecută orașul Londra a dată lui Rowland Hill un diplomă de cetățeniă într’uă cutiă de aură, întocmaî]cum s’a dată principelui de Walles, moștenitorul Tronului. Ense timbrală poștală n’a fostă inventată de Rowland Hill, ci numai propusă și susținută de dânsulă. Adeveratură inventatoră este tapițerul Robert Muray, care trăia supt domnia lui Carol II. Inovațiunea nu putu reuși atunci. Rowland Hill e astăzi de optăzzeci de ani. BULETINI METEOROLOGICA. Luni 12 Februarie 1879 — 12 ore noptea — înălțimea barometrică, 752 mm. înălțimea termometrică,— 5 ° B. Celulă e senină. Ridicarea barometrului e forte simțitore. Marți 13 Februarie 1879. — 8 ore dim. — înălțimea barometrică 758mm înălțimea termometrică, —6 ° R. Celulă e norosă, Reproducemü urmatorele serii, care au fost publicate numai în edițiunea pentru Capitală a numărului precedinte : Servithde telegrafică ală Agenției Havas, Berlin, 24 Februarie. — Feld-mareșalulă cornițele de Roon a murită asta-nopte. Aflămă că la Tulcea apa s’a retrasă multă și nu mai prezintă nici ună pericolă. Senatulă a lucrată în secțiuni. PRIMĂRIA COMUNEI BUCUREST. înștiințare. Proprietățile comunei, notate mai jos, se închirieză din nou pe termenii de usi ană, de la 23 Aprile viitorii 1879 înainte, prin licitație în regulă, care se va ține în următorele iile : Hala Chica în filele de 26, 27 și 28 Februarie cuvinte; Marșeală Amza la 2 , 3 și 5 Marte și Marșeală 24 Ianuarie în filele de 7, 8 și 9 Marte viitoră. Doritorii de a lua cu chirie compartimente din aceste proprietăți ale Primăriei sunt invitați să se presimte la o spelulă comunală în filele indicate mai susă la 12 ore, spre a se pute face licitațiunea și adjudecațiunea după regulă, eră condițiunile închiriării se potă vedea în cancelaria Primăriei, divisiunea administrativă, în orice ȘÎ ore de lucru înainte de licitațiune. p. Primară, Gr. P. Servire. No. 2,027. 1879, Februarie 3. SPECTACOLE Teatrulă Dacia. — Jouî, 15 Februarie, debutul celebrei trupe spaniole din Madrid, Troubadour Estudiantina Figaro, 22 studențî spanioli, artiști de primul ă rangă pe mandoline, supt direcțiunea d-lui cavaleră Ercole Cavare, asemenea debutulă dspre Vanda. Pe timpul acestoră represintațiuni, mesele vor fi înlocuite cu scaune numerotate, nu se va fuma și nu se vor da consumațiuni, astăfelă încâtă se potă asista, și familii. SCOLA PROFESIONALA DE FETE. Direcțiunea scolei profesionale de fete din Bucuresci, situată în strada Colței No. 30, aduce la cunoșcința domnelor că la acesta scală se află de venisare diferite flori artificiale, obiecte , de rufărie și rochii de copii, lucrate de elevele sculei. Pe lângă acesta, atelierul pentru fabricațiunea florilor artificiale, fiind dotată acum cu machine noui și lucrândă cu materială fină adusă de la Paris, este pusă în posițiune de a primi orice comandă în acesta ramură și a o efectua cu răpediciune și cu prețurile cele mai modeste. Orele destinate pentru primirea comandelor și vândarea obiectelor lucrate in atelierele sculei sunt de la 11 pene la 4, pt în te dtlele de lucru. . . __________ BIBLIOGRAFIA Aeșită de sapt presă . . . Librăria Haimann, calea Victoriei 74. România, poesie de d-ra Maria Nizet * . Ai carte ai parte romanță de d. Teohari. Alexiu.* Dimrpaneu, ultimulă Decebală ală Daciei, tragediă în 5 acte de I. N.Șoimescu. Prețuia 1 leă.