Romanulu, martie 1879 (Anul 23)

1879-03-26

Fleva ca­re­ fi mai depărtată și se prime­­șce cu 48 bile albe contra 47 negre și 1 abținere (a d-lul ministru al­­i instrucțiunii). Ședința se suspendă la 6 ore și jumăta­te. La orele 8 sera ședința s-a redeschisă și a ținută până la un jumătate oră după miedulă nopții, terminăndu-se votarea pe articole a bugetului instrucțiunii publice și amănându-se pentru ședința următore pu­nerea votului în totală. După aceia s’a vo­tată pe articole bugetul­ ministerului lu­­crărilor­ publice și s’a discutată bugetulă casei pensiuniloră. ROMANULU, 26 MARTIÜ 18799 _ Ședința de la 24 Marte 1879. Președența d-lui vice-președinte G . Hasnaș. Ședința se deschide la ora unu după a­­merji. Preșinți 126 d-nn deputați. Sumarul­ ședinței precedente se aprobă. Se trimite la comisiunea financiară, de urgență, proiectulă de lege prin care se cere ună credită estraordinară de 847 lei 17 bani, asupra exercițiului anului curentă, spre despăgubirea d-lui C. Hristescu. Se anunță că mine la ora 1 și jumă­tate se va face închiderea sesiunei Cor­­puriloră Legiuitare. închiderea se va face de A. S. R. Domnitorulă. 1). L. Eraclide observă că, la votarea interpretării legii electorale de către Senată s’a făcută ore care erori de numerotare, astă­felă­­ la cap. 5 și 7 se vădu aceleași numere. D-se a ru­gă pe Cameră, fiindă­că nu se schimbă nimică în testă, să admită a se face rectificare. Propunerea se primește. D. G. Chițu depune uă propunere pentru a se aloca în budgetul­ Instrucțiunii suma de 400.000 lei pentru sporirea logilor, pro­­fesorilor­ și institutorilor, care fară avă­m­ă servi­n­ă de 12 ani. D. C. A. Rosetti ocupă fotoliul­ preșe­dintei. D. M. Burilenu­­ zice căje în contra pro­punerii, dără fiindă că ea s’a respinsă a sără numai cu ună votă și spre a nu se dice că se prigonescă profesorii, [c ceea ce , nu a fostă nici în spiritură, nici în inima , nimenuia, să se voteze 800.000 și d. mi­nistru să aducă legea pentru gradațiune. După u­ mică discusiune de regulamentă, ie cuventură d. Brătianu. D. Prim-Ministru susține propunerea d Chițu, care nu cere de câtă îndouilă ce s'a acordată ană pentru gradarea profeso­­rilor­. Dacă financiele statului nu permită a se da 800.000 lei, dacă nu suntemă în belșugă să se destine celă puțină 400 mii spre a se repărți ,profesorilor­ cu drepturi câștigate. E convinsă că în Cameră nu e nimeni în contra instrucțiunii ,și că propu­nerea se va vota. D. Al. Gr. Bonaki combate propunerea d-lui Chițu pentru că o găseșce nedemnă de Parlamenta. Ieri, s’a făcută uă greșălă și că trebuie se răm­âie căci ceia ce s’ară acorda acum sămena cu uă milă. D. primu-ministru respunde că Camera nu face mile; toți suntemă zeloși ca pro­­­­fesorii să d­ă resplătiți pentru serviniele ce facă țării. Guvernul c are să întrebuințeze suma conformă legii și, de nu va urma astă-felă, d-v. îlă veți judeca și osândi. Se cere închiderea discusiunii și se­­­ pri­mesce. Propunerea d-lui Chițu se admite cu 66 bile albe pentru și 36 negre contra, fundă și 4 abțineri. D. N. Fleva, luândă cuventură în discu­siune generală, protestă în contra cuvinte­­loră d-lui ministru de culte că e inamică alu profesoriloră. Acesta nu este exactă; c-sea e amică ală profesoriloră și ceia ce a cerută și cere este îmbunătățirea posiți­­unii tutuloră, nu numai a unora; suntă la licee profesori cu 440 fr. pe lună, alții cu 200 și alții numai cu 160, d-sea vrea să fiă toți egali, nu să se adauge totă la cei cu 440. A primită propunerea d-lui Chițu nu însă pentru gradațiune, ci spre a se îmbunătăți, relele ce suntă în instrucțiune. D. Vernescu susține bugetulă, ceiceadă că suma de 490 mii fr., cari s’a admisă e a­­nume destinată pentru gradațiunea profe­soriloră, de vreme ce s’a și înscrisă la art. 78 din bugetă. I). ministru alu instrucțiunii declară că înțelege votul, așa ca să aplice pe nouă luni intrega sumă de 400 pentru gradarea profesorilor, în proporțiune cu remunera­­b­ele lor­. Discuțiunea se închide. Bugetul­ culte­­loră și instrucțiunii publice se primesce în totală cu 74 bile albe și 22 negre. Bugetul­ ministerului lucrărilor­ publice se primesce asemenea în totală cu 74 bile albe și 4 negre. B. A­. Dhmncea dă citire raportului și proiectului de lege pentru clasarea unor­ șosele din Arge­șă între căile județene și scó­­terea altora dintre cele județene. Proiectulă se ie în considerare și se ad­mite cu 66 bile pentru și 6 contra. Se încuviințăză cu 60 bile albe și 5 ne­gre proiectulă pentru deschiderea unui cre­dită de lei 150.000 pentru plata procente­ Wă bonuriloră de tesaură după legea din 2 Mai­ 1876. D. P. Ghica dă citire raportului și pro­iectului de lege pentru reprimirea în armată a d-lui căpitană Dumitru N. Slătinănu cu gradul­ ce­a avută și cu tote drepturile săle. Proiectul­ se primeșce cu 67 bile pen­tru și 5 contra. D P. S. Aurelianu dă citire raportului și proiectului de lege modificată de Senată pentru baterea monetelor­ de argintă în bucăți de 5 lei. Adunarea a adoptată proiectul­ de lege modificată de Senată cu 65 bile pentru și 3 contra. I­. G. Polișu dă citire raportului și pro­iectului de lege pentru modificarea și com­­plectarea art. 26, 27 și 28 din legea dru­­muriloră. D. Fulgeră combate proiectulă. D. președinte al­ Consiliului. D-loră, în legea prestațiuniloră se preciseza că di­vele județene să nu fie întrebuințate de câtă pentru lucrările șoselelor, județeloră și co­­muneloră. Legea nu autorisă ca prestațiu­­nile se fiă întrebuințate de S tată; dăcă ease cine-va a făcută altă-felă sau va face, puteți să ’să trageți la răspundere; legea acesta este pentru lucrările județeloră și ale comuneloră, și nu póte nimeni, făcendifi altă-felă, de­câtă să calce legea; d-ta ănsă voescî ca printr’unu anume articolă să se repete ceia ce este în legea întrăgă. Cu acestă lege nu se modifică nimică din legea prestațiuniloră; să dă numai dreptulu județeloră și comuneloră ca să potă să întrebuințeze acele­­ zile nu numai la șosele, dérü și la inundațiuni. Onor. d. deputată­­ zice că pate să se strice ună dramă de seră și să să se ia omenii la lu­crarea acelui dramă. Apoi, d-soră, acolo avem companii. Statulă are budgetură săă, nu pote cine­va să iă aceste­­ jile care suntă ale județeloră săă ale comunelor) și să le întrebuințeze la drumurile de seră. Nici vorbă nu pate să fie despre acesta. Proiectul, luându-se în considere s-a a­­doptată cu 73 bile pentru și 9 contra. Se încuviințăză apoi cu 81 bile pentru și 4 contra, d-lui profesore C­harl Malgou­verne uă pensiune viageră în sumă de 350 lei pe lună. D. N. Nicorescu dă citire raportului și proiectului de lege prin care se deschide pe sema ministerului de interne ună cre­dită suplimentară de lei 187 și bani 35 pentru acoperirea plăței de 125 topuri h­­ârtiă de Monitorii. Proiectul­ se primeșce cu 58 bile pen­tru și 2 contra. D. P. S. Aurelianu citesce raportul­ co­­misiunii bugetare prin care se încuviințăză proiectul­ de bugetă ală casei de depuneri și consemnațiuni. Adunarea adoptă bugetul­ casei de de­puneri cu 59 bile pentru și 3 contra. La ordinea bilei s’a pusă apoi bugetul­ casei pensiunilor D. D. Al. Hulban. D-soră deputați, comisiu­nea bugetară, afară de d. Sihlenu care a remasă în minoritate,­a adoptată din ca­usa mai multora considerațiuni pe care timpul­ nu îmi permite să le desvoltă a­­cum, bugetur­ casei pensiunilor­, astă-felă cum a fostă presintată de acea casă, cu condițiune însă ca d. ministru de financie să pună să­mână energică la administra­­țiunea acestei case, nu pentru a lovi în drepturile pensionarilor ă, deră pentru a a­­păra loviturile și nedreptatea ce se face și pensionariloră și funcționariloră, avăndă în vedere că multe desordine s’a denunțată d-săle și multe plângeri s’a rădicată în contra relei administrațiuni a acestei case. Totă-două­ dată d. ministru de financie este rugată să cerceteze cum stă deficitulă a­­cela de 30,000 lei, să ia măsuri de a se da în judecată toți ceia ce se vor­ găsi că sunt­ culpabili. (Aplause). Și daca escedentală­ acestei case va fi așa cum s’a arătată, apoi proporțională să se scadă din reținerea ce se face funcțio­­nariloră după legea din 1872. D. ministru de financie. Bă, d-lororă, de multe ori amă avută a mă ocupa de bu­­getulă casei pensiuniloră, precum amă a­­vută orire a vă spune ieri, și nici uă dată n’amu putută fi în unire cu comitetul ă a­­cest­ei case, nu numai cu celă de astăziî dorit nici cu celă precedentă. Mie mi­ se pare că modulă cum se facă bugetele și situațiunile în genere la acestă casă, și modulă cum se ține comptabilita­­tea nu este acelă cerută de legea compta­­bilității generale a statului. D-loră, declară că iéü îngagiamentală ce se cere de d. raportoră ca să facă la ace­stă casă să cercetare forte scrupulosâ pen­tru ca, la viitorea sesiune să potă veni cu oă­espunere exactă a întregei situațiuni a ace­stei case, și se potă regula în modă defi­nitivă comptabilitatea ieî, fiindă-că de la neregularitatea comptabilității devină ace­ste neajunsuri de cari suferă pensionarii, căci se întâmplă ca să li­ se facă repartiție forte mare și să nu pută fi plătiți la timpii și făra întrăgă sufere, căci se facă împru­muturi în socotăla casei de pensiuni con­tra legii. Apoi, decă escedentulă se va găsi mai mare de­câtă se arătă de către comitetul și după cum și este, căci că de la înce­pută amă constatată că escedentulă este mai mare și însuși comisiunea d-vostră s’a încredințată despre acesta, atunci se voră scădă treptată reținerile ce se facă din le­­file funcționarilor­. (Aplause). —Ne mai luândă nimeni cuventură, se pune la votă luarea în considerare și se admite. Bugetulă s’a încuviințată cu 59 bile pen­tru și 2 contra. Ședința se suspendă pene la 8 ore nó­­ptea. Ședința de nópte. In acesta ședință s’au votată : 1. legea budgetară; 2. budgetul­ casei de dotați­­e a ó­­tei; 3. legea pentru împrumutur­ o­­rașului Bucuresci, amendată de Senată; 4. legea responsabilității ministeriale, amen­dată de Senată; 5 legea pentru resiliarea prin bună învoială a contractului cu regia monopolului tutunuriloră; 6. legea pentru întrebuințarea, în anul­ 1879, a unui cre­dită votată în 1878 pentru repararea bas­­timenteloră Statului de pe Dunăre. S’a făcută apoi ultima discuțiune asupra citirii a treia a propunerii pentru revizui­­rea art. 7 din Constituțiune și opiniunea majorității a fost­ admisă cu aceiași, ma­­joritate ca la tote cele­l­alte citiri. După votarea legii responsabilității mini­steriale, d. Stolojană a întrebată pe guvernă dacă, avăndă în vedere marele și glorio­­sele evenimente prin care sora a trecută, nu crede că ar­ fi bine se pregătescă pro­iectele necesare pentru rădicarea unui mo­­nument­ comemorativă ale luptelor­ susți­nute pentru independență de brava irosită armată, supt comanda vitezului iei șefă. Domnitorul­ țerei. Președintele consiliului a respunsă că gu­­vernulă împărtășesce acesta, părere și, câtă despre M. S. R. Domnilorulu, este atâtă de doritoră de-a consacra, cu orî-ce ocasiune, memoria evenemintelor­ gloriose ce s’aă sevârșită de două ani, în­câtă, chiar în acestă momentă, a primită din partea Mă­riei Sale Regale un epistolă care în reali­tate este adresată Camerei. După acesta, d ministru de resbelă a dată citire epistolei domnesci, care, reca­­pitulândă cu espresiunea celora mai no­bile și patriotice simțiminte faptele să­­vîrșite, conchidea, esprimândă dorința ca toți deputații și senatorii cari aă luată parte la proclamarea independinței și la actele privitore la rasbelul­ independinței se porte medalia Apărătoriloru Indepen­­dinței. Epistola Domnescu însărcina pe președin­tele consiliului să pregătescă ună decretă în acestă scopă. Urările cele mai intusiaste și strigătele repetate de tră­iscă Domnito­­rulu­i salutară acestă mesagiă cu atâtă mai simpatică, cu câtă era oficiosă, pre­cum intimă. In urmă d. Stolojană a propusă și Ca­mera a primită cu aclamațiune și î­n unani­mitate uă moțiune prin care se invită gu­vernulă a pregăti proiectele pentru rădica­rea unui monument­ în memoria luptelor­ gloriose, susținute pentru independință de armata română supt comanda vitezului șefă, Domnulă țerei. La începutul­ ședinței, cu pensiunea di­­scuțiunii legei bugetare, d. D. Sturdza a făcută expunerea situațiunii financiare, a­­rătândă câtă de multă diferă ea astă­zi, din ceia ce era supt regimului trecută în contra cuvintelor și d-lui Sturdza s'a rădicată d. T. Maioresc­u cu ună lungă di­­seursă pentru apărarea guvernului conser­­vatoră. D. I. Brătianu, președintele Consi­liului, a făcută d-lui Maiorescu ună răs­punsă care a dobândită mai unanime a­­probări. Vomă reproduce pe largă aceste însem­nate desbateri. ” Reîntorcerea Camerelor­ la Paris. Vorbindă din nou­ în le Journal des­­ Debats despre cestiunea reîntorcerii­­ la Paris a Camerelor­ france e, d. John Lemoinne conchide astă­felă: »Dému, pentru D-deă, în ce lume și în ce fără trăimă? Trebuie ore să eșimă ar­­­­mați? Trebuie să punemă la ușele Came­­i relorn, scóne ale națiunii, pistole care să­­ se slobodă singure la cea mai mică încer­­­­care de efracțiune! Și supt­­ă asemenea­­ impresiune și în­că asemenea disposițiune­­ a minții, legiuitorii, aleși de sufragiulă uni­­i­versale, facă legi care trebuie se impună ! respectă și ascultare tuturoră cetățeniloră! I Ei bine, dăă ! décá astă­ felă e gândulă lară !­ară fi mai bine să nu ’să spună. Ară fi ! mai bine se spună curată și simplu că iér­ I­na a trecută și că vine prima­véra, dém­ j nu că resbelulă civilă e în permanență la ușele nóstre, în stradele nóstre, în casele nóstre, supt piciórele nóstre. Legiuitorii no­ștri își decernă în adeveră ună ciudată e­­logiă,­­Jicendă că minunatulă spectacolă de pace, de liniște și de muncă, ce l’a dată Parisulă în timpă de optă anî, nu se da­­toresce de­câtă lipsei soră din capitală!* «as». „— Pedepsa cu morte în Elveția. Consiliul­ națională ală Confederațiunii elvețiane a revenită asupra votului ce de­duse în cestiunea revizuirii art. 65 ală Const­ituțiunii federale. Se scie că consiliul­ națională respinsese, cu 65 voturi în con­tra 62, moțiunea d-lui Freuler, adoptată de consiliul­ stateloră, care avea de scopă desființarea art. 65 din Constituțiune și, ca consecință, recunoscea statelor, dreptul­ de a restabili pedepsa cu morte în codi­cele foră particulare. Consiliul­ stateloră, în dorința de a evita ună conflictă, a în­cepută, în ședința sea de la 28 Mar­te, prin a modifica redacțiunea ce adoptase anteiă și, în locul­ unei abrogări pure și simple a art. 65, a­otărîtă, prin 27 voturi contra 13, să­­ lă înlocuiescă prin uă dispo­sițiune interdicenda pedepsa cu morte nu­mai pentru delictele politice, precum și pe­depsele corporale. Cestiunea a revenită a­­poi înaintea consiliului națională, care, prin 76 voturi contra 49, a adoptat h­otărîrea consiliului statelor­. Astă­felă derit, înțele­gerea s’a stabilită între ambele Camere ale Adunării federale și nu mai remâne de­câtă se se supună votului poporului și ală cantonelor­ art. 65 revizuită, care va fi de sicură primită, supt durerosa impresiune a mai multor­ crime neaiulite, comise de cu­rând­­ pe pământul­ui Confederațiunii. ACTE OFICIALE. * III. Monitorul­ de ieri publică urmatorele decrete : Sunt­ numiți în ramura administrativă : D-nii Stefan Apostolescu, administratoră la plasa Silistra-Nouă, județul­ Silistra-Nouă, în locul­ d-lui C. Porfiriaci, demisionară, Iónü C. Străchinescu, supt­ prefectă la plasa Oltețulă-de-Susă, județulă Vâlcea, în locul­ d-lui Ștefană Popescu, care urmeza a trece în altă funcțiune. Michailă Țugulea, supt­­prefectă la plasa Bașeu, județulă Dorohoiă, în locul­ d-lui N. Vameșii. Theodoră Lașcu, polu­ată la orașulă Vasluiă, județulă Va­­sluiă, în loculă d-lui Dimitrie Manariu. A­­lesandru Stăncescu, polu­aiă la orașulă Ca­­lafată, județulă Doljiă, în loculă d-lui Theo­doră Vârvorenu, demisionată. Lupu Cru­­penski, poli­ată la Târgu-Ocna, județulă Bacău, în loculă d-lui Nicu Pandele, de­misionată. Sunt­ numiți și permutați, în servițiul­ penitenciară, urmatorele persone : D-nii A. Karcalechi, actuală directoră ală penitenciarului, clasa II, Salinele­ Mari, este transferată în aceiași calitate la penitencia­­rul I, clasa I, Mărgineni, în locul­ d-lui Ser­giu Cunescu, demisionată. I. Puțurenu, ac­tuală directoră ală penitenciarului, clasa III, Bucoviță, se permută în aceiași cali­tate la penitenciarulă, clasa II, Salinele- Mari, în locul­ d-lui Karcalechi, înaintată. Iona Tomescu, fostă directoră ală arestului județului Doljic, este numită directoră la pe­­nitenciarură, clasa III, Bucoveță, în locul­ d-lui I. Puțurenu, înaintată. Pavelă Ionescu, fostă grefieră­ comptabilă, s-a numită în a­­ceiași calitate la arestată curțiloră Craiova, în locul­ d-lui Alesandru Ionescu, destituită. D. doctoră în medicină , Marin Constanti­­nescu, s’a numită medică alu­portului Man­galia, în locul­ d-lui Rațiu Iacobă, demi­sionată, era d. doctoră Dimitrie Bercea s’a numită în calitate de medică al­ portului Sulina, în locul­ d-lui doctoră Christescu, demisionată. __ 278 — Sunt­ numiți la departamentală de justiție ; D. Dimitrie Bogdan, fostă grefieră și ac­­­tuală capă de portărei la tribunalul­ Te­­cuciă, grefieră la același tribunală, în lo­cul­ d-lui V. Muntenu, care trece în poș­tală de capă de portărel ocupată de d. Bogdan; Dimitrie V. Caragea, fostă grefieră, grefieră la tribunalulă Teleormană, în lo­culă vacantă; M. Ionescu , fostă copistă la tribunalulă Ilfovă, ajutară de grefă la tri­­bunalulă Teleormană, în loculă d-lui Dimi­trie Vernescu, demisionară; Marin Dimi­­trescu, actuală registratură la tribunalulă Romanațî, ajutară de grefă la acelașă tri­bunală, în locul ă d-lui N. Angelian, înain­tată; Mateiă Pârvulescu, actuală registra­tură la tribunalulă Prahova, ajutară de grefă la acelașă tribunală, în locul ă d-lui Negoescu, înaintată; Al. Ananescu, fostă grefieră, judecătoră la ocolul­ II din ora­șulă Ploiesci, în loculă vacantă; Nicolae Ionescu, fostă ajutoră al­ judecătorului din plaiulă Orezulă, ajutoră ală judecătorului de ocolă din orașul­ R.­Vâlcea, în loculă va­cantă; G. Dumitrescu, fostă ajutoră de ju­decătoră, ajutoră ală judecătorului de la ocolulă I din Bucuresci, în locul­ d-lui G. I. Giurcovici, demisionată. D. D. Stamatopol, ingineră civilă de la universitatea din Gând, se admite în ca­drele corpului tecnică de poduri și șosele cu gradul­ de ingineră ordinară cl. II­. D. Rădulescu este numită în postură de revis­ră cl. II la vama Hârșova, în locul ă d-luî Alesandru I. Vasiliu, demisionară, și d. Ion Marinescu Dulgea, bacalaureată în litere și sch­ițe, este numită în postură de impiegată de cancelarie cl. III la biuiculă de vamă Dorna, în locul ă d-luî Sache Ră­­dulescu. BIBLIOGRAFIA­ A apărută de supt presă : Inamovibilitatea magistraturei (Scri­sori deschise adresate d-lui ministru al­ justiției) de Mircea G. Rosetti. De vénisare la librăriile Socecă, Szö­­lözi și Frații Ioaniiță. Prețulă 1­1. n. * De vén­iare la tóte librăriile: Visulu Dochie, poemă dramatică de Frédéric Damé, testulă franceză și română. Prețulă 2 fr. 50 b. Arta în timpul­ resbelulii. Schițe pen­tru schițe, de Frédéric Damé. Prețulă 1 fr. Istoria limbei francese, cu resturi de la 842 până la 111850, de Frédéric Damé.— Carte aprobată de onor, ministeră ală in­strucțiunei publice. Prețulă 1 fr. 50 b. * A apărută a doua broșură din romanțulă Contessa Lambertini fiica Cardinalului Antonelli și se află de vânszare la libră­riile Ionnițță Strada Lipscani și la tradu­­cătorul­ Leonida Grigoriță, strada Doro­­banțiloră No. 27. * Va apare în curendă : ANUARIULU ROMÂNIEI —oficială — pentru 1879. Anuabiul­ României va con­ține, afară de tote datele istorice, etnogra­fice și statistice privitore țezei, numele și adresele tuturor, funcționariloră, advocați­­loră, mediciloră, ingineriloră, banchieriloră, neguțătoriloră, etc. din țară. Prețul­ anunțurilorü: Ună anunță sim­plu: 5 lei; 1 pagină întregă, 60 lei;­­/2 pa­gină 35 lei; 14 20 lei. Administrațiunea Anuariului României se află strada Lipscani 11, în Bucuresci. * A apărută la Paris, la Hetz & Co. e­­ditorî, L’Armée l­ranșaise en 1879 de uină oficialu în retragere. In fruntea căr­­ței citimă următorea de visă, care resum­ă spiritulă operei: s Armatele suntă forța pro­dusă, instituțiunile suntă forța care pro­duce.** Agricultura la Români, de P. S. Aure­liana.* Ciocoii vechi și noul (conferință ținută la Ateneulă română) de d. Mariană. Prețulă 1 beă nod­* Documente privitóre la Istoria Româniloră culese de Eudoxie Hurmuzache (vol. VI 1700—1750) cu portretul­ lui Dimitrie Can­­temir.* Tratatulu de la Berlin și opera Camere­loru de revisuire de d. Em. M. Pommbaun De vondare la librăriele Szöllész și Ni­­colescu, prețură 1 b­ă­noă. D. Grecescu Doctoră în Medicină de la fcultatea din Paris, trateză balete interne, Domiciliu Piatra Teatrului casa Töroc. DE INCHIRIATU două odăi mobilate în etajul ă de susu în strada Calvină No. 14.

Next