Romanulu, martie 1879 (Anul 23)
1879-03-26
Fleva care fi mai depărtată și se primeșce cu 48 bile albe contra 47 negre și 1 abținere (a d-lul ministru ali instrucțiunii). Ședința se suspendă la 6 ore și jumătate. La orele 8 sera ședința s-a redeschisă și a ținută până la un jumătate oră după miedulă nopții, terminăndu-se votarea pe articole a bugetului instrucțiunii publice și amănându-se pentru ședința următore punerea votului în totală. După aceia s’a votată pe articole bugetul ministerului lucrărilor publice și s’a discutată bugetulă casei pensiuniloră. ROMANULU, 26 MARTIÜ 18799 _ Ședința de la 24 Marte 1879. Președența d-lui vice-președinte G . Hasnaș. Ședința se deschide la ora unu după amerji. Preșinți 126 d-nn deputați. Sumarul ședinței precedente se aprobă. Se trimite la comisiunea financiară, de urgență, proiectulă de lege prin care se cere ună credită estraordinară de 847 lei 17 bani, asupra exercițiului anului curentă, spre despăgubirea d-lui C. Hristescu. Se anunță că mine la ora 1 și jumătate se va face închiderea sesiunei Corpuriloră Legiuitare. închiderea se va face de A. S. R. Domnitorulă. 1). L. Eraclide observă că, la votarea interpretării legii electorale de către Senată s’a făcută ore care erori de numerotare, astăfelă la cap. 5 și 7 se vădu aceleași numere. D-se a rugă pe Cameră, fiindăcă nu se schimbă nimică în testă, să admită a se face rectificare. Propunerea se primește. D. G. Chițu depune uă propunere pentru a se aloca în budgetul Instrucțiunii suma de 400.000 lei pentru sporirea logilor, profesorilor și institutorilor, care fară avămă servină de 12 ani. D. C. A. Rosetti ocupă fotoliul președintei. D. M. Burilenu zice căje în contra propunerii, dără fiindă că ea s’a respinsă a sără numai cu ună votă și spre a nu se dice că se prigonescă profesorii, [c ceea ce , nu a fostă nici în spiritură, nici în inima , nimenuia, să se voteze 800.000 și d. ministru să aducă legea pentru gradațiune. După u mică discusiune de regulamentă, ie cuventură d. Brătianu. D. Prim-Ministru susține propunerea d Chițu, care nu cere de câtă îndouilă ce s'a acordată ană pentru gradarea profesorilor. Dacă financiele statului nu permită a se da 800.000 lei, dacă nu suntemă în belșugă să se destine celă puțină 400 mii spre a se repărți ,profesorilor cu drepturi câștigate. E convinsă că în Cameră nu e nimeni în contra instrucțiunii ,și că propunerea se va vota. D. Al. Gr. Bonaki combate propunerea d-lui Chițu pentru că o găseșce nedemnă de Parlamenta. Ieri, s’a făcută uă greșălă și că trebuie se rămâie căci ceia ce s’ară acorda acum sămena cu uă milă. D. primu-ministru respunde că Camera nu face mile; toți suntemă zeloși ca profesorii să dă resplătiți pentru serviniele ce facă țării. Guvernul c are să întrebuințeze suma conformă legii și, de nu va urma astă-felă, d-v. îlă veți judeca și osândi. Se cere închiderea discusiunii și se primesce. Propunerea d-lui Chițu se admite cu 66 bile albe pentru și 36 negre contra, fundă și 4 abțineri. D. N. Fleva, luândă cuventură în discusiune generală, protestă în contra cuvinteloră d-lui ministru de culte că e inamică alu profesoriloră. Acesta nu este exactă; c-sea e amică ală profesoriloră și ceia ce a cerută și cere este îmbunătățirea posițiunii tutuloră, nu numai a unora; suntă la licee profesori cu 440 fr. pe lună, alții cu 200 și alții numai cu 160, d-sea vrea să fiă toți egali, nu să se adauge totă la cei cu 440. A primită propunerea d-lui Chițu nu însă pentru gradațiune, ci spre a se îmbunătăți, relele ce suntă în instrucțiune. D. Vernescu susține bugetulă, ceiceadă că suma de 490 mii fr., cari s’a admisă e anume destinată pentru gradațiunea profesoriloră, de vreme ce s’a și înscrisă la art. 78 din bugetă. I). ministru alu instrucțiunii declară că înțelege votul, așa ca să aplice pe nouă luni intrega sumă de 400 pentru gradarea profesorilor, în proporțiune cu remunerabele lor. Discuțiunea se închide. Bugetul culteloră și instrucțiunii publice se primesce în totală cu 74 bile albe și 22 negre. Bugetul ministerului lucrărilor publice se primesce asemenea în totală cu 74 bile albe și 4 negre. B. A. Dhmncea dă citire raportului și proiectului de lege pentru clasarea unor șosele din Argeșă între căile județene și scóterea altora dintre cele județene. Proiectulă se ie în considerare și se admite cu 66 bile pentru și 6 contra. Se încuviințăză cu 60 bile albe și 5 negre proiectulă pentru deschiderea unui credită de lei 150.000 pentru plata procente Wă bonuriloră de tesaură după legea din 2 Mai 1876. D. P. Ghica dă citire raportului și proiectului de lege pentru reprimirea în armată a d-lui căpitană Dumitru N. Slătinănu cu gradul cea avută și cu tote drepturile săle. Proiectul se primeșce cu 67 bile pentru și 5 contra. D P. S. Aurelianu dă citire raportului și proiectului de lege modificată de Senată pentru baterea monetelor de argintă în bucăți de 5 lei. Adunarea a adoptată proiectul de lege modificată de Senată cu 65 bile pentru și 3 contra. I. G. Polișu dă citire raportului și proiectului de lege pentru modificarea și complectarea art. 26, 27 și 28 din legea drumuriloră. D. Fulgeră combate proiectulă. D. președinte al Consiliului. D-loră, în legea prestațiuniloră se preciseza că divele județene să nu fie întrebuințate de câtă pentru lucrările șoselelor, județeloră și comuneloră. Legea nu autorisă ca prestațiunile se fiă întrebuințate de S tată; dăcă ease cine-va a făcută altă-felă sau va face, puteți să ’să trageți la răspundere; legea acesta este pentru lucrările județeloră și ale comuneloră, și nu póte nimeni, făcendifi altă-felă, decâtă să calce legea; d-ta ănsă voescî ca printr’unu anume articolă să se repete ceia ce este în legea întrăgă. Cu acestă lege nu se modifică nimică din legea prestațiuniloră; să dă numai dreptulu județeloră și comuneloră ca să potă să întrebuințeze acele zile nu numai la șosele, dérü și la inundațiuni. Onor. d. deputată zice că pate să se strice ună dramă de seră și să să se ia omenii la lucrarea acelui dramă. Apoi, d-soră, acolo avem companii. Statulă are budgetură săă, nu pote cineva să iă aceste jile care suntă ale județeloră săă ale comunelor) și să le întrebuințeze la drumurile de seră. Nici vorbă nu pate să fie despre acesta. Proiectul, luându-se în considere s-a adoptată cu 73 bile pentru și 9 contra. Se încuviințăză apoi cu 81 bile pentru și 4 contra, d-lui profesore Charl Malgouverne uă pensiune viageră în sumă de 350 lei pe lună. D. N. Nicorescu dă citire raportului și proiectului de lege prin care se deschide pe sema ministerului de interne ună credită suplimentară de lei 187 și bani 35 pentru acoperirea plăței de 125 topuri hârtiă de Monitorii. Proiectul se primeșce cu 58 bile pentru și 2 contra. D. P. S. Aurelianu citesce raportul comisiunii bugetare prin care se încuviințăză proiectul de bugetă ală casei de depuneri și consemnațiuni. Adunarea adoptă bugetul casei de depuneri cu 59 bile pentru și 3 contra. La ordinea bilei s’a pusă apoi bugetul casei pensiunilor D. D. Al. Hulban. D-soră deputați, comisiunea bugetară, afară de d. Sihlenu care a remasă în minoritate,a adoptată din causa mai multora considerațiuni pe care timpul nu îmi permite să le desvoltă acum, bugetur casei pensiunilor, astă-felă cum a fostă presintată de acea casă, cu condițiune însă ca d. ministru de financie să pună sămână energică la administrațiunea acestei case, nu pentru a lovi în drepturile pensionarilor ă, deră pentru a apăra loviturile și nedreptatea ce se face și pensionariloră și funcționariloră, avăndă în vedere că multe desordine s’a denunțată d-săle și multe plângeri s’a rădicată în contra relei administrațiuni a acestei case. Totă-două dată d. ministru de financie este rugată să cerceteze cum stă deficitulă acela de 30,000 lei, să ia măsuri de a se da în judecată toți ceia ce se vor găsi că sunt culpabili. (Aplause). Și daca escedentală acestei case va fi așa cum s’a arătată, apoi proporțională să se scadă din reținerea ce se face funcționariloră după legea din 1872. D. ministru de financie. Bă, d-lororă, de multe ori amă avută a mă ocupa de bugetulă casei pensiuniloră, precum amă avută orire a vă spune ieri, și nici uă dată n’amu putută fi în unire cu comitetul ă acestei case, nu numai cu celă de astăziî dorit nici cu celă precedentă. Mie mi se pare că modulă cum se facă bugetele și situațiunile în genere la acestă casă, și modulă cum se ține comptabilitatea nu este acelă cerută de legea comptabilității generale a statului. D-loră, declară că iéü îngagiamentală ce se cere de d. raportoră ca să facă la acestă casă să cercetare forte scrupulosâ pentru ca, la viitorea sesiune să potă veni cu oăespunere exactă a întregei situațiuni a acestei case, și se potă regula în modă definitivă comptabilitatea ieî, fiindă-că de la neregularitatea comptabilității devină aceste neajunsuri de cari suferă pensionarii, căci se întâmplă ca să li se facă repartiție forte mare și să nu pută fi plătiți la timpii și făra întrăgă sufere, căci se facă împrumuturi în socotăla casei de pensiuni contra legii. Apoi, decă escedentulă se va găsi mai mare decâtă se arătă de către comitetul și după cum și este, căci că de la începută amă constatată că escedentulă este mai mare și însuși comisiunea d-vostră s’a încredințată despre acesta, atunci se voră scădă treptată reținerile ce se facă din lefile funcționarilor. (Aplause). —Ne mai luândă nimeni cuventură, se pune la votă luarea în considerare și se admite. Bugetulă s’a încuviințată cu 59 bile pentru și 2 contra. Ședința se suspendă pene la 8 ore nóptea. Ședința de nópte. In acesta ședință s’au votată : 1. legea budgetară; 2. budgetul casei de dotație a ótei; 3. legea pentru împrumutur orașului Bucuresci, amendată de Senată; 4. legea responsabilității ministeriale, amendată de Senată; 5 legea pentru resiliarea prin bună învoială a contractului cu regia monopolului tutunuriloră; 6. legea pentru întrebuințarea, în anul 1879, a unui credită votată în 1878 pentru repararea bastimenteloră Statului de pe Dunăre. S’a făcută apoi ultima discuțiune asupra citirii a treia a propunerii pentru revizuirea art. 7 din Constituțiune și opiniunea majorității a fost admisă cu aceiași, majoritate ca la tote celelalte citiri. După votarea legii responsabilității ministeriale, d. Stolojană a întrebată pe guvernă dacă, avăndă în vedere marele și gloriosele evenimente prin care sora a trecută, nu crede că ar fi bine se pregătescă proiectele necesare pentru rădicarea unui monument comemorativă ale luptelor susținute pentru independență de brava irosită armată, supt comanda vitezului iei șefă. Domnitorul țerei. Președintele consiliului a respunsă că guvernulă împărtășesce acesta, părere și, câtă despre M. S. R. Domnilorulu, este atâtă de doritoră de-a consacra, cu orî-ce ocasiune, memoria evenemintelor gloriose ce s’aă sevârșită de două ani, încâtă, chiar în acestă momentă, a primită din partea Măriei Sale Regale un epistolă care în realitate este adresată Camerei. După acesta, d ministru de resbelă a dată citire epistolei domnesci, care, recapitulândă cu espresiunea celora mai nobile și patriotice simțiminte faptele săvîrșite, conchidea, esprimândă dorința ca toți deputații și senatorii cari aă luată parte la proclamarea independinței și la actele privitore la rasbelul independinței se porte medalia Apărătoriloru Independinței. Epistola Domnescu însărcina pe președintele consiliului să pregătescă ună decretă în acestă scopă. Urările cele mai intusiaste și strigătele repetate de trăiscă Domnitorului salutară acestă mesagiă cu atâtă mai simpatică, cu câtă era oficiosă, precum intimă. In urmă d. Stolojană a propusă și Camera a primită cu aclamațiune și în unanimitate uă moțiune prin care se invită guvernulă a pregăti proiectele pentru rădicarea unui monument în memoria luptelor gloriose, susținute pentru independință de armata română supt comanda vitezului șefă, Domnulă țerei. La începutul ședinței, cu pensiunea discuțiunii legei bugetare, d. D. Sturdza a făcută expunerea situațiunii financiare, arătândă câtă de multă diferă ea astăzi, din ceia ce era supt regimului trecută în contra cuvintelor și d-lui Sturdza s'a rădicată d. T. Maiorescu cu ună lungă diseursă pentru apărarea guvernului conservatoră. D. I. Brătianu, președintele Consiliului, a făcută d-lui Maiorescu ună răspunsă care a dobândită mai unanime aprobări. Vomă reproduce pe largă aceste însemnate desbateri. ” Reîntorcerea Camerelor la Paris. Vorbindă din nou în le Journal des Debats despre cestiunea reîntorcerii la Paris a Camerelor france e, d. John Lemoinne conchide astăfelă: »Dému, pentru D-deă, în ce lume și în ce fără trăimă? Trebuie ore să eșimă armați? Trebuie să punemă la ușele Camei relorn, scóne ale națiunii, pistole care să se slobodă singure la cea mai mică încercare de efracțiune! Și suptă asemenea impresiune și încă asemenea disposițiune a minții, legiuitorii, aleși de sufragiulă uniiversale, facă legi care trebuie se impună ! respectă și ascultare tuturoră cetățeniloră! I Ei bine, dăă ! décá astă felă e gândulă lară !ară fi mai bine să nu ’să spună. Ară fi ! mai bine se spună curată și simplu că iér Ina a trecută și că vine primavéra, dém j nu că resbelulă civilă e în permanență la ușele nóstre, în stradele nóstre, în casele nóstre, supt piciórele nóstre. Legiuitorii noștri își decernă în adeveră ună ciudată elogiă,Jicendă că minunatulă spectacolă de pace, de liniște și de muncă, ce l’a dată Parisulă în timpă de optă anî, nu se datoresce decâtă lipsei soră din capitală!* «as». „— Pedepsa cu morte în Elveția. Consiliul națională ală Confederațiunii elvețiane a revenită asupra votului ce deduse în cestiunea revizuirii art. 65 ală Constituțiunii federale. Se scie că consiliul națională respinsese, cu 65 voturi în contra 62, moțiunea d-lui Freuler, adoptată de consiliul stateloră, care avea de scopă desființarea art. 65 din Constituțiune și, ca consecință, recunoscea statelor, dreptul de a restabili pedepsa cu morte în codicele foră particulare. Consiliul stateloră, în dorința de a evita ună conflictă, a începută, în ședința sea de la 28 Marte, prin a modifica redacțiunea ce adoptase anteiă și, în locul unei abrogări pure și simple a art. 65, aotărîtă, prin 27 voturi contra 13, să lă înlocuiescă prin uă disposițiune interdicenda pedepsa cu morte numai pentru delictele politice, precum și pedepsele corporale. Cestiunea a revenită apoi înaintea consiliului națională, care, prin 76 voturi contra 49, a adoptat hotărîrea consiliului statelor. Astăfelă derit, înțelegerea s’a stabilită între ambele Camere ale Adunării federale și nu mai remâne decâtă se se supună votului poporului și ală cantonelor art. 65 revizuită, care va fi de sicură primită, supt durerosa impresiune a mai multor crime neaiulite, comise de curând pe pământului Confederațiunii. ACTE OFICIALE. * III. Monitorul de ieri publică urmatorele decrete : Sunt numiți în ramura administrativă : D-nii Stefan Apostolescu, administratoră la plasa Silistra-Nouă, județul Silistra-Nouă, în locul d-lui C. Porfiriaci, demisionară, Iónü C. Străchinescu, supt prefectă la plasa Oltețulă-de-Susă, județulă Vâlcea, în locul d-lui Ștefană Popescu, care urmeza a trece în altă funcțiune. Michailă Țugulea, suptprefectă la plasa Bașeu, județulă Dorohoiă, în locul d-lui N. Vameșii. Theodoră Lașcu, poluată la orașulă Vasluiă, județulă Vasluiă, în loculă d-lui Dimitrie Manariu. Alesandru Stăncescu, poluaiă la orașulă Calafată, județulă Doljiă, în loculă d-lui Theodoră Vârvorenu, demisionată. Lupu Crupenski, poliată la Târgu-Ocna, județulă Bacău, în loculă d-lui Nicu Pandele, demisionată. Sunt numiți și permutați, în servițiul penitenciară, urmatorele persone : D-nii A. Karcalechi, actuală directoră ală penitenciarului, clasa II, Salinele Mari, este transferată în aceiași calitate la penitenciarul I, clasa I, Mărgineni, în locul d-lui Sergiu Cunescu, demisionată. I. Puțurenu, actuală directoră ală penitenciarului, clasa III, Bucoviță, se permută în aceiași calitate la penitenciarulă, clasa II, Salinele- Mari, în locul d-lui Karcalechi, înaintată. Iona Tomescu, fostă directoră ală arestului județului Doljic, este numită directoră la penitenciarură, clasa III, Bucoveță, în locul d-lui I. Puțurenu, înaintată. Pavelă Ionescu, fostă grefieră comptabilă, s-a numită în aceiași calitate la arestată curțiloră Craiova, în locul d-lui Alesandru Ionescu, destituită. D. doctoră în medicină , Marin Constantinescu, s’a numită medică aluportului Mangalia, în locul d-lui Rațiu Iacobă, demisionată, era d. doctoră Dimitrie Bercea s’a numită în calitate de medică al portului Sulina, în locul d-lui doctoră Christescu, demisionată. __ 278 — Sunt numiți la departamentală de justiție ; D. Dimitrie Bogdan, fostă grefieră și actuală capă de portărei la tribunalul Tecuciă, grefieră la același tribunală, în locul d-lui V. Muntenu, care trece în poștală de capă de portărel ocupată de d. Bogdan; Dimitrie V. Caragea, fostă grefieră, grefieră la tribunalulă Teleormană, în loculă vacantă; M. Ionescu , fostă copistă la tribunalulă Ilfovă, ajutară de grefă la tribunalulă Teleormană, în loculă d-lui Dimitrie Vernescu, demisionară; Marin Dimitrescu, actuală registratură la tribunalulă Romanațî, ajutară de grefă la acelașă tribunală, în locul ă d-lui N. Angelian, înaintată; Mateiă Pârvulescu, actuală registratură la tribunalulă Prahova, ajutară de grefă la acelașă tribunală, în locul ă d-lui Negoescu, înaintată; Al. Ananescu, fostă grefieră, judecătoră la ocolul II din orașulă Ploiesci, în loculă vacantă; Nicolae Ionescu, fostă ajutoră al judecătorului din plaiulă Orezulă, ajutoră ală judecătorului de ocolă din orașul R.Vâlcea, în loculă vacantă; G. Dumitrescu, fostă ajutoră de judecătoră, ajutoră ală judecătorului de la ocolulă I din Bucuresci, în locul d-lui G. I. Giurcovici, demisionată. D. D. Stamatopol, ingineră civilă de la universitatea din Gând, se admite în cadrele corpului tecnică de poduri și șosele cu gradul de ingineră ordinară cl. II. D. Rădulescu este numită în postură de revisră cl. II la vama Hârșova, în locul ă d-luî Alesandru I. Vasiliu, demisionară, și d. Ion Marinescu Dulgea, bacalaureată în litere și schițe, este numită în postură de impiegată de cancelarie cl. III la biuiculă de vamă Dorna, în locul ă d-luî Sache Rădulescu. BIBLIOGRAFIA A apărută de supt presă : Inamovibilitatea magistraturei (Scrisori deschise adresate d-lui ministru al justiției) de Mircea G. Rosetti. De vénisare la librăriile Socecă, Szölözi și Frații Ioaniiță. Prețulă 11. n. * De véniare la tóte librăriile: Visulu Dochie, poemă dramatică de Frédéric Damé, testulă franceză și română. Prețulă 2 fr. 50 b. Arta în timpul resbelulii. Schițe pentru schițe, de Frédéric Damé. Prețulă 1 fr. Istoria limbei francese, cu resturi de la 842 până la 111850, de Frédéric Damé.— Carte aprobată de onor, ministeră ală instrucțiunei publice. Prețulă 1 fr. 50 b. * A apărută a doua broșură din romanțulă Contessa Lambertini fiica Cardinalului Antonelli și se află de vânszare la librăriile Ionnițță Strada Lipscani și la traducătorul Leonida Grigoriță, strada Dorobanțiloră No. 27. * Va apare în curendă : ANUARIULU ROMÂNIEI —oficială — pentru 1879. Anuabiul României va conține, afară de tote datele istorice, etnografice și statistice privitore țezei, numele și adresele tuturor, funcționariloră, advocațiloră, mediciloră, ingineriloră, banchieriloră, neguțătoriloră, etc. din țară. Prețul anunțurilorü: Ună anunță simplu: 5 lei; 1 pagină întregă, 60 lei;/2 pagină 35 lei; 14 20 lei. Administrațiunea Anuariului României se află strada Lipscani 11, în Bucuresci. * A apărută la Paris, la Hetz & Co. editorî, L’Armée lranșaise en 1879 de uină oficialu în retragere. In fruntea cărței citimă următorea de visă, care resumă spiritulă operei: s Armatele suntă forța produsă, instituțiunile suntă forța care produce.** Agricultura la Români, de P. S. Aureliana.* Ciocoii vechi și noul (conferință ținută la Ateneulă română) de d. Mariană. Prețulă 1 beă nod* Documente privitóre la Istoria Româniloră culese de Eudoxie Hurmuzache (vol. VI 1700—1750) cu portretul lui Dimitrie Cantemir.* Tratatulu de la Berlin și opera Camereloru de revisuire de d. Em. M. Pommbaun De vondare la librăriele Szöllész și Nicolescu, prețură 1 bănoă. D. Grecescu Doctoră în Medicină de la fcultatea din Paris, trateză balete interne, Domiciliu Piatra Teatrului casa Töroc. DE INCHIRIATU două odăi mobilate în etajul ă de susu în strada Calvină No. 14.