Romanulu, noiembrie 1879 (Anul 23)
1879-11-21
Redacțiunea și Administrațiunea strada Dónmei, 14 iMgo^QBBatgaiafl KyMi EBW K MHns Binfi Hniawua M Maiaiaiiniu M aia MERCURI, 21 NOEMBRE, 1879. LUMINEAZA-TE ȘI YEI FI. ABONAMENTE. In Capitală și districte: umană 48 lei; șase luni 24 lei; trei luni 12 lei;ouă lună 4 lei. Pentru tate țările Europei, trimestru 15 lei. A se adresa , IN ROMANIA, Ia administrațiunea diarulul. LA PARIS, la d-niî Darras-Halegrain, 5 rue de l’anciene comédie și Havas, Laffite et C-nie, 8 place de la Bourse. LA VIENA, la d. B. G. PopovicI, 15 Fleischmarkt. IN ITALIA, la d. doctoră Gustavo Croce. Via San Benigno, 17, Cenova. Scrisorile nefrancate se refustt. 20 BANI ESEMPL A ÜtJ LU ANULU DOUEPECI ȘI TREI VOIESCE ȘI VEI PUTE ANUNCIURI. Linia de 30 litere petit, pagina IV. — 40 bani Deto „ . , pagina III, — 2 lei — A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea diarului. LA PARIS, la Havas, Laffite et C-ne’ 8 Place de la Bourse. LA LONDON, la Eugéne Micoud, No. 81-A Fleet Street, London E. C. LA VIENA, la d-nil Haasentein și Vogler, Walfischgasse 10. LA HAMBURG, la d. Adolf Steiner, pentru totă Germania. Articolele nepublicate se arda. 20 BANI EXEMPLARULU 20 BRUMARU. kHRDI cald, 2 UNDREA. Pentru ce vorbim ? Ne temem ü ore de durerosa afirmare a lui Beaumarchais: — Calomniezi mereu căci va remâne ceva? — Nici de cum : Suntem la sfîrșituli secolului all 19-lea, era nu la alü celui al 18-lea. Libertatea cuvântului, electricitatea și cisele ferate au ticunatiensiși calomnia. Vorbimii dern nu pentru a ne pune la adăposti contra calomniei , ci pentru a pune pe calomniatori în lumina mare. A acusa pe cineva trebuie ca cele care acuși sé aibi dovedi ci acusatulu a comisii fapta cea rea. Vom fi și mai condescendinți. Se pate ca celű care acuși sé fii amigitii de orecare aparințe și dupi densele secretii de vinovați pe cele care în realitate nu este culpabili. Acești amigirense nu póte chinui mulți timpii. Faptele ulteriore ale celui banuitit și alte împrejuriri dovedesc neculpabilitatea lui; atunci, acusatorulu celu amigitu, derű omit onestű, recunosce amigirea lui și cere iertare celui pe nedreptu acusata. Aceste suntu fapte ce se petrecu adese în tóte societățile. Câțiva din protivnicii noștri au staruitü și staruiescu a acusa pe d. Ion Britianu ci de la 1848 și pena cum elu a rostu în România agintele guvernului tutorii Rusiiloru. Cred iluji-ai și cred acusatorii ce-au spusă și ce spunu ? Se cercetimu, sĕ raționimi în lumina cea mare, în facia lumii întregi. De la 1841 și pen’ la 1848, d. Ion Britianu a luptată cu amicii sei, în țari și mai cu semi în striinitate, pentru a lumina opiniunea publici, pentru a combate protectoratulűesclusivü alü Rusiei asupra Principatelorü române. La 1848 , ne putemdi isbuti într’alti modii, recursorimii cu toții la resculare. Faptele nóstre sub desființarea Regulamentului organici și așezarea societății române pe temeliele de granita ale libertății și dreptuții. Aceste fapte erai ale unui aginte ale Rusiei sau ale unui fiu dintre cei mai devotați ai Țarei Românesci ? Pen’a nu isbucni revoluțiunea de la 1848, armata rusescă primise ordine a intra în România. Revoluțiunea isbucnindi, armata rusescă remase la fruntarii în timpü de trei luni. Cândă citiu Revoluțiunea în Francia, în Occidente, intra la noi mai anteia armata turcescă, conduși de generalul Duhamel, și apoi veni armata rusescă și merse în contra Ungariei spre ajutoruli Austriei. Ce se alese de noi, sau mai bine ce resplitire dete Rusia agintelui iei, Ion Britianu ? Ilu arestâ, ilu arunci pe ghimii, împreuni cu cincispre-<fece din noi și lü porni pe Dunăre, plimbândule din temnițe în temnițe. Acești operațiune se sicu de la 15 (27) Septembre pâne pe la ore 15 (27) Octobre. Ghimiele erau învelite numai cu rogojini. Așternutura era rogojini puse peste ghiulele de tunuri. Pre puțini imbricați toți, suferiai tare de fragi, de plaie, de cele mai infecte necurâțenii și de fume. Abia aveai mimiligi proști, câte ui bucăți de pane prosti, câte ui bucati de brânzi sau de pastrami din cele mai rele. Purtați din temniță în temniță, maltratați în tote modurile, este ui minune în adever, ci mai cu semi cei slabi dintre arestați, nu murimi în acea luni de toti feluri de privațiuni și de chinuri. In fine, grații ajutorului unei femei, isbutiri a fugi, și dupi mai multe alte suferințe și pericole parveniri a sosi la Paris. D. Bratianu, ca și ceilalți amici personali și politici ai săi, stetu nouă ani în esilia, perdu astifeli ai mare parte din averea sea și nu putu sa mai intre în patria sea, de câți după ce se sfîrși resbelulc Crimeei și imperatorele Napoleon ordona repatriarea eșilațiloru. Aceste suntuare dovezile temeinice ci d. Ion Britianu era agintele devotată aii Rusiei și inamiculi patriei sale, aii cuibului séu, aii națiunii române ? Aceste suntű resplitirile ce dă Rusia devotațilori iei aginți ? Și deci asemeni resplitțți dovedescü ci eli a foști agintele Rusiei, trebuie se credemi și se proclamimici inamici ai politicei ruseșci de atunci și aginți devotați ai națiunii ai foști cei cari, de la 1830 și până la 1857, ai serviți tóte invasiunile rusesci, ai banchetati și danțati cu armatele rusesci, ai miritati fetele lori cu Rușii și cu pepturile pline de decorațiuni ai guvernați necurmați țera, conformi ordinelori rusesci. Acesta a foști și este credința acusatorilori noștri ? Faptele sunt de toți cunoscute și lumina este destull de mare în facia calomniatorilori și a calomniațilori. Zece ani trecură de la 1857 până la 1867. Mai în toți acești timpi noi furimi calomniați și loviți, ori protivnicii noștri conduseră destinările țârei. La 1866, unindu-ne cei mai mulți, isbutirimi a deplini voința națiunii. Aleserimi pe principele Carol și ne deterimi noi enșine și constituțiune din cele mai liberale și mai bine-ficétare. Nimeni nu póte nega ci mare parte a luați la acești mare operă d. Ion Britianu. Aceste lucrări făcutu-le-a eli ca aginteaii Rusiei ? Negreșiti,jici nobilii, lealii și inteliginții noștri protivnici, înțelegi cine va pute; noi le punemi lumina în facii și mergemi înainte. La 1867 și 1868, în timpi de vre doaé]cci de luni, d. Ion Britianu fi ministru, simplu ministru. Protivnicii noștri, vechi și noi, începură a striga în țeri și în toți Europa . — 1. Ion Britianu este aginte an Rusiei. — D. Ion Britianu a constituită bande bulgare, în Bulgaria și în România. —Parte din bandele bulgare sunti chiari în Bucuresci și faci eserciții cu arme la oteluri lun. Simeon Armenii. Cine le-a vetjutű acele bande ? Cine a ve^utit celi puțini pe cele de la oteluri lui Simeon Armenii ? Nimene. Dovedi că nimene este ci nimene n’a chiemati lumea, n’a chiemati pe senatori și pe deputați să le arate, precum noi aretarimii tuturori și chiari primului-ministru, d. Manolache Kostaki, bandele electorale de pușcăriași. Nu face nimici, strigi protivnicii noștri . — bandele de Bulgari ai foști. —D. Ion Britianu le-a organisati după ordinele guvernului rusesci. — D. Ion Britianu a fost a agintele Rusiei. D. Britianu cădju de la guverni. Eli fu calomniați și persecutată. Rusia spre resplati pentru serviniele ce-a făcută, de la 1848 și până la 1868, nuT dete alte resplatiri de câți vedendű cu ochi buni căderea lui și lunga domnire prin bandele de pușcăriași a d-lui Catargi și a politiciloru séi amici, înțelegi cine va pute nobleță de simțiminte și iubirea de adevera a protivnicilori noștri; noi mai aprindemi câte-va torțe și mărimi lumina pentru ca lumea se vecji bine pe calomniatori și pe calomniați. La 1876, partida liberali vine la guverni printr’ui evoluțiune naționali. Alegerile pentru Camera se faci supt președința d-lui Manolache Kostaki, fiindi ministru din întru d. Gr. Vernescu. Marea majoritate a națiunii se manifestă pentru d. Ion Britianu, calomniatul partidei reacționare. In aceli timpi priintele era deja în resculi și puterile cele mari se ’ncercau sé opresci incendiulű cela mare. Turcia era prin tratată garantată de tóte puterile cele mari. Cu toți garanția colectivi ea fu părăsită de tóte puterile și Rusia remase stăpâni asoluti în Oriunte. Ministeruli d-lui Ion Brătianu se adresa la tóte puterile cele mari, atâți în parte la fiicare , câți și ’n colectivitate când erai întrunite în conferință la Constantinopole. Cândi énsé ensași Turcia fu lisată de tóte puterile la voința Rusiei, ce mai putea spera mica Românii ? D. Ion Brătianu se duse însușî, împreună cu d. Suzescu, la imperatorele Austriei. In urmi se duse, cu d. ministru de resbeli, la imperatorele Rusiilori. Imperatorele Rusiilori era, prin învoirea tutori puterilori, liberi de a intra în Turcia cu oștirile sale. Avendu acești învoire, era cu putință óre să fii oprită de puteri de a intra și în România ? Mai mulți de câți absurdă am fi de a se cjice acesta. Puteam noi opri cu armele în mână pe Rusia de a ocupa România ? Nu. Puteami numai să protestimi cu armele în mâni. Puteami se salvimüast-Telionarea nostri, deri nu puteam învinge, învinși, Rusia ocupa România ca cuceritóre. Invasiunile trecute spuni îndestini nu numai umilirile, dari suferințele cele mai mari ce era se îndure și acum țara Românilori. D. Ion Britianu isbutesce a dobândi ca imperatorele Rusielor i se faci in convențiune cu Domnuli Românilori, prin care armata rusescă venia ca armată amici, prin care erami și remâneami asoluti stăpâni în țara nostră și prin care ni se garanta înscrisă întregimea teritoriului nostru. In facia unui triumfi atâti de mare aui guvernului principelui Carol, care furi mulțămirile ce făcu acestui guverni oposițiunea ? Ei striga în țeri și în toti Europa . —Ministrul Ion Bratianu a vânduți la Livadia Rusiei Basarabia. Oposițiunea se ia câți vei putea face țârei, și din mai multe punturi de vedere, acești nerușinată și anti-naționali calomnii , și cu tóte aceste ea o ficu. Cre<jutu-a ci așa este ? Avemi drepturi adice : nu este iertată nici chiari binuiela, în privința unui om a cărui vieți de peste treizeci de ani a fosti atât de corectă și ca individă și ca cetițeani. Se admitema énsé ci durerea patriotici a provocată acea bănuieli. Oposițiunea onsé auții pe d. Ion Britianu declarândi oficiali în Parlament, ci, din contra , la Livadia principele Gorciakoff a negațt intențiunea de-a lua Basarabia. Oposițiunea a vétjutü, cu lumea toti, Convențiunea încheiată, suntscrisi prin patenti imperiali, ci ni se va respecta întregi teritoriuli. Oposițiunea a vétjutit, cu lumea toti, că miniștrii principelui Carol ai depuși pe mesa Congresului din Berlin Convențiunea de la 4 Aprile , patenta imperiali, și ai menținuti drepturi nostru asupra Basarabiei. Ea a vețiuit că nici unul din plenipotențiarii Rusiei n’a negați afirmările miniștrilori români. Oposițiunea scle — precum soli plenipotențiarii tutori puterilori de la Congresuli din Berlin — ci s'a oferiți ministrului Britianu se cera orîcât de mare preia, numai sĕ cedeze de bună voie Basarabia. Se scie de toți ci eli a respunsi cu demnitate, ca patriotă și omi politici, ci națiunile cele mici nu poți face asemeni învoiri, care poți fi iertate uneori numai națiunilori celori mari. Și cu tóte aceste chiari acum oposițiunea împestrițată cutezi se scrii, ci d. Britianu a foști și este agintele devotați aii Rusiei ! A acusa este uni acti din cele mai grave. A calomnia, cândi cei cari calomniezi scii positivi ci nu spuni ceia ce credi, este ui crimă care coverșesce pe tote celelalte. Crima este și mai mare învederați Hindu c’o comiți, în cunoscinți de causi, pentru specule politice antinaționale. Acusândi pe d. Ion Britianu ci este aginte aii Rusiei,protivnicii eredi ci vori pune în contra lui pe celelalte puteri. Acuzându-li că este aginte aii Rusiei, ei speri ci Ti vori face să se apere și ei pate, aperându-se, să irite susceptibilitățile unei puteri mari ca Rusia. Acuzându pe d. Britianu, ei ataci pe Rusia ci are scopuri atât de rele încâți este silit a să cumpere omeni ca d. Ion Britianu. Cum cutezi ei se atace astifeli pe Rusia ? Cu ce scopi se silesci ei se arate lumii ci națiunea români este atâti de coruptă încâți chiari bărbați ca d. Ion Britianu vândi țera lori ? Și cu care scopi, în Cameră și în rjiare, declari pe Domnuli Românilori de Domni plebiscitari, ori nu constituționali, și prin urmare liberali și naționali ? Credemi ci ne putemi opri aci. Cele ce biserici sunt de ajunși pentru ca se arate țârei și lumii ce onestitate, ce caracteri, ce realitate și ce patriotismi ai acești omeni și ce urmiresci ei. Lumina este mare în facia lori. Cine va voi să se uite bine și se cugete câteva minute, va vede, va înțelege și va cei ce trebuie sé faci pentru a spulbera nu ealomniele lori, care nu ne atingi, deri uneltirile lori,care, nefiind cunoscute și spulberate, poți face multi zei. Pe cândi scriami ieri despre manoperele de bursă, care ai produși ui mare panici în septemâna trecută și ai scădere a tutori efectelori române, d. ministru de financie făcea același lucru ; d-sea trimitea la Monitorii urmitoruli comunicați, care a apăruți în numéruli de astăzli : „Ministeruli de financie face cunoscuți ci guvernuli nu va emite unu nou împrumuta de Stata și ci vuietele rei voitore, respândite în publici, despre oi nouă emisiune de bilete ipotecare sei alte efecte de asemene naturi, suntu fără nici una felii de fundamenta.“ Ecodori desmințiti în moduli celi mai categorici contractarea unui nud împrumuți și ui nouă emisiune de bilete ipotecare. Acești din urmă falși scrie fusese respânditi mai de curendi în Bucuresci ; ea avusese ca consecință ci mulți posesori de bilete ipotecare alergară