Romanulu, ianuarie 1880 (Anul 24)

1880-01-14

42 ROMANULU, 15 IANU A RUJ, 1880 mnulți contra, anume votulu d-lui N. Ionescu, care a susținută părerea secțiunii VI de a nu se lua proiectulu în considerațiune. Comitetulu în urmă în majoritate m’a însărcinatü cu facerea raportului. Amü dezvonarea se aduce la cunoscința Camerei modificările aduse la proiectul deja votată, și cuvintele pentru care ele au fost primite de comitetü. Nu vomu desvolta pe largă motivele invocate de minoritate pentru respingerea proiectului : ele se referă atâta la avantagjele în vederea cărora majoritatea drestre a dată primula seu vota, câta și la criticele multiple aduse de minoritate în cursul discuțiunii în contra convențiuni însăși acceptată de d-vostră. Câta despre motivele majorității, ele sunt fondate, ca și votulu Senatului, pe apreciarea unei situațiuni care, în urma primelor d-vóstre desbateri, a fostă modificată. Astafelü se și explica eumit Sasumîev, propunetorulu amendamentului care s’a respinsă în parte de Senată, vină, în numele comitetului, se rogă pe onor. Adunare se adopte modificările introduse de Senată. Cândă pentru prima ora a venită în desbaterea Adunării proiectulu de lege pentru rescumpărarea căielor ferate, mai mulți membri din majoritateau căutată să introducă in convențiune și in Statute diferite modificări destinate^ a garanta și mai bine interesele Statului faciă cu societatea comercială cu care se află în tratare. Acești membri ai majorității, cari de altminterea dorină’într’ună modă seriosă și sinceră dobândirea rescumperarii, printr’ună amendamentă pe care amă avută onorea sé ’să presintă Camerei, aă formulata mai multe disposițiunile introdusa în proiectă^ £" Ei au creduță atunci că cerințele lor- mi altereză într’ună modă esențială convențiunea; ei credă și astă-decă ele nu erau fără temeiu, nici exagerate. D-vostră au încuviințată acesta părere; din desbaterile Senatului nu reese ca ele sérse si pronunciată într’ună sensă contrariă. ( : Senatulă, cu tote acestea, ai înlăturată câteva din disposițiunile noî introduse de d-vostră în proiectură primitivă desconventiune. Motivele acestei resoluțiunî, care se vede în raportul comitetului delegaților din Senată, surită : 1), că neptimirea la Berlin a acestora câteva modificări făcea din admiterea lor de către Senată un cansă de rupere a negocierilor și de respingere totală a proiectului de convențiune; 2) că ruperea negocierilor putea expune teza la complicațiuni și dificultăți diplomatice; 3) că posițiunea Statului, prin menținerea statului-quo, era mai defavorabilă decâtă se stabilesce prin Convențiune, chiară și fără admiterea, disposițiunilor respinse la Berlin. Era dorittă situațiune nouă, care a trebuită se provoce îngrijiri și desbateri noue, în afară de preocupările exclusive juridic sau financiare. Comitetulü delegațiloră a ascultată în privința acesta explicările care i s’aă dată de guvernă, și suntă autorizată să aducă la cunoscința Adunării că guvernul ă a declarată , în sînulă comitetului , într’ună modă categorică, că cestiunea a devenită internațională. Pe acesta termină ni se impune, d-soră deputați, deuă parte, reservă în explicărî, de alta uă prudență deosebită în resoluțiunile ce le vomă lua. Va trebui, de astă-dată, să nu perchemă din vedere ună interesă politică de prima ordine, când ne vomă pronuncia asupra modificărilor votate de Senată. Dacă acum se ne dămă sema de aceste modificări, care nu tote suntă de uăpotrivă importante. 1. Din cauza înțărcării adusă în votarea proiectului peste prevederile primitive, data de 1 Marte a fost înlocuită prin data de 1 Mai, ca termenă fixată pentru a se presintă majoritatea acțiunilor la preschimbare; înlocuirea s’a făcută în tote articolele unde se menționa data arătată și anume: art. 3 ; aliniatele 1, 2 și 3, in art. 4, 5, 12 și 19. In art 22, în care se prevede până când obligațiunile legalmente contractate de organele societății se vor respecta de noua direcțiune, s'a fixată aceiașî dată de 1 Masă in locă de 1 Ianuarie; énsé faptulă acesta își are corectivul său în art 19, al 3, după care, în casulă preveijuta de acesta articolă, administrarea se face de la 1 Ianuarie după instrucțiunile ce se vor ă da de ministerială , lucrărilor publice română. 2. Redacțiunea art. 9 a fost modificată precum fineză: „Este bineînțelesă că, conformă art. 8 ale legii speciale, detentorii de obligațiuni 6%,farit deosebire, nu au dreptul de a împedeca nici într’ună modă esploatarea liniei de către Statuia română. * Art. 9 prescrie numai că esploatarea liniiloră nu póte fi impedecată; prin acesta disposițiune tóte drepturile obligatoriloră suntă menținute în totă întinderea loră, și mai alesă tóte drepturile actuală esistente ale detentorilor de obligațiuni 6 la sută file societății. 3. Senatură a restabilită art. 28 din Convențiune, conformă proiectului primitivă, după care guvernul care se ceră, prin direcțiunea princiară, de la oă nouă adunare generală a acționarilor, transferarea scaunului societății.In consecvență, și urmând aceiași ideiă, a reintegrată tote disposițiunile din statute care erau conforme cu art. 28, și anume în §§ 2, 21, 22, 23, 27, 37, precum și prima redacțiune a art. 1 din convențiunea financiară. Comitetul delegaților, în fața refusului societății acționarilor, de a primi transferarea imediată a scaunului societății, crede că persistența în cererea acestei transferări imediată este mai păgubitore interese foră Statului decâtă ruperea negocieriloră. Intr’adevĕrű, posițiunea actuală faciă cu societatea, totă-două-dată dificilă pentru Stat, păgubitore pentru tesaură și ruinătare pentru comercialii terei, nu se pote tolera mai multă. Este regretabilă ca transferarea să nu fie imediată. ensé information î’ecenle și autoritate ne dau credința că în scurtă timpă densa va pute fi efectuată fără nici uă pedică, și astfel, tóte avantagjele căutate prin modificarea votată de Cameră vor fi pe deplină asigurare Statului român. Pentru a renunța la amendamentul votată în acesta privință, comitetul a trebuită să pună în cumpănă, cu totă seriositatea, atâtă situațiunea actuală a căilor ferate, faciă cu cea viitare, câtă și consecvențele politice ale refusului său. Resultatură deliberărilor lui este că se unesce cu votula dată de Senată. 4. Termenele primitive pentru convocările Adunăriloră de 15 cile, 3 săptămâni și 2 luni, înlocuite de Cameră prin 8 difile 4 săptămâni și 1 lună au fostărestabilire. Modificarea acesta nu merită să rădice vr’aă dificultate. 5. in fine, s’a modificată precum urmeza art. 6 din lege: »In termenă celă multă d’uă lună de la intrarea în vigore a convențiunii menționate, guvernul este obligată a lua măsajele necesare pentru transferarea reședinței societății la Bucuresci.* Oricine înțelege că este aici vorbă de obligațiuni interne ale guvernului, și că art. 6 ala legii nu schimbă întru nimică raporturile către societate, și anume disposițiunile cuprinse în art. 28 alți convențiunii. Acestea suntă, d-soră deputați, modificările aduse de Senată proiectului pe care l’ațî votată. Din ameliorările aduse de d-vostră proiectului primitivă sunt menținute următoarele : 1. Nu se autorisă remiterea nouilor titluri de Stat, de câtă după înscrierea în registrele tribunalului a nouei convențiuni. 2. Se preciseza în convențiune că obligatorii nu voră pute, prin intervenirea loră, împedeca esploatarea linieloră. 3. Se afirmă întruna modă precisă drepturii Statului, cuprinsă în art. 25 din concesiunea primitivă, de a rescumpera într’ună modă absolută căile ferate după termenul de 30 ani. 4. Se preciseza că amortisarea acțiunilor primitive se va face prin cumpărare directă. 5. Se suprimă articolul finală ale convențiunii primitive, relativă la schimbări ulteriore a convențiunii. 6. Se recunosce direcțiunii princiare dreptul a de a convoca adunările generale. După cum vedeți, d-soră deputați, unele din cerințele d-vestre remână satisfăcute. Singura cestiune, putemă duce,’fa transferării imediate a scaunului societății, a primităuă modificare. In vedere că acesta transferare se va dobândi prin a doua adunare generală, și în vedere mai cu sema a utilității politice a acestei decisiuni, comitetulu delegaților ve rogă să primiți modificările votate de Senată. Raportari. M. Pherechide. Prin acelașu Monitoru se promulgă legea prin care se încuviințeză guvernului a deschide credite suplementare și estraordinare pe sema diferitelor ministere pene la suma de 248.840 leî. ; I * I Asemenea s’a promulgată și legea pentru ratificarea transacțiunii încheiate de administrațiunea domeniilor Statului cu d. P. S Măinescu, după care acesta plăteșce Statul lui suma de 200.000 lei, ca garantă ală jo soră Grigore Argetoianu și Ion Dumba,i foști arendași ai Statului, eri Statuia îi de imagieză garanțiile date, considerându-se ca anulată vendarea moșiei Câmpenii-Baldovinescu făcută în persona Statului. * La 21 Ianuarie, orele 10*/2 dim., se va ține concursă la cancelaria Adunării deputaților, pentru ocuparea unui postă de stenografă.* La 5 Februarie viitoră, se va ține licitațiune la min. lucrărilor publice pentru darea în întreprindere a construirii a 1i poduri pe calea ferată Mărășescu-Buzău. Valorea aproximativă a lucrărilor este de lei 475.000.* Serata de asaltă seri, dată de societatea Concordia Română în folosulă poporațiunii rurale lipsite de hrană, a avută ună deplină succesă, atâtă în privința petrecerii ce au găsită toți aceia cari au luată parte, câtă și în privința resultatului bănescă. Venitulă curată ală acestei serate a fostă de peste 150 lei, sumă cu care multe lacrime vor fi șterse. Domnele și domnișorele înfățișați, în frumusețe și mândrele fară costume naționale priveliscea cea mai grațiosa ce -și póte închipui cineva. Cât*i de greă îi era oricum de a se despărți de atâta grațiă și armonia se explică prin împrejurarea că petrecerea nu s’a sfârșiții de câtă pe la orele 2 și jumătate după mierjur nopții. SOIRI D ALE PILEI. Din Capitală Prin Monitorulu de ieri s’aă promulgată legile în virtutea cărora s'a recunoscută ei sercițială drepturilor politice d-loră Ion Sântu, A. Ciura, Traian Lalescu, Ion Rusu, dr. Arsenie, Români din Transilvania, și s’a acordată calitatea de cotidenü română d-soră Iulius Dobiaș, Frantz Ruthhofer, medică, Dominik Aynas, Martin Romanovici, Leon Holtzman și Frantz Petersberg. * Din județe D. Al. Dimitrescu, comerciantă din Craiova, a bine-voită a oferi societății Ajutorulu din acelă orașă suma de lei nouă 100. Comitetulu societății, după cum spune Vulturulu românii, a decisă a adresa generosului dona'oră mulțămirile sale. Ne facemă cu plăcere echculă numitei societăți. * In sfîrșită, la Craiova, s’a făcută licitațiune, în ziua de 9 curentă, pentru cumpărarea porumbului din recolta anului 1878 necesară locuitorilor aflați în lipsă. Vulturulü română spune că resultatulă a fostă celă următoră : 180 kile, cu prețură de 78 1. 50 b. kila mare,’au remasa sé se predea de d-na Aerinița Tincă pentru locuitorii plășeș Jiului de josă; 120 idem cu prețură de lei 79 bani 50, au remasa sé se predea de d. Stabe Genescu, pentru locuitorii din plasa Balta; 140 idem cu prețură de lei 80, a remasa sé se predea de d. C. Târnoveanu pentru locuitorii din plasa Câmpulă ; 200 idem cu lei 86 au remasü asupra d-lui Stefan Geblescu, pentru locuitorii din Dumbrava ; 510 idem cu lei 88, asupra d-lui N. T. Popp, pentru plășile Amaradia, Jiu de Susu și Ocolului; predarea în totală 1150 kilo urmeza se se facă pene în 20 mile. Cu câtă termenulu de predare s’ară scurta, cu atâtă ajutorul ă ară fi maî bine venită. Sperămăderă că personele ce s’aă însărcinată cu predarea voră ține sema de marea trebuință ce este și se voră grăbi a preda productele chiară mai 'nainte de termenă Calitatea d-loră de Români se impune acesta. Sâmbătă, la 5 Ianuarie, spune acelașă chiaru, s’a judecată de Curtea cu jurați din Severină procesulă lui Frumușănu, acuzată de falsificare în acte publice și de furtură unei sume însemnate de bani de la casieria de Doljă, destinați a plăti mandatele de rechizițiune, afacere ale căreia amănunte sunt deja cunoscute cititorilor noștri. Frumușanu a fost condamnată la 10 ani de muncă silnică; eră cei-lalți, acuzațî ca complici, au fostă abilitați, în lipsă de probe indestulatare. .. Supt auspiciile comitetului de binefacere, întocmită în Craiova și compusă din domnele Maria Magiade, Irina Lupu, Elena Dumba, Maria Coloni, Adelina Olteanu, Sofia Caneciu, Alesandrina Periefenu, Elena Chinezu și Ana Constanța, s’a dată ună Concertă în favărea mundalilor de peste munți din Transilvania pe sera de 9 Ianuarie în Iheahulă Theodorini, oferită gratisă de d-na și d. Vasiliu. Serata a fostă din cele mai animate , ună publică numerosă asista și programa concertului a fost esecutată cu puntualitate în aplausele publicului. Venitură a fostă de lei 1400. Aducemă căldurarele nostre felicitări d-șpreferă Aneta Bălcescu, Ersilia Periețeanu, Ana Dumba, Silvia Olteanu, Fulvia Olteanu, Elena Politopol, d-nei Stein, pianistă, și d-soră Paulman și Șișefschi, cari au bine-voită a oferi concursul d-soră pentru acesta operă de binefacere La 19, aceiași societate va dată serată cu jocă ală căreia venită e destinată săraciloră din jud. Doijă. * Societatea Caritatea din Câmpulă-Lungu, de care amă avută plăcuta ocasiune de a mai vorbi în aceste coline . a dată ună bală cu tombola în folosulă săracilor, în sera de 9 Ianuarie. Podusulă lui a fostă de leî 545 bani 40, afară de cheltuieli. Inregistrămă cu bucuria fapte ca ale d-nei oră din Craiova și Câmpulă-Lungă, căci ele dovedescă simțimentulă de solidaritate ce este în națiunea română și ne facă să ne întrevedemă ca apropiată ună progresă mare în țară, de vreme ce domnele începă a se pune cu stăruință în fruntea acțiunilor de conservare națională. * A. S. R. Domna, președinta comitetului de bine-facere pentru ostașii răniți, primind o raportulă anuală ală acestui comitetă, a binevoită a face următorulă respinsă d-nei Sm. Carp, vicepreședinta comitetului ■ Damna me <, Amă primită raportulă prin care îmi aretațî alegerea noului biuroă ală societății de bine-facere pentru ostașii răniți, a cărui vice-președintă sunteți d-vostră, situațiunea prosperă a Casei Societății și decisiunile Adunării generale de a se urma și în anulă acesta cu capitalisarea venitului fondurilor. Nu’mi remâne decâtă a ve transmite căldurosele mele mulțămiri pentru celulă și patriotismulă cu care acesta societate și comitetură ieină lucrată și lucreză în scopur ă umanitară ce ’și-a propusö. Primiți, domna mea, sentimentele Mele de afecțiune, Elisabeta. * Consiliuiă județului Nemțui este autorizată de guvernă a cumpera, pe sema județului, casele d-luî majoră Nicu Burchi, situate în orașulut Piatra, pentru a servi de cazarmă escadronului de călărași, cu prețiută de 14.000 lei, plătibili în done rate.* Citima în Monitorulu de ieri : I. Dimitrie Dulciu , primarul comunei Vecina, județul Buzău, bine-voindă a oferi gratisă 5 sănii lemne de focă, pentru scala Vintilă-Vodă , ministerulă ’I esprimă mulțămirile sale, pentru interesul ce portă instrucțiunei rurale. — D. Emanoil P. Randasare bine voindă să dăruască Pinacotecei din Iași trei tablouri originare, lucrate de d-sea încă de pe cândă studia pictura la München, ministerul își face uă deosebită plăcere a esprima d-lui Em. P. Bandas are cele mai vii mulțămiri, pentru acesta prețiosă ofrandă, cu care a bine-voită să înzestreze galeria de tablouri din Iași, betta, precum și miniștrii și președinții biurouriloră Camereloră. * Regele Spaniei a conferit, arhiducelul Rainer ală Austriei ordinulu Tunsurel de Aurii. >k In 18 a. c. a fostă în Madrid uă consultațiune între membrii minorității Corteselor—cari, după cum se scie, urmeza a nu lua parte la lucrările Camerei spaniole — și președintele provisoriu al Corteselor, d. Mareno Vieto De și acestă consultațiune a durată mai bine de trei ore, totuși nu s-a ajunsă scopul ă la care tinde guvernul, de a readuce pe minorități în sînulă Camerelor represintative, și astferă greva parlamentară va continua și de aci înainte. ❖ D. Toreno a fostă alesă președinte ală Camerei deputaților din Spania, în locul decedatului Ayala. In aceiași ședință Camera a votată cu 230 zile contra 10 legea privitore la desființarea sclaviei. Din străinătate. In Dublin a fostă în ziua de 21 a. e. uă adunare a membrilor irlandezi ai parlamentului, în care s’a luată resoluțiunea de a esprima țăranilor suferinzi din Irlanda apusană simpatiile adunării și de a le promite sprijină în lupta pentru căminulă loră propriă. Apoi s’a mai primită și resoluțiunea prin care partida irlandeză declară că va lucra în parlamentă independinte de conservatori și de liberali. * Din Londra se telegrafiaza că situațiunea în Afganistan este erășî forte critică și că în iată momentulă póte isbucni din moă respera. Mahomedian este forte poporani: trupele sale, 25,000 omeni, staă lasă depărtare de ei noîijecimile de Cabul și suntă gata de pornire. 20,000 Lugmani voiescă să ’i sprijinescá, asemenea și alte triburi. Totă poporațiunea afgană e nemulțămită cu Englesii deorece politica loră e neclară. Ună nuoă atacă mai puternică asupra Șerpurului e sigură. Oă telegramă din Petersburg declară de neadevărata scirea publicată de diarele engleze despre că a doua învingere a Turkemanilor și despre rescularea triburilor grănițărescă din Kiva și Persia. La Petersburg n’a sosită altă scrre de câtă aceia despre ună atacă ală Turkomanilor, în contra unui convoiă de transportă rusă. Casulă semnalată despre ciuma sibiriană nu este de câtă ună casă isolată de ună felii de bólá de piele reutaciosa. Daily News află din Petersburg că ministrul de resbelă Mfijutin a desaprobată planulă generalului Kaufmann, care voea ce se facă espedițiunea în contra Mervului în două coline de câte 25,000 omeni, din care una se pornescă de la Samarkand, era cealaltă de la Marea Caspică. Miliutin propuse Țarului ca espedițiunea să pornescü numai de la Marea Caspică. Corespondentulă ineense că cu tote ordinele mai înalte generalul Kauffmann va pune în esecutare planul ă seu, decâ eiă va păstra conducerea afacerilor în Turkestan. Fuga lui Abdur-Rahman îndată după sosirea generalului Kauffmann în Tașkend este asemenea uă dovadit pentru acesta din urmă părere. Din țevile latine. Joala trecută, 22 a. c., a fostă în Versailles înmormântarea lui Jules Favre. Ea a fostă simplă. Mii de persane veniseră de la Paris spre a asista la serbarea funebră. Ferry și Lepére țineau capetele cordanelor. Numeroși academiciani și avocați în portură oficială, senatori și deputați erau faciă. Discursuri nu stă pronunciată la mormentă, căci așa ordonase decedatură. (Ducele d’Aumale rugase pe d. Martin a ține discursul funebru, promițând că ei va respunde la Academia succesorului lui Jules Favre).* Propunerea pentru amnestia deplină, presintată în Camera franceză de d. Louis Blanc, e suptsemnată numai de 49 deputați, pe când, în afulă trecută că propunere analogă a fostă iscălită de 87 deputați. Se anundă din Paris că d. Deprez, pâne acum directoră politică ală ministerului de externe, a fostă numită ambasadorii ală Franciei pe lângă Vaticană. Partida clericală a intrigată în contra acestei numiri; cu tote acestea papa și-a dată consimțământulă.* In séra de Jouî, 22 a. c., a fostă la d. Grévy cea d’ântâiă serată de primire ; ea a fostă strălucită. Corpură diplomatică și generalitățile cu damele loră au fostă facă. înainte de primire a fostă la Elisee ună brândă, la care a fostă invitată d. Gam- Ermîsciui iif Justiția universalst. — Urmare 1) — I. Organizarea judiciară. Unde justiția atârnă de Stată,—și a diceptată este aice putere,—justiția absolută nu există și nu póte esista, nu este și nu póte fi decâtă justiția relativă. Acesta era și părerea lui Portalis, care, la 24 Brumară anulă IV , în Sfătuia Bătrânilor, combatea numirea judecătorilor de către puterea executivă, și a lui Duport, care, în Adunarea Națională, la 29 Marte 1790, se rădica în contra perpetuității magistraților : Judecătorii nu suntă proprietarii justiției Omenii cari scră că, vădată judecătorii nu se voră mai coborî de pe scaunulă loră, suntă ispitiți a’și privi funcțiunile ca uă înstrăinare a societății în favorea loră și pe dânșii ca uă clasă deosebită în Stată... Acesta slăbesce în ei simțul dreptății. Ceia ce constituie moralitatea între omeni, este egalitatea relațiunilor și reciprocitățile acțiunilor- loră. .A declara inamovibilitatea magistratu l) A se vedea Românurile de la 11,12 și 13 ianuarie.