Romanulu, ianuarie 1880 (Anul 24)

1880-01-13

ANULU DOUĂ­PECI ȘI PATRU VELESCE ȘI VEI PUTE­ANUNCIURI. Linia de 30 litere petit, pagina IV, — 49 bani Deto , ,­­ pagina III — 2 lei •— A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea diarului. LA PARIS, la Havas, Laffito St­a­o­i­n­, de la Bourse, LA LONDON, la Eugéne Micoud, No. 81 A Fleet Street, London E. C. LA VIENA, la d-nil Haasentein și Vogler, Walßschgasse 10. LA HAMBURG, la d. Adolf Steiner, pentru totă Germania. Articolele nepublicate se ardti. 20 BANI ESEMPLAIMPLU Redacjjunnea și Administrațiunnea strada Doninoi, 14 jjigflgp>Migpifl[B3B83^3sytBgasaa3 £ i3ia]mffl DUMINECA, 13 IANUARIU, 1880. LUMINEAZA-TE ȘI VEI FI. ABONAMENTE. In Capitală și districte: unii ane 48 lei; șase luni 24 lei; trei luni 12 lei; an lună 4 lei. Pentru tate țările Europei, trimestru 15 lei­­ se adresa : IN ROMANIA, la administrațiunea Hiarulu l LA PARIS, la d-n î Darras-Halegrain, 5 rue de l’anciene comédie și Havas, Laflite et C-nie, 8 place de la Bourse. LA VIENA, la d. B. G. Popovici, 15 Fleisch­­markt. IN ITALIA, la d. doctorii Gustavo Croce. Via San Benigno, 17, Genova. Scrisorile nefrancate se refusă. 20 BANI E SEMPLARULU Bucuresci, lt Calendaru. Românii cunoscu stindardulu ră­dicată, chiară la tribuna Senatului, de câtre fiul­ lui Mihai Vodă Stur­­dza. Ei cunoscă câ pe acela stindardă este scrisü : A fugi de tóte principiile și de ori­ce relațiune cu puterile apusene. A intra cu toții în tainice de la depline legăminte cu Statele slave din Peninsula Balcanica. A dec­lara că vieța mostră de la imperială rusescä ne vine, și că în sînulu lui trebuie sĕ ne afundămă, respingând­­, din tóte puterile nó­­stre, tottî ce póte veni de la Au­­stro-Ungaria, de la­­ germania, de la Italia, de la Francia, și de la Ma­­rea­ Britanie. Acesta programă de conspirațiune, presintata fiind­ în Senatü de d. Grigorie Mihai Sturdza, su­pusă as­tu­fe­rii la adăpostului pactului funda­mentală ală țarei. Senatorele și cu­vintele sale inviolabile sunt­. Peste puțină apare una­­ fiară supt titlul ă. Democrația Națională. In primele linii­­ Jiarulă dec­larâ că represintă uă partidă, că progra­ma acelei partide este acestă dis­­cursa din Senat) ală capului iei, „Prințu­l Grigorie Mihai Sturdza“. De cine cnse se compune acea partidă ? Tăcere asolu­tă. Cari sunt­ redactorii și girantulă acelui­­ fiară ? Intunerecă besnă. Totă ce s’a spusă și se spune este : „Redacțiune și administrațiune la „tipografia Gr. Luis, calea Victoriei „No. 21.“ Acesta Democrațiă Națională, pusă supt scutul” d-lui Gr. Luis, ajunse astă­­zi la ală­­ zecelea numără. In tote numerele ea a urmată a propaga resbelă contra tutoră pute­­riloră, contopire cu una singură, cu Rusia. Fia ! Opiniunile simtă libere. Cândă însă acele opiniuni pro­pagă pe facia peirea națiuni­i, noi credemă că națiunea trebuie să le veghieze ca să nu fie surprinsă. . Din acestă pantă de vedere amă atrasă atențiunea publicului asupra discursului din Senatü al­ d-lui Gri­gorie Mihai Sturdza și a Democra­ției sale Naționale. Totă din acestă prnză vorbimă și astă­­zi. De la aparițiunea acestei Demo­crații de „prință“ apărură îndată, una după alta, câte­va foi satirice. Aceste foi sunt­ puse totă supt scutulă ilustrului d. Gr. Luis Aceste foi înjură totă, pe toți și cu cuvinte... din cele mai necurate. Fiă. Ori ce omă, și însuși d. Gr. Luis, are educațiunea sea și limba­­giulă crescerii sele, simțimintelor­ sele. Una din aceste foi case scrise, în celă mai necurată limba giă , cele mai mârșave atacuri contra Capu­lui Statului. Democrația Națională, dol. Grigorie Mihai Sturdza și Gri­gorie Luis reproduseră în prima pa­gină acele insecte injurii. Acestă faptă vorbeșce prin elă însu­și. Opiniunea publică se mărgini în a respunde numai prin disprețul ă iei. Disprețulă încuragiu pe propaga­torii slavonisării Româniloră și pu­blicară uă altă foiță care, cu titlul ă și cu totă cuprinsul ă iei, este­ nu­mai una atacă nominală și din cele mai necurate către Domnulă Româ­niloră. Negreșită că Capulă Statului ară fi zîmbită de milă pentru acei ó­­meni, decă nu pară fi oprită dure­­­­rea de a’i vede căduți atâtă de josă. Acela care, după uă cădere din cele mai îngrozitore ale unei nați­uni, în timpi de peste trei sute de ani, sclu, eră singură, să ve<dă, prin­tre casa unei așa de lungi sclavii, nobilitatea și vîrtoșia animei ro­mâne. Acela care, pe cândă toți cei cari în străini au crezută, căci a fi desprețuită națiunea loră, strigaă că armata română nu este în stare a lupta nici 24 de ore, s’a pusă în capul ă iei, și nesocotindă chiară vieța Sea, a condusă-o pe câmpiei­­ gloriei, este acum destulă de tare, prin faptele Séle, prin iubirea și în­crederea națiunii pe capul­ căreia plecată și umilită de la Mihai Vit­­­zură, a repusă corona de gloria, a desprețuită negreșită [acele injurii, care nu potă de câtă s’arate câtă de susți­nță este. Negreșită că și guvernulă a sim­țită că, pentru omeni cari se ros­­togolescă astă­felă în tina străini­­loră, va fi uă onore ca și justiția să se cobore până la dânșii. Națiunea éase nu este are datare a înfiera­tă crimă care în conți a iei s’a comisă ? Complotul­ este pe faclă. Programa oficială, citită în Se­nate, nu mai lasă nici uă îndoi­ală. Cutezarea celor­ înstrăinați de țară, ajunsă până la celă mai de­străbălată deliră ală viciului, este supt ochii tuturoră. Națiunea chură are datoria a fi scu­tulă Cuiii care a cunoscută ale iei virtuți, pe când­ de totă lumea era calomniată și desprețuită, pentru că peste trei sute de ani de sclavia ni­mene nu o mai putea recunosce. Ea are datoria a păstra ne­atin­­să corona de gloriă ce Căpitanulu­iei­a pusă-o în stare de a și-o re­dobândi. Ea are datoria, acum că a do­bândită astă­felă consciință de pu­terea i ei, acum că se póte stima ea însăși, precum e stimă întrega Europă, să facă ca și inamicii iei să o stime, ca și mișeii să nu mai cuteze să o insulte în demnitatea iei și a Domnului și Căpitanului iei. „ Una și aceiași este pretutindenea“,­­Ji­eamă mai de­ună­ cît, vorbindu de­spre acea partidă care, în tote țările, și-a dată misiunea de­ a împedeca des­­voltarea tutoră instituțiuniloră ce suntă menite a face poporele mai fericite. Acelei misiuni s’a­rată un­ nume, pretutindenea acelașă : reacțiunea. Aceloră partide s’a­rată uă cali­ficare, pretutindenea aceiași: reacțio­nari. Reacționarii înse aă încercată a’șî însuși unu altă nume, care numai foră nu se cuvine. Ei­­ jică c­ă sunt­ conservatori. Déci în Francia, în cele­l­alte țări unde instituțiunile monarchice sunt' adâncă' înrădăci­nate, póte exista un partidă care să țină cu anima­la monarchia iei și la privilegiele cu ea le dă­ la noi­uă asemene partidă nu póte exis­­ta, de óre­ce m­ amă avută până acum monarh­iă ereditară, nici pri­vilegii ereditare. Numele de con­servatoră nu se cuvine dorit de­câtă acelora cari voiescă să man­­țină în ființă, să aplice, se desvolte pactură fundamentală, adică parti­dei liberale. Câtă pentru partida care nu vi­­seză de câtă la desființarea garan­­țielor­ constituționale și la restrîn­­gerea libertăților­ de care ne bucu­­rămă, ea nu pote ave altă nume de­câtă acela de partidă a reac­­țiunii. Intr’unul­ din numerele din urmă ale ziarului La France, d. Emile de Girardin presinta ună portretă ală acestor­ partide fatale, atâtă de e­­xad­ă, în­câtă ori­cine ară pute cre­de că reacționarii noștri aă posată înaintea obiectivului eminintelui pu­blicistă. Conservatorii, <jice d. de Girar­din, cari se numescă astă-felă se vede în glumă pentru că voescă să distrugă Constituțiunea, protestezi! cândă sunt­ acusațî că conspiră. Ei nu se gândescă, în adevără, de­câtă a omorî Republica; déri cuvintele exacte nu le placă, și, afară de câ­­te­va escepțiuni rare, ei u’aă cura­­gială de­ a merge pe faclă până la consecințele orei loră. Da­că prin a conspira se înțelege a forma complote pentru a se co­borî în stradă și a ataca guvernul­ cu armele în mână, reacționarii au­dreptate când­ afirmă că nu con­spiră. Ei nu mai cunosc­ acea exaltare dinastică a emigraților­ din 1792, cari jertfină țara loră credinței că­tre rege și credeau că -și îndepli­­nescă datoria dându-și vieța pentru monarh­ă și fâcendu-se trădători că­tre Francia. Ei urăscă Republica , déja iubescă cu pasiune tóte bunurile, de care se bucură în liniște, supt scutul­ legiloră­i ei. Ardorile loră politice nu vină de­­câtă după satisfacerile loră private. Ei reclamă, în veste banchete fără pericolă, suverani imaginari; derű­nată espune nici u­ă păru din capă, nici ună bană din pungă. Devotamentulă loră se resipesce în vorbe și ’și păstreză sângele cu mare grijă. Convincțiunile lor­ sunt­ prudinte, și ei sunt­ incapabili de a face com­plote care ară pune în pericolă li­bertatea sau vieța loră. Însă, dacă prin a conspira se în­țelege a -și defăima țara, în afară și în întru, a se bucura de tóte complicările rătcămătore, a aștepta cu nerăbdare tóte nenorocirile po­sibile, reacționarii n’au dreptate când a­dică că nu simtă nesce con­spiratori în contra voinței națio­nale. Cândă recolta e prostă, ei suntă fericiți și declară că sórele nu póte fertiliza pământul­ republican; cândă­uă iernă escepțională condamnă a­­tâția omeni la suferință, ei se mân­gâia gândindu-se că miseria publică va deslipi póte poporulă de Repu­blică; cândă zărescă la orisentă­ră încurcătură diplomatică, ei se feli­cită cu speranță că uă complicațiune va veni în ajutorul­ ambițiunilor­ și posteleră loră. Este nevoia de a mai arăta că tote trăsurile acestui portretă simtă exacte ? Cititorul e singură va recu­nosce originalele acelei copii făcută de mână de maestru. Tabloul ă e complectă. Nu lipsesce de câtă le­genda; d. de Girardin ne o dă supt forma unei sentințe care înfieră pe cei pe cari îi desemneză . Acestă purtare este mai vinovată de­câtă aceia a emigraților­ din secolul­ trecută, căci e totă atâtă de anti-patriotică, fără a fi nobi­­lită de pericolul­ care purifică. Intre soldații marelui Condé și o­­menii reacțiunii de au­r este deose­birea ce există între lupta (jiua în amer­ă mare, cârpă la cârpă, și cursa nocturnă. Aceia cari părăsiaă familiile, a­­verea, țeza loră pentru că ideiă falsă aă­dreptă la salutarea istoriei, dera ce va spune ea despre acești complotori de salone, refractari în realitate ai legilor, ce declară că le respectă, și gata să profite de tote nenorocirile naționale, cu condițiu­­nea ensă de a nu fi puși în jocă? Precum­­ jice cu dreptă cuvântă ilustrat ă publicistă francesă, acea partidă nu pate trăi faciă cu dis­­cuțiunea, faciă cu libertatea. Tră­­indă în umbră, în care ui­zescă in­­trigele foră viclene, ei se încăld­escă la flacăra străinilor­ inamici ai ța­rei și se ascundă de lumina națio­nală. Deră atacurile înverșunate, ca­­lomniele odiose nu pot­ opri pe a­­devărații conservatori, pe liberali, să-și urmeze calea, lucrândă din res­­puteri la prosperarea, la desvolta­­rea, la fericirea țărei. Conspiratorii, reacționarii se mun­­cescă în zadară; națiunea’l cunosce, ’l judecă și ’l veghieză, lua din mânele companieloru administrarea și esploatarea căilor­ ferate; acestă exem­­plu găsesce acum imitatori și în Ungaria. Astă­fel, direcțiunea liniei ferate lisa­a primită­ de la ministerul­ de comunicațiune uă adresă, prin care se face cunoscută că consiliul­ de miniștri h­otărîtă a lua linia ferată supt administrațiunea Statului; cu tote astea se va ține pe deplină sema de interesele acționarilor, și direcțiunea este invitată a trimite ună comitetu care sé ne­­gocieze în astă privință. Direcțiunea liniei ferate Tisa a și tri­­misă pentru acestă scopu pe com­ițele An­ton Szapary, baronă Anton Orczy și Max cavaleră de Bruels. SERVIȚIULU TELEGRAFICII ALU AGENȚIEI HAVAS. Paris, 23 Ianuarie. —■ Oficialulă va pu­blica mâne numirea d-lui Despretz , direc­­torulü afacerilor­ politice la ministerul­ a­­facerilor­ străine, în postură de ambasa­dorii pe lângă Vatican; a d-lui Source în postură de ministru plenipotențiară la Pe­kin; a d-lui Courcel, ca directoră al­ afa­­cerilor­ politice, a d-lui Goutouly, ca supt­­directoră, și a d-lu­i Ingerschmidt ca direc­tor­ă ală consulatelor­. Telegramă comercială. Paris, 23 ianuarie.—Scăderea ce s’a pro­dusă asupra grânelor­ în Statele­ Unite, în urma unui mare adausă în stocurile de pe piețele americane, a pcasionată uă scădere simțită pe piețele europene. Rescumperarea căi­lor­­ ferate în Ungaria. Ideia de a rescumpera căile ferate de la companiile particulare se întinde din ce în ce mai multă. Nu numai în Francia, Germania, Austria etc., guvernele caută a Comisiunea dináréna. Gazeta de St. Petersburg de la 14 ia­­nuarie publică următorele : »Ziarele englese și austro-ungare caută a acrediată falsa scrie că Rusia ară voi să ’șî aroge ună dreptă esclusivă asupra brațului Kilieî. După disa foilor­ ostile, Ru­sia ară revendica dreptulu de controlă ce poseda înainte de tratabilă de la Paris din 1856. . Credemă că putem­ afirma că guver­­nul­ rusescă nu pretinde de­lacă a reven­dica acestă dreptă pentru simplulă cu­vântă că voiesce a observa strictă stipu­­lațiunile tratatului de la Berlin, care con­fere disula dreptă de controlă unei comi­­siuni europene, în care ’și are și ea re­­presentantă. Dreptul ă de care vorbescă­­ fiarele engleze și austriace n’are nimică a­­trăgătură pentru Rusia, de vreme ce o obligă a lua totă felulă de măsuri pentru ca navigațiunea pe brațul­ Kiliei să nu în­tâmpine pedict de natură de a da fncă la neplăceri cu puterile străine.­ Proiectul­ de bugeta ale anului 1880. Proiectul­ de bugetă pe anul­ 1880, presintată Camerei de către J. ministru de financie, se cifreză astă­felă : Venituri Contribuțiuni directe . . . 24,230,000 , indirecte. . . 47,580,000 Venituri domeniale. . . . 18,238,000 Veniturile ministerielor. . . 13,145,120 Diferite venituri..................... 18,600,000 Venit. Cobr. (după tabl. spec.). 2,252,455 Totală. 7124,045,575 Veniturile fie­cărui ministeră în parte se fixeza astă­feră : Totală. ” . 13,145,120 Cheltuielele diferitelor­ serviție publice sunt­ înscrise cu cifrele urmâtore : Datoria publică . . . 49,478,376 28 Consiliul­ de miniștri. . 29,048 — Ministerul­ de interne. . 8,156,264 35 » esterne . . 1,436,231 34 » justițiă . . 3,934,032 — » culte. . . 10,260,154 — , resbelă . . 25,173,688 48 » lucr. public. 7,690,114 — » financie. . 18,077,150 16 Cheltuielele Dobrogei. . 2,480,820 — Fondă p. deschidere de credite suprem. și estraord. 1,000,000 Totală . 127,715,878 61 Balanța Venituri.......................... 124,045,575 00 Cheltuieli..................... 127,715,878 61 Deficită. . 3,670,303 61 Acestă deficită, în care e cuprinsă și suma de 228,365 deficitulă Dobrogei, se va acoperi cu biletele ipotecare rămase disponibile, după situațiunea anului 1879. Ministerul­ de interne. . . 3,598,000 » esterne . . . 109,000 , justițiă . . . 250 . cult. și instr. 70,000 s resbelă. . . 714,000 s lucrări publice 6,760,870 , financie. . . 1,839,000

Next