Romanulu, ianuarie 1880 (Anul 24)
1880-01-13
ANULU DOUĂPECI ȘI PATRU VELESCE ȘI VEI PUTEANUNCIURI. Linia de 30 litere petit, pagina IV, — 49 bani Deto , , pagina III — 2 lei •— A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea diarului. LA PARIS, la Havas, Laffito Staoin, de la Bourse, LA LONDON, la Eugéne Micoud, No. 81 A Fleet Street, London E. C. LA VIENA, la d-nil Haasentein și Vogler, Walßschgasse 10. LA HAMBURG, la d. Adolf Steiner, pentru totă Germania. Articolele nepublicate se ardti. 20 BANI ESEMPLAIMPLU Redacjjunnea și Administrațiunnea strada Doninoi, 14 jjigflgp>Migpifl[B3B83^3sytBgasaa3 £ i3ia]mffl DUMINECA, 13 IANUARIU, 1880. LUMINEAZA-TE ȘI VEI FI. ABONAMENTE. In Capitală și districte: unii ane 48 lei; șase luni 24 lei; trei luni 12 lei; an lună 4 lei. Pentru tate țările Europei, trimestru 15 lei se adresa : IN ROMANIA, la administrațiunea Hiarulu l LA PARIS, la d-n î Darras-Halegrain, 5 rue de l’anciene comédie și Havas, Laflite et C-nie, 8 place de la Bourse. LA VIENA, la d. B. G. Popovici, 15 Fleischmarkt. IN ITALIA, la d. doctorii Gustavo Croce. Via San Benigno, 17, Genova. Scrisorile nefrancate se refusă. 20 BANI E SEMPLARULU Bucuresci, lt Calendaru. Românii cunoscu stindardulu rădicată, chiară la tribuna Senatului, de câtre fiul lui Mihai Vodă Sturdza. Ei cunoscă câ pe acela stindardă este scrisü : A fugi de tóte principiile și de orice relațiune cu puterile apusene. A intra cu toții în tainice de la depline legăminte cu Statele slave din Peninsula Balcanica. A declara că vieța mostră de la imperială rusescä ne vine, și că în sînulu lui trebuie sĕ ne afundămă, respingând, din tóte puterile nóstre, tottî ce póte veni de la Austro-Ungaria, de la germania, de la Italia, de la Francia, și de la Marea Britanie. Acesta programă de conspirațiune, presintata fiind în Senatü de d. Grigorie Mihai Sturdza, supusă astuferii la adăpostului pactului fundamentală ală țarei. Senatorele și cuvintele sale inviolabile sunt. Peste puțină apare una fiară supt titlul ă. Democrația Națională. In primele linii Jiarulă declarâ că represintă uă partidă, că programa acelei partide este acestă discursa din Senat) ală capului iei, „Prințul Grigorie Mihai Sturdza“. De cine cnse se compune acea partidă ? Tăcere asolută. Cari sunt redactorii și girantulă acelui fiară ? Intunerecă besnă. Totă ce s’a spusă și se spune este : „Redacțiune și administrațiune la „tipografia Gr. Luis, calea Victoriei „No. 21.“ Acesta Democrațiă Națională, pusă supt scutul” d-lui Gr. Luis, ajunse astăzi la ală zecelea numără. In tote numerele ea a urmată a propaga resbelă contra tutoră puteriloră, contopire cu una singură, cu Rusia. Fia ! Opiniunile simtă libere. Cândă însă acele opiniuni propagă pe facia peirea națiunii, noi credemă că națiunea trebuie să le veghieze ca să nu fie surprinsă. . Din acestă pantă de vedere amă atrasă atențiunea publicului asupra discursului din Senatü al d-lui Grigorie Mihai Sturdza și a Democrației sale Naționale. Totă din acestă prnză vorbimă și astăzi. De la aparițiunea acestei Democrații de „prință“ apărură îndată, una după alta, câteva foi satirice. Aceste foi sunt puse totă supt scutulă ilustrului d. Gr. Luis Aceste foi înjură totă, pe toți și cu cuvinte... din cele mai necurate. Fiă. Ori ce omă, și însuși d. Gr. Luis, are educațiunea sea și limbagiulă crescerii sele, simțimintelor sele. Una din aceste foi case scrise, în celă mai necurată limba giă , cele mai mârșave atacuri contra Capului Statului. Democrația Națională, dol. Grigorie Mihai Sturdza și Grigorie Luis reproduseră în prima pagină acele insecte injurii. Acestă faptă vorbeșce prin elă însuși. Opiniunea publică se mărgini în a respunde numai prin disprețul ă iei. Disprețulă încuragiu pe propagatorii slavonisării Româniloră și publicară uă altă foiță care, cu titlul ă și cu totă cuprinsul ă iei, este numai una atacă nominală și din cele mai necurate către Domnulă Româniloră. Negreșită că Capulă Statului ară fi zîmbită de milă pentru acei ómeni, decă nu pară fi oprită durerea de a’i vede căduți atâtă de josă. Acela care, după uă cădere din cele mai îngrozitore ale unei națiuni, în timpi de peste trei sute de ani, sclu, eră singură, să ve<dă, printre casa unei așa de lungi sclavii, nobilitatea și vîrtoșia animei române. Acela care, pe cândă toți cei cari în străini au crezută, căci a fi desprețuită națiunea loră, strigaă că armata română nu este în stare a lupta nici 24 de ore, s’a pusă în capul ă iei, și nesocotindă chiară vieța Sea, a condusă-o pe câmpiei gloriei, este acum destulă de tare, prin faptele Séle, prin iubirea și încrederea națiunii pe capul căreia plecată și umilită de la Mihai Vitzură, a repusă corona de gloria, a desprețuită negreșită [acele injurii, care nu potă de câtă s’arate câtă de susțință este. Negreșită că și guvernulă a simțită că, pentru omeni cari se rostogolescă astăfelă în tina străiniloră, va fi uă onore ca și justiția să se cobore până la dânșii. Națiunea éase nu este are datare a înfierată crimă care în conți a iei s’a comisă ? Complotul este pe faclă. Programa oficială, citită în Senate, nu mai lasă nici uă îndoială. Cutezarea celor înstrăinați de țară, ajunsă până la celă mai destrăbălată deliră ală viciului, este supt ochii tuturoră. Națiunea chură are datoria a fi scutulă Cuiii care a cunoscută ale iei virtuți, pe când de totă lumea era calomniată și desprețuită, pentru că peste trei sute de ani de sclavia nimene nu o mai putea recunosce. Ea are datoria a păstra neatinsă corona de gloriă ce Căpitanuluieia pusă-o în stare de a și-o redobândi. Ea are datoria, acum că a dobândită astăfelă consciință de puterea i ei, acum că se póte stima ea însăși, precum e stimă întrega Europă, să facă ca și inamicii iei să o stime, ca și mișeii să nu mai cuteze să o insulte în demnitatea iei și a Domnului și Căpitanului iei. „ Una și aceiași este pretutindenea“,Jieamă mai deună cît, vorbindu despre acea partidă care, în tote țările, și-a dată misiunea de a împedeca desvoltarea tutoră instituțiuniloră ce suntă menite a face poporele mai fericite. Acelei misiuni s’arată un nume, pretutindenea acelașă : reacțiunea. Aceloră partide s’arată uă calificare, pretutindenea aceiași: reacționari. Reacționarii înse aă încercată a’șî însuși unu altă nume, care numai foră nu se cuvine. Ei jică că sunt conservatori. Déci în Francia, în celelalte țări unde instituțiunile monarchice sunt' adâncă' înrădăcinate, póte exista un partidă care să țină cu animala monarchia iei și la privilegiele cu ea le dă la noiuă asemene partidă nu póte exista, de órece m amă avută până acum monarhiă ereditară, nici privilegii ereditare. Numele de conservatoră nu se cuvine dorit decâtă acelora cari voiescă să manțină în ființă, să aplice, se desvolte pactură fundamentală, adică partidei liberale. Câtă pentru partida care nu viseză de câtă la desființarea garanțielor constituționale și la restrîngerea libertăților de care ne bucurămă, ea nu pote ave altă nume decâtă acela de partidă a reacțiunii. Intr’unul din numerele din urmă ale ziarului La France, d. Emile de Girardin presinta ună portretă ală acestor partide fatale, atâtă de exadă, încâtă oricine ară pute crede că reacționarii noștri aă posată înaintea obiectivului eminintelui publicistă. Conservatorii, <jice d. de Girardin, cari se numescă astă-felă se vede în glumă pentru că voescă să distrugă Constituțiunea, protestezi! cândă sunt acusațî că conspiră. Ei nu se gândescă, în adevără, decâtă a omorî Republica; déri cuvintele exacte nu le placă, și, afară de câteva escepțiuni rare, ei u’aă curagială de a merge pe faclă până la consecințele orei loră. Dacă prin a conspira se înțelege a forma complote pentru a se coborî în stradă și a ataca guvernul cu armele în mână, reacționarii audreptate când afirmă că nu conspiră. Ei nu mai cunosc acea exaltare dinastică a emigraților din 1792, cari jertfină țara loră credinței către rege și credeau că -și îndeplinescă datoria dându-și vieța pentru monarhă și fâcendu-se trădători către Francia. Ei urăscă Republica , déja iubescă cu pasiune tóte bunurile, de care se bucură în liniște, supt scutul legilorăi ei. Ardorile loră politice nu vină decâtă după satisfacerile loră private. Ei reclamă, în veste banchete fără pericolă, suverani imaginari; derűnată espune nici uă păru din capă, nici ună bană din pungă. Devotamentulă loră se resipesce în vorbe și ’și păstreză sângele cu mare grijă. Convincțiunile lor sunt prudinte, și ei sunt incapabili de a face complote care ară pune în pericolă libertatea sau vieța loră. Însă, dacă prin a conspira se înțelege a -și defăima țara, în afară și în întru, a se bucura de tóte complicările rătcămătore, a aștepta cu nerăbdare tóte nenorocirile posibile, reacționarii n’au dreptate când adică că nu simtă nesce conspiratori în contra voinței naționale. Cândă recolta e prostă, ei suntă fericiți și declară că sórele nu póte fertiliza pământul republican; cândăuă iernă escepțională condamnă atâția omeni la suferință, ei se mângâia gândindu-se că miseria publică va deslipi póte poporulă de Republică; cândă zărescă la orisentără încurcătură diplomatică, ei se felicită cu speranță că uă complicațiune va veni în ajutorul ambițiunilor și posteleră loră. Este nevoia de a mai arăta că tote trăsurile acestui portretă simtă exacte ? Cititorul e singură va recunosce originalele acelei copii făcută de mână de maestru. Tabloul ă e complectă. Nu lipsesce de câtă legenda; d. de Girardin ne o dă supt forma unei sentințe care înfieră pe cei pe cari îi desemneză . Acestă purtare este mai vinovată decâtă aceia a emigraților din secolul trecută, căci e totă atâtă de anti-patriotică, fără a fi nobilită de pericolul care purifică. Intre soldații marelui Condé și omenii reacțiunii de aur este deosebirea ce există între lupta (jiua în ameră mare, cârpă la cârpă, și cursa nocturnă. Aceia cari părăsiaă familiile, averea, țeza loră pentru că ideiă falsă aădreptă la salutarea istoriei, dera ce va spune ea despre acești complotori de salone, refractari în realitate ai legilor, ce declară că le respectă, și gata să profite de tote nenorocirile naționale, cu condițiunea ensă de a nu fi puși în jocă? Precum jice cu dreptă cuvântă ilustrat ă publicistă francesă, acea partidă nu pate trăi faciă cu discuțiunea, faciă cu libertatea. Trăindă în umbră, în care uizescă intrigele foră viclene, ei se încăldescă la flacăra străinilor inamici ai țarei și se ascundă de lumina națională. Deră atacurile înverșunate, calomniele odiose nu pot opri pe adevărații conservatori, pe liberali, să-și urmeze calea, lucrândă din resputeri la prosperarea, la desvoltarea, la fericirea țărei. Conspiratorii, reacționarii se muncescă în zadară; națiunea’l cunosce, ’l judecă și ’l veghieză, lua din mânele companieloru administrarea și esploatarea căilor ferate; acestă exemplu găsesce acum imitatori și în Ungaria. Astăfel, direcțiunea liniei ferate lisaa primită de la ministerul de comunicațiune uă adresă, prin care se face cunoscută că consiliul de miniștri hotărîtă a lua linia ferată supt administrațiunea Statului; cu tote astea se va ține pe deplină sema de interesele acționarilor, și direcțiunea este invitată a trimite ună comitetu care sé negocieze în astă privință. Direcțiunea liniei ferate Tisa a și trimisă pentru acestă scopu pe comițele Anton Szapary, baronă Anton Orczy și Max cavaleră de Bruels. SERVIȚIULU TELEGRAFICII ALU AGENȚIEI HAVAS. Paris, 23 Ianuarie. —■ Oficialulă va publica mâne numirea d-lui Despretz , directorulü afacerilor politice la ministerul afacerilor străine, în postură de ambasadorii pe lângă Vatican; a d-lui Source în postură de ministru plenipotențiară la Pekin; a d-lui Courcel, ca directoră al afacerilor politice, a d-lui Goutouly, ca suptdirectoră, și a d-lui Ingerschmidt ca directoră ală consulatelor. Telegramă comercială. Paris, 23 ianuarie.—Scăderea ce s’a produsă asupra grânelor în Statele Unite, în urma unui mare adausă în stocurile de pe piețele americane, a pcasionată uă scădere simțită pe piețele europene. Rescumperarea căilor ferate în Ungaria. Ideia de a rescumpera căile ferate de la companiile particulare se întinde din ce în ce mai multă. Nu numai în Francia, Germania, Austria etc., guvernele caută a Comisiunea dináréna. Gazeta de St. Petersburg de la 14 ianuarie publică următorele : »Ziarele englese și austro-ungare caută a acrediată falsa scrie că Rusia ară voi să ’șî aroge ună dreptă esclusivă asupra brațului Kilieî. După disa foilor ostile, Rusia ară revendica dreptulu de controlă ce poseda înainte de tratabilă de la Paris din 1856. . Credemă că putem afirma că guvernul rusescă nu pretinde delacă a revendica acestă dreptă pentru simplulă cuvântă că voiesce a observa strictă stipulațiunile tratatului de la Berlin, care confere disula dreptă de controlă unei comisiuni europene, în care ’și are și ea representantă. Dreptul ă de care vorbescă fiarele engleze și austriace n’are nimică atrăgătură pentru Rusia, de vreme ce o obligă a lua totă felulă de măsuri pentru ca navigațiunea pe brațul Kiliei să nu întâmpine pedict de natură de a da fncă la neplăceri cu puterile străine. Proiectul de bugeta ale anului 1880. Proiectul de bugetă pe anul 1880, presintată Camerei de către J. ministru de financie, se cifreză astăfelă : Venituri Contribuțiuni directe . . . 24,230,000 , indirecte. . . 47,580,000 Venituri domeniale. . . . 18,238,000 Veniturile ministerielor. . . 13,145,120 Diferite venituri..................... 18,600,000 Venit. Cobr. (după tabl. spec.). 2,252,455 Totală. 7124,045,575 Veniturile fiecărui ministeră în parte se fixeza astăferă : Totală. ” . 13,145,120 Cheltuielele diferitelor serviție publice sunt înscrise cu cifrele urmâtore : Datoria publică . . . 49,478,376 28 Consiliul de miniștri. . 29,048 — Ministerul de interne. . 8,156,264 35 » esterne . . 1,436,231 34 » justițiă . . 3,934,032 — » culte. . . 10,260,154 — , resbelă . . 25,173,688 48 » lucr. public. 7,690,114 — » financie. . 18,077,150 16 Cheltuielele Dobrogei. . 2,480,820 — Fondă p. deschidere de credite suprem. și estraord. 1,000,000 Totală . 127,715,878 61 Balanța Venituri.......................... 124,045,575 00 Cheltuieli..................... 127,715,878 61 Deficită. . 3,670,303 61 Acestă deficită, în care e cuprinsă și suma de 228,365 deficitulă Dobrogei, se va acoperi cu biletele ipotecare rămase disponibile, după situațiunea anului 1879. Ministerul de interne. . . 3,598,000 » esterne . . . 109,000 , justițiă . . . 250 . cult. și instr. 70,000 s resbelă. . . 714,000 s lucrări publice 6,760,870 , financie. . . 1,839,000