Romanulu, februarie 1880 (Anul 24)
1880-02-14
ROMANULU, 14 FEBRUARIE 1880 venda locu, a ședur și în altă compartimentă , apoi cu căruța însoțită de aceeaș omeni. Are aci numele oficiarului și al sergenților, care au condusă acelă drapelă. Alta-felu, i-a părută torte estraordinară ca un generală se rădice asemenea cestiunî, cândă trebuia să scie că chiară drapelele gardei francese aă mersă i din Spania pene la Rin cu trăsură; mă omă străină de afacerile militare putea spune acesta, dérü ună generală trebuie să sciă că, atunci cândă e grabă, noi militarii mergemă cu trăsură și chiară câte ciuci pe mă cală. Oștirea dă tóte onorile drapelului pe care l’a stropită cu sânge la Plevna. Drapelul pentru armată e patria; așa a fostă și în țară și afară din țara. Afară de acesta d. președinte al Senatului scie bine cestiunea drapelului pentru că era la Sinaia. D. generalii Florescu respunde că nu e satisfăcută, căci vede că sistemă ca generalul să se desbrace de responsabilitate și stăruie din nou asupra drapelulului. D. ministru de resbelț respunde că generalul Florescu a fostă cinci ani la ministeră și nu scie cumă s-aă petrecută lucrurile chiară supt ministerulă d-sele. Atunci și amintesce acesta, pentru că d. generală pare a fi uitată s’aă sânțită acele drapele și s’aă adusă din totă țara la București și apoi s’aă întorsă în trăsură numai cu două dame. D-sea le-a întâlnită și le-a salutată. Așa e că n’aă condusă corpurile acele drapele? D. Florescu au fostă representanții corpurilor d. D. ministru de resbelii și la Sinaia a fostă condusă drapelulă față de representanți ai corpurilorilor și cu mai mari onori, căci era și ună oficială. I. col. Dabija dice că interpelările d-lui Florescu au avută de scopă de a face insinuări, spre a arăta că disciplina a cădută în armată, sunsă militară, adauge d-sea și acesta considerațiune m’a oprită de a vorbi la prima interpelare. Amă tăcută în rindulă trecută ași fi tăcută și astăzi décà în două sau trei rînduri nu s’ară fi repetată acele insinuări. Nu crede că e bine nici de datoria mea de a suscita asemenea discuțiuni și trece la partea esențială a interpelării. D. Florescu a afirmată că ministrulă ară fi în să că nu e constituționalmente respundătoră. D. Florescu. A dis-o ministrul- președinte. D. Dabija. N’a zisă-o și ve voi esplica cea qusă. Avemă uă lege fundamentală, constituțiunea, pentru a căreia aplicare se facă legi speciale. Ei bine , cum se pote cjice că nu e responsabilă ministrulă, cândă n’ară aplica legea specială. D. Florescu nu e încurcată cu legea specială a înaintării și de aceia ’i dă pre care explicărî D-sea arătă cum, spre a aplica legea de înaintare, s’a formată consiliulă de resbelă, spre a lua din mâna ministrului ună mijlocă de favorisare, ună mijlocă de-a face nedreptate. Eco ce se întâmpla. Șefii de corpuri daă spre exemplu, la 6 ofîciarî No. 1 pe care înaintezi ? Ministrulă făcea ce voia; acum acei care aă făcută inspecțiunea facă clasificarea și ei, care cunoscă pe oficiarî, o potă face mai bine de câtă oricine. De unde vine că se pretinde că nu e respunzătoră ministrulă, décá s’ară face vr’uă nedreptate. Arătată-ați vr’ună casă în care s’a călcată legea ? Nu apoi ministrulu a afirmată că a aplicată legea specială, care e menită a face aplicabilă legea generală S’a cisă că înaintările suntă ilegale. Acesta ară însemna că corpurile legiuitóre au făcută uă ilegalitate , căci la înaintări nu s’a făcută decâtă a se aplica legea votată de corpurile legiuitore. Câtă pentru scole,ară înțelege ca d. generală Florescu să fiespusă teoriele sale înaintea unui consiliu de resbelă. Pe férámură teoretică, ideia d-lui e discutabilă de la noi avemă înainte neresultatele dobândite, și acele resultate sunt în contra teoriei, ce se susține. Pe timpul cândă exista seala d-lui Florescu, ea ne da 8 elevi ; acum cu organisarea, actuală ni se dă 74 deci resultatul, necomparabilă mai satisfacătorii, proclamă superioritatea sistemei actuale. Și apoi în nici oă armată bine organisată nu exista scule așa cum era D. D. Florescu esistă pretutindeni D. Dabija fiindă că se afirmă astăfelu, repetă că în nici uă țară din lume nu se facă cadrele după sistema d-lui generală Florescu. Și apoi, cum s’a mai lisă décá sistema nostră nu póte da cadre, cum afirmă d. generală apoi cu mamă făcută din două regimente de artilerie patru regimente, care au făcută onórea armatei române. Resultatele acestea strălucite suntă aprobarea sistemei armate. Sculele în armată mi suntă ceva arbitrară ; ele mergă pe uă țărână sistematică ; încă uă dată , progresulă cu sculele de regimente e simțită ; căci avemă 74 elevi în locă de 8 ; și suntă studie pentru a înființa uă scula de Stată majoră generală. Acesta sculă va veni în modă progresivă și care nu se va mai pute desființa de nimeni , căci va face parte dinuă organisare seriosă, care va porni de la masă și va merge treptată pene susă. In privința medalielor,dice că că compania are greutăți pe care uă campaniă de studii nu le presintă. In timpul operațiunilor suntă lucrări care te obligă să faci altăceva de câtă formalități e cancelariă, și aceste lucrări explică de ce s’aă îndeplinită târziiă formalitățile. Și apoi suntă multe 1300 de medalii la oă armată de 60,000 omeni, care și-a făcută datoria în focă? Câtă pentru tillulă supt care s’a dată medalia, legea ’să prevede și nu putea fi dată pentru altulă. Legea esice bravură, și pentru fapte de bravură s’a dată. Pe câmpul ă de bătaie operațiunile militare constrîngă pe comandantă și ’să silescă să lase la uă parte cestiunile personale și lă care trebuie să aibe abnegația de-a lăsa la uă parte aceste cestiuni pentru interesulă generală ală patriei. Așa a fostă și acesta explică de ce formalitățile pentru medalii s’aă făcută după resbelă. D. M. V. lepureanu zice că consiliul de resbelă e numai ună consiliă consultativă, căci altă felă ară fi oă sustragere din autoritatea ministrului responsabilă și legea care ară autori sa-o ară fi o lege neconstituțională. Terminândă. d. lepureanu cjice, că ară fi mai corectă decá ministrulă de resbelă ară ține sema de opiniunea consiliului superiorii, dérit ’și-ară reserva intactă dreptă de-a schimba decisiunea consiliului. In privința garanției, cjice că șefii armatei se numescă, nu se alegă și garanția e mai mare cândă numirea se face de ministrulă respunde toni, éra nu de consiliulă anonimă. D. ministru de resbelü respunde că opiniunile sale personale sunt identice cu ale d-lui Iepurenu, dérit e să lege la mijlocă, care dă consiliului de resbelă dreptulă de-a face listele conformă legii, ministrul n’are nimică a face , are cnsĕ să se amestece, când ele nu voră fi conformă cu legea. Că responsabilitatea e împărțită, o crede și d-sea, déri legea e positivă și nu póte d-sea se’șî însușască ună dreptă pe care nu ilă dă legea, ună dreptă pe care legea consiliului de resbelă a avută de scopă de a le lua din mâna ministrului. D. F. Grădiștenu crice că interpelarea acesta nu avea locă, căci interpelatorul n’a disă că s’a făcută vr’uă înaintare ilegală, deci scopul ăiei a fostă de-a aduce pe acesta calegă interpelare a legii. In adevera, după d. generală Florescu, ministrulă de resbelă ară ave dreptă după ce consiliulă vadresa lista, nu numai de-a controla décá legea a fostă respectată, ci și de-a modifica clasificarea, după d ministru, ministrulă n’ară ave de câtă controlulă ca listele se fiă conformătlegii. Teoria interpelatorului și a d-luî Iepureni e uă erore profundă. Intr'adevĕrü, art. 12 crice „consiliulăotărasce și dreseza apoi listele*, deci nu e numai ună consiliă consultativă, ci ună consiliă care decide și decisiunea lui trebuie să se aplice, deci e conformă legii. Cândă ministrulă ară schimbaotărîrea dată conformă legii, n'ară călca are acestă articolă ? Pa, și prea bine a cjsa d. colonelă Dabija că în asemenea casă ară putea fi chiemată la respundere. Uă lege póte să ii din mâna ministrului numirea, fără ca prin acesta să se calce Constituțiunea. S’a discutată cestiunea în privința justiției care e a treia parte în Stată, déra pe care numirile de către administrația o subordoneza acestei din urmă puteri, și omenii maturi cugetători aă Jisă că remediulă ară fi nu atâtă în inamovibilitate ci în numirea judecătoriloră de către ei înșiși, adică a celoră de la tribunale de cei de la curte. Décâră asemenea lege sară face la noi, are ară fi neconstituțională ? Cândă ară veni ună asemenea proiectă, d-nii Iepurenu și Florescu l’ară vota. Ce mai face déjit cu teoria de astărji ? Astăfelă e și cu consiliulă superioră, legea lui nu e neconstituțională; déci e rea, e altă cestiune, și atunci ea trebuie modificată, însă nu pe cale de interpelare. Onoră generală Florescu a făcută ună rechisitoriă în contra stării în care se află armata. Acesta i-a adusă aminte că acum câțiva ani cândă d. generală era ministru considera asemenea interpelări ca lipsite de patriotismă; în Italia cjicea d-sea, s’a înțelesă așa de bine că armata trebuie lăsată la uă parte din luptele politice și toți și-aă dată cuventulă ca totă ce se face în armată să nu vină pe férâmulü publicității și ală discusiunii. Mai adăugea că totă așa e și în Francia. Crede că d. generală nu și-a schimbată părerea și deci simțimentulă nepatriotismă ară fi trebuită să’i impună a tăcea, și décá plage erau să pună mantia’i sdrențuită de generală asupra aceloră plage. D. T. Rosetti susține că interpretarea dată legii consiliului de resbelă este anticonstituțională și dezamotarea disciplinei. D. colonelă Angelescu arată însemnătatea ce are înaintarea pentru că armată, arătă apoi că d. generală Florescu a condusă multă limpă destinele armatei și atunci ajunsese se se crede că dreptate nu mai e în armată. De atunci s’aă făcută progrese, armata a mersă la luptă și nimeni n’a observată că d. Florescu lipseșce armatei, afară póte de d-sea. In armată se face înaintarea după vechime, sau după alegere. Alegerea e ceva forte elastică lăsată la aprobare. Și cel cum se urma, cândă d. Florescu era ministru. La cile mari, cândă era să se facă înaintări, se întrunea cu câțîva favoriți și ticluia lista. D-sea era în lege, căci legea nu prevedea nimică. In urmă cândă evenimentele politice l’aă depărtată de la guvernă, s’a făcută uă lege care lua din mâna ministrului acesta putere discreționară. Acum, alegerile nu mai suntă la capriiiulă unui omă, ele se facă după esamenă și se clasifică de inspectori, cari ar fi examinată pe ofîcialî. Dintre aceste două sisteme, cea de a doua e cea mai bună, căci se dă înaintarea în mâna acelora ce suntă în posițiune de a cunosce pe ofîciarî și a înainta după meritele loră. Intrucâtă priveșce drapelul ă, va cjice că drapelulă ce a fostă la Plevna, va fi mai onorată de câtă celă ce se tîra pe stradele Bucuresciloră. D. primu-ministru declară că acum a înțelesă interpelarea. De când armata a devenită instituțiune națională legile reguleza înaintările. Vechimea și alegerea decide înaintarea și legea spune cum. Mai înainte, la noi, înaintarea se făcea de ministru. Credense că, pentru ca armata să fiă uă instituțiune națională, pentru ca să fiă depărtată de spiritul de partidă, trebuie ca înaintările să nu ftă în mâna unui singură amă. Amă voită se pune că armata la adăpostă de iructă politicei; amă voită ca d. Florescu să nu mai potă persecuta pe oficialii înaintați de d. Manu și vice-versa și amă asigurată sorta loră, punândă-o la adăpostă de aceste fluctuațiuni. I. Rossetti vorbia de înaintări care potă fi ună pericolă pentru societate și da dreptă la înaintare nu celară ce îndeplinea condițiunile legii, ci preferia pe cei ce ară voi să se facă ună instrumentă politice. Noi n’amă voită și nu voimă acesta. Ministrulă nu e și nu póte fi respumgetoră cândă înceteza conformă legiloră; era ensé respumgetoru, cândă înainta după caprițiul ă séu, după considerațiuni politice. In sfârșită d. prim- ministru dice că a luată cuventură ca să facă uă declarațiune :amă înțelesă scopulă ce aveți și vomă veni să aduce mă mă proiectă, pentru ca să nu’flă cu putință de a interpreta. 1). gen. Cernat dice că interpelarea de astăiji și desvoltarea iei îî amenintesce uă polemică între ejiarele francese în cestiunea divorțului. D. Al. Dumas, respunejenda unui clerică în acesta cestiune, îî ficea : Voi nu puteți judeca, pentru că n’ați fostă nici vă dată însurați. Tocmai așa își explică d-sea mirarea d-lui generală Florescu că a vedut decrete pentru medalii în 1879. Decad. generală Florescu ară fi fostă în resbelă, nu s’ar fi mirată ; cea mai mare parte din medaliile ale căror decrete s’aă publicată în 1879 au fostă distribuție chiară de M. S. R. pe câmpul de resbelă și numai formală s’aă întârziată, din causa altor preocupări ce ne impunea campania. Discnsiunea se închide și Senatul trece la ordinea cjilei. Ședința se ridică la 5 1/2 ore. Se trimite la comisiunea bugetară adresa comitetului reuniune! femeilor române din Iași, prin care ceră o subvențiune de 40.000 lei cu care se potă mări localulă scalet acelui comitetă. Se trimite la comisiunea financiară proiectulă de lege relativă la deschiderea unui credită suplimentară de lei 19,243 bani 5, pentru plata serviciului consulatelor, pe lunele Ianuarie, Februarie și Martie acestă ană. D. Cristodide Cerchez susține petițiunea adresată Camerei de către institutorii directori ai scólelor primare din Iași, care reclamă că au plătită din salariile loră lefile servitoriloră de pe la scóle și cere ca Adunarea să cerceteze de urgență acesta petițiune. Camera Incuviințeza. I. P. S. Aurelian arăta că împreună cu mai mulți d-nn deputați facă propunerea de a se acorda minoret repausatului Marsillacuă pensiune. Acesta propunere, susținută și de d. P. Chica, este trimisă la secțiuni de urgență. După acestea se pune la votă proiectulă în totală pentru organisarea Dobrogei și resultatul este : 63 votanți, 2 abțineri, bile albe pentru 58, bile negre contra 5. Proiectulă este adoptată. D. C. Radu își desvoltă apoi interpelarea sa, adresată d-lui ministru de interne, asupra unor pretinse abuzuri ale prefectului de Bacău, în privința alegerii unui primară din comuna Solonțu și asupra destituirii unui comisară chiară de d. minstru și reintegrării lui de către d. prefectă într’ună poștă creată ad-hoc la comitetulă permanentă. D. ministru de interne declară mai din ’nainte că déca prefectură a lucrată astăfelă, prefectură este vinovată, care nu aprobă resistența țăranilor în facia legei, căci ei aă luată cu sila din mânile suptprefectului lucrările alegereî. D-sea citesce apoi informațiunile pe care le-a primită de la prefectură locală și din care resultă că lucrurile s’aă petrecută cu totulă altă felă de câtă cum le-a espusă d. D. Radu. Se cere închiderea discusiunii. D. C. Radu cere cuventulă contra închiderii discusiunii și presintă următorea moțiune : »In urma respunsului dată de d-nulă ministru de interne, ceră sĕ se rînduiescá uă anchetă judecátoréscá, onsé nu locală, și trecemă la ordinea Jilei.* Mai mulți d-nî deputați facă onsé uă altă moțiune, prin care ceră să se treca pură și simplu la ordinea dileî. Acesta, punendu-se la votă în urma închiderii disensiunii, se admite, ceia ce face ca moțiunea d-luî G. Radu se nu se maî trămită nici la secțiuni. La ordinea de lei fiindă apoi mai multe proiecte de legi, se dă citire următorului proiect, prin care se acordă ministerului cultelor și instrucțiunea publice ună credită suplimentară de lei 60,300, pentru a achita pensiunile pe lunile Ianuarie, Februarie și Mariiă. Acestă proiectă de lege a fost luată în considerație și votată pe articol, case votală pentru proiectul de lege în totală a rămasa nulă, ne mai fiindă Camera în numerala cerută de regulamentă. Ședința s’a rădicată deja la orele 4, anunțându-se cea viitare pentru a doua <la 13 Februarie, și, ceva mai gravă, că in doui ani n’a câștigată nimică. Musica d-lui Ștefănescu este un bucată adevărată magistrală, care a fostă aplaudată cu entusiasmă de publică, și asupra căreia vomă reveni, síiggí«« ADUNAREA DEPUTATILOR». Ședința de Marți, 12 Februarie. Președenția d-lui vice-președinte I. Agarici. Ședința se deschide la ora 2 d. a. Presind 76 d-nn deputați. In suma rulă din ședința trecută, d. Al. Lahovari cere a ’î se face uă rectificare, cicându că ’i se pună în gură cuvinte pe cari nu le-a pronunțată. Concertulu d-rei E. Theodorini A sera, a avută locă la Teatrală celă Mare, concertul de adio ală d-rei Elena Theodorini. Sala era plină îndesată M. S. D. onora represintațiunea cu presintă sea. Succesul beneficientei a fostă deplină. Rechiemată de mai multe ori, d-ra Theodorini a primită buchete, corone, sonete în românesce și în franțuzesce. In sfîrșită , publicul ă a voită se ’î dovedescá totă simpatia și admirațiunea ce are pentru persona și talentul ă seă. Suntemă pe deplină convinși că la anul d-ra E Theodorini va fi încă printre noi, căci are care ară fi impresarială, el nu va putea să se lipsescă de acestă neapărată elementă de succes, fără a mai adăuga că Opera Italiană din Bucuresci nu pate să fiă lipsită de singura artistă lirică română care există. D-nii Millo și Manolescu au jucată cu d-na A Romanescu, Bunulă Odinioră care a fostă primită cu salve de aplause. D. Manolescu a recitată Sentinela Română de V. Alexandri. Tenorula artistă a arătat în acesta bucată tóte calitățile, dérii și tóte defectele sale. A dovedită vă dată mai multă că, déci putemă spera multă de la densulă, multă énsé ’i lipsesce. 143 ERATA. In revista numărului nostru de ieri, s’a strecurată uă erore pe care ne grăbimă a o îndrepta, și anume : In colona a II, rândulă 17 din josă în susă, să se citescă rădicarea și întinderea apiculturei, în loc de rădicarea și întinderea agriculturei. Din lipsa de spadu, amânămă pentru mâne urmarea forței, care va continua numai în două numere. *.......... 1« .... I .1 " Reproducem urmatorele serii, care au fost publicate numai în edițiunea pentru Capitală a numărului precedinte: Servițiul telegrafică alüi Agenției Havas A Londra, 24 Februarie. — Se citesce în Standard : ,Se va propune la viitorea adunare bulgară a se modifica Constituțiunea Bulgariei în sensulăecstensiunii autorității Principelui, limitându-se represintațiunea națională la 50 deputați, dintre cari jumătate ar fi numiți de către Principe, era cealaltă jumătate aleși de către concetățenii lor. Pe lângă aceste, s’ară crea ună Senată de 15 membri și s’ară introduce censura pentru presă. Nici uă noutate încă despre coloneluli Synge. Foreign Office este dispusă a plăti rescumpărarea cerută pentru punerea lui în libertate, deci acesta rescumpărare nu va fi ecsagerată. St. Petersburg, 24 Febr.—Se asicură că generalul Trepow, fostă prefectă de poliție la St. Petersbourg, este numită guvernatoră al Palatului de iarna. Supraveghiarea este înducită în totă capitala, din causa amenințăriloră Nihiliștiloră. Imperatorele este bine. Berlin, 24 Februarie. — Gazeta Germaniei de Nord desminte că uă pretinsă corespondință s’ară fi schimbată între principele de Bismarck și d. Scarbara. Marele duce Nicolae, fratele Țarului, a sosită la Berlin, întorcându-se din Paris și ducându-se la St. Petersburg. Eră a fost primită de către principii Carol și Fredederic Carol. Pesta, 24 Februarie. — Ziarul oficial publică demisiunea d-lui Mazuranie, guvernatoră regală ală Croației, și numirea succesorului său, comitele Ladislas Perasevich. BULETINU METEREOLOGICA. Marți, 12 Februarie 1880. — 12 ore noptea — înălțimea termometrică, — 39,2 R. Celulă e puțină norosă. Mercuri, 13 Februarie 1880. — 7 ore dini. — înălțimea termometrică,—2 °, 2 N. Celulă e puțină norosă. — 12 ore diva — înălțimea termometrică,—1 °,8 R. Înălțimea barometrică 764""” Cerulă e puțină norosă. SHUER, opticiana. COMITETULU SOCIETĂȚII DE INCURACIARE pentru îmbunătățirea cailor, repetă, prin acesta, invitațiunea publicată în mai multe rânduri, atâtă prin Monitorul oficială câtă și prin alte ziare, tutuloră d-loră proprietari de herghelii și personeloră ce se ocupă cu crescerea cailoră, de a trimite acestui comitetă listă detailată de mânjii născuți la d-loră, împreună cu semnalmentele și origina loră, căci toți ce nu se vor conforma cu acesta invitațiune pene la 29 Marte, a. c., pentru caii cari ar fi în condițiunile de a alerga în acestă ană, perdă dreptul de-a înscrie caii soră născuți în țară în alergările ce se vor face în viitoră. înscrierile se facă la secretarul Jokey Clubului română, Calea Victoriei, No. 100, în tote dilele de la orele 4 și până la 6 sunt gratuite. Comitetivü. Jalnică sociă, soră, fii, fiice și nepoți facă cunoscută perderea prea iubitului soră socră, frate, tată și moșă Hristea Orescu în etate de 93 ani, și rugă pe tóte rudele, amici și cunoscuți să binevoiescă a asista la ceremonia furebră, ce este a se oficia Joui 14 Februarie ora 2 după ameții în casa defunctului din strada Mihai Vodă No. 27 și de aci la înmormântarea ce va avea locă la Cimitirul Sfintei Troițe, colorea verde (Gencea Délu Spirii).