Romanulu, februarie 1880 (Anul 24)

1880-02-25

\-NQLU DOCJE-PEOI ȘI PATRU VOIESCE ȘI YEI PUTÉ ANUNCIURI. Linia de 30 litere petit, pagina IV, — 40 bani Deto , , , pagina III — 2 lei — A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea Țarului. LA PARIS, la Havas, Laffite et Cne, 8 Place de la Bourse, LA LONDON, la Eugéne Micoud, No. 81 -A Fleet Street, London E. C. LA VIKNA, la d-nil Haasentein și Vogler, Walfischgasse 10. LA HAMBURGI, la d. Adolf Steiner, pentru tótá Germania. Articolele nepublicate se ardü. 20 BANI ESEMPL ABULU Redacțiunea și Administrații mea strada 1 Dómingi, 14 LUNI, MARȚI 25, 26 FEBRUARIÜ, 1880. LUMINEAZA-TE SI VEI FI. __ i ABONAMENTE. In Capitală și districte, und and 48 lei; sese luni 24 lei; trei luni 12 lei; uă lună 4 lei. Pentru tate țările Europei, trimestru 15 lei se adresa : IN ROMANIA, la administrațiunea Țarului LA PARIS, la d-nil Darras-Halegrain, 5 rue de l’anciene comédie și Havas, Laffite et C-nie, 8 place de la Bourse. LA VIENA, la d. B. G. PopovicI, 15 Fleischmarkt. IN ITALIA, la d. doctord Gustavo Croce. Via San Benigno, 17, Cenova. Scrisorile nefrancate se refusd. 20BANI ESEM PLABULU RuPlic PQPI ^ Fourarii DUDUI C5U, 8 Mărțișoră. Arétarama, în Sâmbăta de la 16 Februarie, că noi, partita națională liberală, n’avemü în contra nostră nici uă partită, ci numai patru grupuri politice din care două se numesc liberale. Din aceste două grupuri liberale, mulți s’a născută de curéndo. Elă n’are nici uă programă politică prin care se spue anume ce vrea să facă, întru cele din întru și din afară, nici cum va procede pentru a face ce crede că bine este. Acestă grupă este noă și n’are nici ună trecută care se potă vorbi despre densulă limpede și prin acte. Amintirămă că mai demnă-țji elă anunța că s’a formată supt președenția d-lui G. Vernescu. Arătarămă c’a publicată în Binele Publicată adresă din Iași prin care mă numără de cetățiani din fracțiunea liberă și independinte îi întindă pă mână frățescă, deră nu se contopescă cu dénsula, nu se pună supt președenția d-lui George Vernescu. Astăfelă fiindă, acestă grupă neavânduuă majoritate în Cameră stă în Senată, nici programă pentru anume fapte, bine precisate, nici numeroși aderenți ai unei asemenea programe, nici fapte în trecutul ă stă, nu pote cere acum și primi ună ministeră nici de la Camere, nici de la națiune, nici de la Domnitoră. Arătarămă c’ală douilea grupă este „fracțiunea liberă și independinte“ formată la 1866. Amintirămă că ea n’a avută, și nici pen’acum n’are, un programă prin care să spue cum voiesce să reformeze legile nóstre și care este politica din afară ce cere și dovedesce că trebuie și că se póte urma. Ea a dovedită în tote actele iei, de la 1866 și până acum c’a fostă că “fracțiune liberă“, eră nu a libertății; că fracțiune „independințe“ eră nu a independinței, și în care fiecare membru a vorbită ș’a lucrată declarândă că vorbesce și face pe sema sevcră nu ș’a grupului. Mai însemnămă că, prin adresa către d. Vernescu, se pare că fracțiunea s’a mai fracționată; uă parte din ea a întinsă ră mână frățescă domnului Vernescu. uă parte din acea parte a salutată pe d-nu Grigore Sturdza, și ceilaltă care a tăcută și tace, nu se sciă decă înclină spre grupul ă d-lui Manolache Kostaki seă spre ală d-lul Sturdza. Totă ce se scie este că ea se află încă oficială totă în starea de societate anonimă, și încă chiară și fără directore. Acestă grupă, avândă ună trecută, totă ce se scie din faptele sale, este că eră a debutată prin a combate alegerea unui Domnă străină. In acestă combatere se unea atunci cu multe din puterile străine și se deslipea de votul Adunăriloră mame, cum le numescă Românii de peste Milcovă. Născută în acea epocă, „fracțiunea liberă și independinte“, scia că moldovenii și muntenii, erau amenințați a fi din nou despărțiți. Soia, că se și provocase în acea epocă să rescula în Iași. Scia că la Conferințele din Paris se cerea din nou ca unirea să se pueeră și în cestiune și la ună nou votă dată de două Camere despărțite. Scia că nu puteau da unui bărbată care sö fiă primită de Domnă ală României de cei de dincolo nici de cei de dincolo de Milcovă , și cu tote aceste Fracțiunea născu cerenda ună Domnă română, precum cereau și străinii cărora nu le plăcea să fiă la Dunăre ună stată română bine constituită, liberă, independinte și puternică. Se mai scia că s’a cerută aci ca Constituanta se sfîrșescă Constituția ca naintea sosirii noului și junelui Principe. Se scia c’atunci, chiară partea mai napolată din locotenința Domnescă și din ministeriă, priimea părțile cele mai naintate și mai liberale din priectul ă de Constituțiune. „Fracțiunea liberă și independentă“ nu priimi, și mai târjiu se ciuntiră părți însemnate din proiectul ă de Constituțiune, între care amintimă numai legea electorală. De atunci „Fracțiunea“ strigă necontenită despre suferințele Moldovei și numai ale Moldovei, voindă se uite că este peste putință ca se suferă nu ună principală, derănă singură comună, fără ca se sufere totă România. Cu cestiunea israiliților făcuse casă la 186S guvernulă partitei naționale-liberale, și luptă președința d-lui Manolaki Kostaki ea dechlară că alegerile de atunci ’necate în sânge, au fostă cele mai libere. Cu cestiunea convențiunii cu Rusia, cu cestiunea resbelului, cu căile ferate și cu tote cestiunile internaționale, ea combătu guvernul națională-liberală, împreună cu cei cari— ca se nu iiieră mai multă — erau cei mai inverșunați inimici ai libertăților publice. Adăugândă pe lângă tote aceste, că ș’acumă ea nu voiesce a’și desemna în publică și în modă precisă că cale politică, a’și numi ună președinte responsabile, este învederată că ea nu pate forma ună guvernă din grupul ăiei. Ală treilea grupă, suptă președenția d-lui Manolaki Kostaki, are acumă uă programă și ună președinte. Și aci cnsă este numai ună grupă și cu ună singură nume. Ancă ceva. Domnia mea care scă forte bine că ună grupă politică anonimă nu pute se vie la guvernă, pentru ce ascunde încă numele principalilor sei aderinți ? Gumă crede are domnia-sea ca anunțândă formarea unui grupă compusă din vechituri, căruia domniasea ’i va da ună cârpă noă cu minte nouă, națiunea îi va crede și se va închina lui, numai fiindu-că se ascunde numele omenilor, și se pune singură chiăzași înaintea țarei ? Cutezătură case în totă ce face, d. Manolaki Kostaki mai amintesce tutoră Românilor că, „trebuie se căutamü la fapte orit nu la cuvinte.“ Faptele dumisale sunt forte cunoscute de totă țara și nu în bine. Parte din programa seară analizază-mă supt ochii națiunii și vomă desluși-o treptată in tote părțile iei. Gumă deră cuteză, părăsită de membrii cei mai însemnați ai fostei partite, ce se zice conservatore, printr’un programă plină de cele mai patente neadevăruri, și ne putem să avea încă de câtă ună grupă anonimă, se ceră să i se dea puterea ? și de la cine vă cere ? de la Camere ? nu, căci scie că marea loră majoritate este în contra sea. De la națiune ? nu; căci scie fórte bine c’a făcută alegeri vărsândă chiară sânge și totă n’a putută dobândi în favorei majoritatea națiunii. De la Domnă ? deră cunosce bine că după faptele sale de ministru în alegeri trebuie să isbutescă mai anteră ca națiunea să se manifeste, prin felurite moduri legale, în favorea sea, pentru ca Domnulă constituțională se putá să îi da încrederea de a disolva ambele oameri și luândă guvernulă să facă apelă la națiune. Putemă sö mai amintimă aci că după căderea d-lui Lascară Catargi alegerile s’aă făcută supt președința dumisale fiindă ministru din întru d. Vernescu și că domnia-sea s’a retrasă dechlarând că „este ună copulă orfană.“ Ancă vă dată deră, de la cine cere guvernulă ? Publiculă va cugeta. Ală patrulea grupă este ală d-lui Grigorie M. Sturdza. Domnia-sea eși din binișiulă de beizade ală regulamentului, eși din straele de pașă turcescă, eși din nepăsarea în care s’afundase îndată ce se convinse că coalițiunea de la 63 și 64, nu voia atunci se resterne pe Vodă Cuza, și rămase ascunsă și mută în totă timpulă resbelului și în totă timpulă cestiunii israeliților. D'uă dată apoi eși pe teremura politică, și intră în Senată tocmai în acele momente cândă era pe tapetă cestiunea cea mare, națională, economică și politică, căile ferate, și recunoscerea României independinte de către tóte puterile. Credtunua are ca și alții că căile ferate voră face să se repune din nou pe tapetă cestiunea israeliților, și că d’astă-dată tóte puterile unite voră respinge recunoscerea Statului română ? D. Grigorie Mihai Sturdza, debută printr’ună discursă de ministru, printr’un programă de capă de partită. Repetimă din nuoă că programarea, forte încurcată întru cele din întru, este tare limpede întru cele din afară. Prin acea programă întocmi ună fiară ș’ună grupă, ală căruia se declară capulă, conducătorul”. Programarea în cestiunea din afară spune lămurită că națiunea română este detóre creațiunea iei numai Rusiei și cere să lepădămă totă ce ne-a venită și ne póte veni de la tóte celelalte puteri și se face să îndată ună corpă și ună sufletă cu națiunile slave din peninsula Balcanică, create ele ca și noi de către Rusia și numai de către Rusia. D. Grigore Mihai Sturdza este deră și d-sea capută unui grupă politică anonimă. D. Grig. Mihai Sturdza, cere să ne declarămă că mergemă cu Rusia și numai cu Rusia și în contra tutoră celoralalte puteri. De la cine deră cere guvernulă? De la Camere ? Delă marea loră majoritate este în contra programei d-sele ? De la națiune? Dară care este dovada ce are, fie câtă de mică, că națiunea română voiește să se deslipescă, în tote relațiunile iei, economice, politice și civilisătare, de tóte puterile occidentale și rădicândă între ea și ele ună zidă chinesă, se se de trupă și sufletă, națiunilor slave conduse numai de Rusia ? Care este dovada că națiunea română voiește resbelă eră un pace, că ea voiește să se de în domnirea oricării puteri străine și că din contra nu cere să fiă lăsată liberă, a-și vede de vindecarea durerilor ă iei, atâtă de vechi, și-a face să fiă iubită și stimată de tóte puterile, și mai cu sema de cele vecine, mari și mici, prin linișcita, sincera și nobila iei purtare ? Cere óre d. Grigore Sturdza ca Domnulă Româniloră se ’să chiăme, în temeiulă programei sale rostite după tribuna Senatului, a distolve Camerele ș’a face apelă la națiune pentru a’i trimite represintanți, cari s’o conducă la luptă contra Austro- Ungariei, contra Germaniei, contra Engliterei, contra Franciei, contra Italiei ? Nu, acesta n’o póte cere d. Sturdza de la Domnulă Românilor, pentru că scie că nu se póte face, și fiindă că d. Sturdza este sigură că pe calea acesta însăși Rusia va fi silită a’i da în facia lumii cea mai mare desmințire. Astă-felă deră avemă pe d’uă parte uă partită națională-liberală, cunoscută și susținută de națiune de la 1848 și pene acum. Avemă pe d’altă parte patru grupuri neunite, celă puțină în aparință, cari voescă sö ia puterea deră cari seră că n’o potă lua de la națiune. Cele patru grupuri de oposițiune, despre care vorbirămă în tracătă, fiindă bine cunoscute de toți, suntemă acum detori se vorbimă și mai directă despre situațiune, cu cei cu cari servimă fapt același stindardă, cu cei cu cari lucrămă pentru același scopă. Acestă detoriă, ce ne vomă împlini’o câtă mai curândă, ne este cu atâtă mai imperiosă impusă cu câtă vorbimă totă d’uă-dată cu cei cărora majoritatea națiunii le-a încredințată, de două ori în patru ani, mandatură d’a lucra ș’a face în numele iei, în timpii cei mai dureroși și mai periculoși, și verju din nou că chiară în acești timpi grei pleceadă de la cea mai mare sărăcie, de la cele mai grave abuzuri și corumpere, de la cea mai mare sugrumare în întru și dispreță în afară, moștenite de la guvernele trecute, astăzi mai avuți, mai liberi și pe deplină independinți, și stimați de totă Europa, intrarămă în concertul națiunilor de sine stătătore. Paris, 6 Martie. — D. Abert Grevy, guvernatorulă generală ală Algeriei, a fostă alesă senatoră inamovibilă, în loculă lăsată vacantă, prin mortea d-lui Crémieux. Hartmann, pusă in libertate, a plecată îndată la Dieppe unde s’a îmbarcată pentru Englitera. Berlin, 6 Martie. — Cornițele de Wesdehlen, numită ministru plenipotențiară al Germaniei în România, a plecată astăze la Bucuresci. Reichstagul a trimisă la o comisiune de 14 membri proiectură privitoră la prelungirea legei în contra socialiștilor. In discuțiunea ce a precedată votulă, cornițele de Eadenburg, ministrulă de interne, afișă, că era cu atâtă mai urgentă d’a vota acésta prelungire, cu câtă acumă organulă oficială ală socialiștilor, a proclamată ună resbelă pe față în contra legiloră țărei. Acestă singură lucru justifică măsurile reclamate de guvernă. Gazetta Germaniei de Nord desminte că prințul de Bismarck ară fi fostă în pată la cea din urmă visită ce i-a făcută împăratulă Germaniei. Pesta, 6 Martie. — Camera deputaților și, după ună strălucită discursă ală d-lui Tisza, a adoptată bugetulă, așa cum la presentată guvernală, ca basă a discuțiunei speciale pe articole. Ea a respinsă, cu o majoritate de 48 voturi, propunerea dlui Simonyi, care conținea ună votă de neîncredere contra ministerului. Intre cei ce au votată în contra acestei propuneri să observă 18 deputați croați, înainte de votă toți miniștri părăsiseră ședința. Constantinopole, 7 Martie. — Sirele Layard a notificată Porțea, că puterele voră numită comisiune internațională pentru a termina neînțelegerea turco-grecă asupra baseloră celui de al 13-lea protocolă al tratatului da Berlin. Decisiunile acestei comisiuni voră fi luate cu majoritate de voturi, traseul noulei fruntarii ce s’a determina va fi comunicată colectivă Turcii și Greciei. Paris, 7 Martie. — I. de Fourlou și Basredon, amăndouî bonapartiști, au fost aleși senatori în departamentul Dordogne în loculă d-loră Paul Dupont și Magne încetați din viață. Schea de misiune a principelui Orlofî, ambasadorului Rusiei, este desmințită, l'iena, 7 Martie. — Aflămă că arhiducele Rudolf, principele moștenitoră ală Austro-Ungariei, s’a logodită cu principesa Stefania Clotilda fiica regelui Belgiei. Principesa are 16 ani. Berlin, 7 Martie. — Gazetta Germaniei de Nord declară cu totul neîntemeiată pretinsa anecdotă povestită de Revista Germană asupra principelui de Bismarck în timpul când ședea la Petersburg și observațiunile ofensatore ce cancelarul ă ară fi rostită cu acea ocasiune. SERVIȚIULU TELEGRAFICII ALU AGENȚIEI HAVAS. Paris, 6 Martie. — D. Carot, ministrul justiției, a citită în consiliul ă de miniștri, ținuta adî diminăță, raportulu săă asupra cererii de estradare a lui Hartmann. Raportul a conchide la ne-estradare, deorece identitatea și culpabilitatea prevenitului nu sunt destul de stabilite. ------ ■ '-«GBB*-1'1»—......... miarul Fremdenblatt din Viena scrie urmatórele: „Silele trecute ne amă esprimată mirarea că Românulu, organulă lui Rosetti, a credută de cuviință de a desvolta cu totă seriositatea cestiunea, în ce parte va trebui să fie România în casală unui resbelă între marile puteri europene. Comunicarea cum că foia română ară fi intrată într’un asemeni discuțiune curiosa, o împrumutaseră din limes de la 23 Februarie, care, într’uă telegramă din Bucurescî, cita testuală cele reproduse de noi. Intr’ua corespondință, pe care o primimă acum din Bucurescî ni se asigură că articolul despre alianțele eventuale ale României în casulă unui resbelă, care se atribuia de corespondintele lui Times „Românului”, n’a apărută nici un deja în acestă ciară. Corespondintele nostru adauge că și în România speră totă lumea, atâtă guvernală câtă și publicată, că încă multă timpă nu va ave nevoia a se ocupa cu asemene cestiuni.* Proclamațiunea președintelui comisiunii esecutive. Mesagerul, oficialii rusă publică proclamațiunea adresată de către președintele comisiunei esecutive, comitele Loris Melikoff din Petersburg : „In momentulă cândă tote clasele poporațiunei se pregatescă a serba a douăzeci și cinci aniversară unei domnii atâtă de roditore în întru -i de falnică în afară, și data suireî la tronă celă mai mărinimosă monarhă, mă șiră de crime neauzite, tendindă a sdruncina ordinea publică în Rusia, și repetite atentate în contra viețea M. S. împăratului aă deșteptată ună simțimentă de orore în națiunea rusă și aă inspirată indignarea Europei.