Romanulu, martie 1880 (Anul 24)
1880-03-26
Acesta bumbacu de arhitectură este înlocuita pe din afară cu un substanță care la face impermeabilii de plaie. De acum înainte pentru a clădi un casă de bumbac din temelie până la acoperita este de ajunsa jumătate timpulu ce se întrebuințeză pentru a zidi un casă de cărămidă. In contra focului va fi tota atâta de solidă ca o casă de piatră și va costa de trei ori mai puțind. Gheresteua va fi făcută din paie de grîu. Acesta lemna artificiala de mă duritate escesivă este obținută prin urmatorul procedeu: paiula este mai intenu transformat într’un feie de carton , prin miijlocele ordinare ale fabricanților de hârtie, în urmă foile făcându-se teancuri sunt unse cu un soluțiune care le întăresc fibrele , apoi este de ajuns ca aceste foi să fie trecute de căte-va ori prin teascula unei mașini speciale (laminorr) pentru a obține una produsă care are tóte calitățile lemnului de construcțiune. Obiectele de tâmplărie simt fabricate dintr’unii cartona care diferă puțina de cel d’ânteia, fiindd mai puțina dar Acesta cartona se póte întrebuința la tóte obiectele de tâmplăriă. Se póte tăia cu ferăstrăulă se póte da la rîndea, se țintesce, se lipesce, se despică și se macină întocmai ca lemnulü naturala, încălzita la foca póte fi încovoiata și ise póte da formele cele mai variate, de asemenea se pote văpsi și lustrui fiind și mai durabila decâta lemnulu. Acesta cartofa este nesimțitoră la schimbările de temperatură, póte fi espusa la sere sau la plaie fără a se crăpa. ) ROMANULU, 27 MARTIE 1880 STEREOMETRULU Notiță bibliografică D. Ingineră Pușcariu din Craiova mi-a făcuta onorea de a-mi trimite o broșură litografiată conținendu instrucțiuni relative la întrebuințarea unui instrumenta inventata de d-sea pe care l’a numita »Stereometrul și asupra căruia îmi propună să dau câteva lămuriri. Încă de pe timpulu candu conduceama serviciulu secției controlului C. F. din Craiova, suntu aprópe douí ani, d. Pușcariu care mă ajuta în acela serviciu și care mai în urmă m’a înlocuita, îmi schițasă principiile instrumentului pe care avă intențiunea de a’lü scote la lumină.— Lucrulu nu era énse tocmai așa de realisat, căci avea nevoie de concursulu unuia bună fabricanta de instrumente de asemine natură, și la noi de aceștia nu suntu, voiamu se dica suntu forte puțini. — Orîcum fie case d. Pușcariu a fost a puțină încuragiata de fabricanții noștri și de aceea a trebuita să alerge în străinătate. Primula modela alui Stereometrului a fost în adeveri executată în atelierile din Viena ale renumiților fabricanți Kraft și Sohn. Am avut ocazia să reda acesta modela care în momentul de față se găsesce în examinarea Academiei (d. Pușcariu concurăză pentru premiulü Lazar) el este bine combinata și construita cu multă îngrijire. Eată în câteva cuvinte descrierea Stereometrului . Forma supt care se presinta este acea a unei rulete decametrice ordinare de buzunare și să alcătuește din două părți esențiale. 1. O panglică de 10 metri purtând peuă parte diviziunile obicinuite în trăsuri negre, ale panglicelor metrice, era pe cealaltă față două alte divizii câte una pe fiecare margină. Una din aceste din urmă divisiuni în trăsuri albastre dă diametrulu cercurilorü a cärora circonferință a fostă luată cu panglica și reciproca, circonferință cercurilor, a cärora diametru a fosta măsurata cu faca metrică a panglicei.Unitatea acestora divisiuni este 2 n. Cealaltă divisiune în trăsuri roșii dă suprafecțele acelorași cercuri, cu chipulü acesta este de ajunsa a lua cu panglica după împrejurări, sau diametrulu sau circonferința unui cerca și citirile pe panglică ne dau imediata fără nici una calculă celelalte două elemente ale cercului, adică circonferință și suprafacia sea, sau diametrul și suprafacia. Divisiunile roșii au fost obținute căutându-se care este lungimea circonferinței a cărei suprafaciă este exprimată prin una numara data, fiecare trăsură roșie déra cere unu calcula deosebita ceea ce a dată de sicura multă de lucru autorului dacă se uita cineva la numerulü divisiunilor a acestei scări. A doua parte a instrumentului menită a’î cresce în unu modă însemnata sfera întrebuințării sale, este după cum autorulü ilü numesce una disco calculatorii de metalü. Acesta disco nu e alta-ceva decatü una aritmografa circulară care se întemeiază pe același principiu ca și liniile logaritmice ordinare lungimele proporționale cu logaritmii numerilorü énse în locu de a fi așeejate pe linii drepte, sunt aduse pe arcuri de cercă.— Una alți douilea arcă de cercű egala, concentrica și împărțită în acelașă chipü, învertindu-se în jurul centrului comunalunecă pe cerculü d’ântăr, după cum lunecă linia cea îngustă (régrette) în scobitura liniei logaritmice drepte.— Se póte doja esecuta ca și cu acestă din urmă operațiunile aritmetice : înmulțire, împărțire, rădicare la pătrată și estragere de rădăcină pătrată.—Mai multa ancă dăeăsesc după cum a făcut d. Pușcariu pentru lungimea scărei logaritmice de la 1 la 10, nu are egal cu un circonferință întrega , atuncea tóte operațiunile menționate mai susă se pot face cu acestă scară unică, pe candu să scie că liniele drepte au nevoie de două de asemenea scări așezate una în prelungirea celeîlalte, astafel în catü una aritmografa circulara de 0,05 de diametru este echivalenta în ceea ce privesce mărimea divisiunilorü cu o linie drepta de 0-m 314 de lungă, cettrele sunt dera mai lesnicióse pe disculi calculatorii ale stereometrului de câtă pe o linie logaritmică mărginită la o lungime de 0-m. 25 după cum se întâmplă de ordinara, cu aceste linii spre a remâne idemanatice la purtat. Ideia de a așeza scările logaritmice pe cercuri concentrice este datorită după mărturisirea lui Hutton (mathematizală tables) lui Oughtred ceea ce se pate vede încă și din titlul unui volumă tradusă din latinesce în 1660 și care este : "The cireles of proportion and the orizontal instrumental, etc. both inventend ant the uses of both written in Latin by Wingbred Betones, translated into English, and set for the public benefit by W. F. Oxford». Cercurile concentrice a lui Onghtred a fost mai târziiu reproduse și modificate în Franța de Auguste-Savinien Leblond , era în Englitera de Joseph Lamb, care la 1827 reclamă pentru sine gloria acestei invențiuni în publicația sa intitulată: Description of a concentric circular proportioner , etc., invented and mode by Joseph Lemb London. Ceea ce se întâmplase lui Lamb la 1827 se întâmplă și autorului stereometrului astăzî, căci se credü autoritatii a afirma că d-lui Pușcăria nu-i era cunoscută împrejurarea că alții cu multü înaintea d-sele avuse ingeniosa ideie de a intorce în cercu linia logaritmică. De aceea meritulu d-sele în fondü remâne același, deși gloria invențiunei în formă nu î aparține. Ceea ce aparține casé d-lui Pușcăria, ceea ce constituie originalitatea instrumentului d-sele cu forma supt care se presinta este la consciința nostră, modulă de împărțire ale panglicei (scara albastră și cea roșie) precum și ideia fericită de a însoți, acestă panglică de una aritmografii circulara care mărește, mai repetimp, cu multă valorea practică a instrumentului, lăsânduî cu tote acestea proporțiunile cuvenite spre a putea fi purtata în buzunar, întocmai ca un panglică metrică ordinară. Astfel alcătuita instrumentulu ela póte servi la determinarea lungimelor, suprafețelor și volumelor, avândouă formă geometrică regulată fără nici una calculă, numai prin simpla citire pe instrument a făcută în urma unora manipulări forte simple, care după una mică exercițiu se exercită cu iuțală și cu siguranță. Resultatele se capătă cu aproximație de celă puțină 1/8oo, după cum afirma autorul. Pe fața opusă discului calculatorii se găsescă însemnate greutățile specifice ale unui mare număru de materiale, a celora mai obicinuite în comerță, cu singurulu ajutoru alü acestui instrumenta se pote déja găsi prin o a doua citire și greutatea acelora materiale după ce s’a determinata volumulü precum și prețuia lora, candit ala unității este cunoscuta de operatora. In sfârsitu instrumentulu conține și alte amănunte asupra cărora ar fi prea lungă ca să ne oprimü aci, și care înlesnesc manipulările și citirile pe stereometru. Pentru aceste precum și pentru tote lămuririle care nu-și puteau găsi locuia aci, trimiteam pe cititori la instrucțiile publicate de Pușcaru. Stereometrulü d-lui Pușcăria este dójàt chiematü a aduce servicii însemnate ingineriloru, arhitecțilora, antreprenoriloru, agricultoriloru (pentru măsurarea grânelor ă, a claeloru de fínț, stoguri, ghezi sire etc.) meseriașilor, comercianților de băuturi spirtuoase măsurarea diferitelor specii de vase comercianților și industriașilor, în generală, și cu deosebire silvicultorilor, pentru ori-ce felu de măsurare care nu se cere cu uă esactitate mai mare decâta aceia pe care vă pute da instrumentulu, după cum acesta se întâmplă cele mai de multe ori în practica de tote 4^e^e Stereometrulü a fost până acum examinatü de către institutele politecnice din Viena și Budapesta precum și de alte societăți sciințifice a cărora părere este forte măgulitore pentru autorii, d-sea posedă și breveta de invențiune de la guvernulu Austro-Ungara. Din parte-ne nu putemu de catü a felicita pe d-la Pușcariu, care este una inginera instruita și plina de talenta, pentru lucrarea sea, dorindu’i multa succesi pe calea spinosă, voia se jici de multe ori ingrată, déma presărată pe ici pe calea cu flori nemuritore, pe care a apucata. Lucrarea d-lui Pușcariu merită supt tóte puntele de vedere lauda și încuragiarea din partea tutuloruamenilorü de bine în generala, și a unicei nóstre lumi sciințifice în speciala. In curenda stereometrului va fi pusă în comerțu, costulü unui exemplaru esita din fabrica lui Kraft d’inpreună cu instrucțiunile necesare pentru ca orîcine care sole citi numere să se potă servi de densulű, nu va costa, după câm sunu informată mai multu de 18 sau 20 lei, cine dorit din câți cumperamu astăzi rulete bune de buzunaru pe care plătimă până la 10 lei dăcâ nu și mai multă, cine dica, va sta la gânduri de a da câțî-va lei mai multu pentru a avea pe lângă oă panglică de măsurata lungimi atâta alte micjlace de a’și înlesni socotelile de tóte filele, maî cu semn candu pe lângă acésta, ’și va aduce aminte că este vorba de încuragiarea lucrării unui tânără ingineră româna, a cărui încercare oricâtă de modestă ară pare la prima vedere un’și are pentru acesta mai puțină importanța sea pe care ară fi nedrepta de a nu’î o recunosce. C. C. Manescu. Ingineră de la scala de Poduri și șosele din Paris. — Licențiată în stiințele matematice și fisice. — Profesorii de topografia la scala de Poduri și șosele din Bucuresci. Constanța, 11(3) 1880. PENTRU INUNDAȚI. D. dr. S. C. Drăgescu din Constanța, ne trimite suma de 308 lei 60 bani pentru românii din Ardeal, cari suferiră din causa inundațiunilorii. Eco și lista personelor care au contribuita : Domna Aurelia dr. Drăgescu 15 franci, 90 bani; prefectu Rem. N. Opreanu, 50 fr; P. Holbanu , 30 fr; A. Alexandridi, 20 fr; A Dana, 20 fr; Dr. Georgescu, 20 fr; Dr. Șuțu, 15 fr; I. Polișu Micșunescu, 15 fr. Elenterescu , 10 fr; Căpitanu Ciâmlău, 10 fr; Grigore Pretoriaim, 10 fr; St. Tăcu, 8 fr; St. Danu, 5 fr; A. Dumitrașcu, 3 fr. 70 b; G. Valaori, 3 fr. 70 b; Ivan Em. Popovici, 1 fr; G. Michăilescu, 2 fr; N. Țino, 3 fr. 70 b; D. Cantuniari, 3 fr. 70 b; Gr. Negoescu, 2 fr; Al. Ionescu, 2 fr; N. Constantinescu, 2 fr; I. Georgescu veterin, 3 fr. 70 b; St. Cepraga, 6 fr. C. Alesandrescu 1 fr. 85; M. C. Băldănescu, 2 fr. I. Olteanu, 2 fr. E. M. Drocu, 2 fr. Al. Petrescu, 2 fr. C. Apostolescu, 2 fr. D. V. Verjescu, 1 fr. 85 b; G. Mironescu, 3 fr. 70 b; N. Russlup, 3 fr. 70 b; I. Rădulescu, 2 fr. P. Tihanov, 3 fr. 70 b; I. Draglunicu, 1 fr. G. Tihanov, 1 fr. 85 b; G. Solacolo, 1 fr. G. Nestor, 3 fr. 70 b; Mihălescu, 3 fr. 70 b; Gr. Carbonescu, 2 fr. Gh. Runcano, 3 fr. 85 b; Pan. Vraniotti, 1 fr. C. Filipescu, 2 fr. — Totală 308 leî 60 bani. PARTEA ECONOMICA Mișcarea porturilorü. Severind, 23 Martid. Bastimente sosite încărcate 1. Importă 114 kgr. mărfuri. Grîulu (60 livre) 110—120 lei kila. 24 Martir. Bastimente sosite încărcate 1. plecate încărcate 1. deșerte 2. Importă, 3363 kgr. diferite mărfuri. Esportă: 560 kile grîă, 4 kile rapiță și 564 kgr. diferite alte mărfuri. Grîulă (60 livre) 119—120 lei kila, porumbulă 84—86 lei kila. Galați, 23 Mártid Bastimente sosite încărcate 5, deșerte 7, pornite încărcate 4, deșerte 2. Importă, 206,000 kgr mărfuri. Esportă: 621 kile grâă ; 633 kile orză, 293,006 kgr. cheresta; 8,350 kigr. coloniale și 25,105 kgr. făină de grâu. Brăila, 24 Mártid Bastimente sosite încărcate, 11; deșerte 14; pornițe încărcate 6. deșerte 4. Importd: 1,274,000 kgr. diferite mărfuri, 553 kile porumbă; 680 orză; Esporto, 292 kile grîă; 812 porumbă, 720 ovSză. Grîulă (greut, 56-59 livre) 110-125 lei; rapiță (50-52 livre) 115-125 lei; orzură (42-46 livre) 48-52 lei; orezură (32-33 livre) 34-36 lei; secara (50-53 livre) 69-72 lei. Tulcea, 24 Martin. Bastimente sosite încărcate 4, deșerte 20; pornite încărcate 14, deșerte 7. Importă, 17,215 kgr. diferite mărfuri. Esportă: 46,882 kgr. porumbă. Verciorova, 24 Martid. Bastimente sosite încărcate 1, pornite încărcate 1. Reproducem următorele serii, care au fost publicate numai în edițiunea pentru Capitală a numărului precedinte : Servițiulu telegraficii alui Agenției Havas. Constantinopole, 5 Aprilie. — Mahmud- Neddin pașa a supusü Sultanului unü proiecta de reforme care semenă cu acela ce a fostă presintata acum umană de către Kheredim-pașa. Se crede din ce in ce mai multü lasă schimbare de ministeru. Mahmud-Neddin, Safvet-pașa și Kheredim-pașa ară compune acela nou cabinetü. Londra, 5 Aprilie.— The Times dice că lordul Northbrook arü refusa postulu de vice-rege alu Indiilor], în casala cândü viitorul cabinet liberal ’i-arü oferi acest post. The Daily News primesce scriri din Afganistan după care Mahmudian, principală capitala Afganilorü nesupuși, ar fi bătută una detașamenta de trupe engleze, dorit că ar fi fost ucise în acea încăierare. Același diaro cjice că nu este exacua că trupele Chinese au trecută hotarele ruseșcî. După informațiunile lui Morning Post, situațiunea generalului Loris-Melikoff ar fi deja sdruncinată. Roma, 5 Aprilie.—11 Popolo Romano se pretinde autoritatii a declara că scirile respândite în privința unei întrevederi dintre cornițele Maffei, directorul ministrului afacerilor străine cu diariștii străini, sunt inefacte. țiarul italiana asigură că cornitele Maffei nu a vorbita nici uădată de aspirațiunile Germaniei asupra provinciilor ruse de pe marginile marei Baltice. Constantinopole, 5 Aprile.—Se asigură în cercurile oficiale că Porta nu se va opune întrunirea unei comisiuni europene însărcinate cu regulare cestiunei grece, decă acesta comisiune hotărîrile sale la Constantinopole. 288 A séptea Adunare generală a PROPRIETARILORU ASOCIAȚI al Primei Societăți de Credită funciară română. din BUCURESCI Ședința din 19 (31) Martin 1880. A șeptea Adunare generală a proprietarilor asociați fiind convocată pentru astăzi 19 (31) Martie 1880, d. Dimitrie Gr. Ghica președintele asistată de d. Cantacuzino, Gr. George vice-președinte și de d-nii Brătianu Ion, Ghica Ion, și Rosetti Teodor membri ai consiliului de administrație și în presența d-lui Dimitrie Korne comisarii generali ale guvernului a deschisă Adunarea genarală la ora 1 post-meridiane. S’a dat citire listei celorü în dreptu de a vota cu suma împrumutată și cu numărulű voturilor fiecăruia. La apelulü nominală fiecare membru presinte în persona saa prin procuratorii după invitarea d-lui președinte a supt scrisa în foia de prezență în dreptulu numelui său. Capitalul pentru care sunt ipotecate până astăzi proprietăți către societate se urcă la suma de 52,634,493 lei noui și 92 bani. A patra parte a acestei sume este prin urmare de 13,158,623 lei și 48 bani. Constatându-se din lista de prezență că atâta în persona câta și prin procuratori au fost prestați 76 proprietari asociați, cari reprezintă una capitală împrumutată de lei 14,548,023 și bani 5, care trece peste a patra parte din capitalulü ipotecatű, D. președinte a declarată Adunarea Generală constituită și a chiemat cu încuviințarea Adunării Generale ca scrutători pe d-nii Maiorii Misa Anastasievici și C. Silion, procuratorulü d-nei Esmeralda Mavrocordat, ca cei mai forți din împrumutații presiați, era ca secretari pe d-nii George Cantacuzino și Ștefan Sihleanu fiul. După citirea de către d. președinte a dârei de sema de tote operațiunile Societății pe anul 1879. I. Adunarea în urma insistenței d-lui președinte numesce în unanimitateuă comisiune compusă din d-nii Generală George Manu, George Lecca și George D. Cantacuzino pentru ca sa examineze corupturile administrațiunei și bilanțele pe intregulü anii 1879, și cu însărcinare de a presinta resultatulu cercetarilor séle la viitórea ședință care s’a decisă a avea locü fără altă convocare Duminecă 4 Aprilie (23 Martie) anulă curentă 1880. II. Luându-se în urmă în desbatere bugetulu veniturilor și chieltuielelor, pe anulă 1880 cu sporurile și adaosele presintate de Consiliulu de Administrație , d. Generala George Manu a propusă ca pe viitoru să se însere în darea de semn pe lângă bugetul ce se cere a se vota și bugetulu anului espiratű, Adunarea Generală luându acta de propunerea de mai susu a d-lui General. George Manu a votatü în unanimitate bugetulu anului 1880 , care la velnituri se urca la suma de lei noul 433,100, era la cheltuieli la aceea de lei noul 228,100. III Adunarea generala considerândă ca membrii consiliului de administrație, care după ordinulü vechime trebuiescü reînouiți suntu d-nii Dimitrie Gr. Ghica și Procopia Casotti s’a procedatu la votu și resultatulu a fostu urmatorulu. Șepteizeci și doui votanți. Șase sute cinciijeci și șase voturi exprimate. Trei sute douăijeci și nouă voturi majoritate absolută. Au întrunită : Cinci sute optuijeci și șase voturi d. Dimitrie Gh. Ghica, patru sute șase voturi d. Procopia Casotti, două sute trei-ijeci voturi d. generală George Manu, șase-cinci voturi d. Basile Boerescu. D-nii Dimitrie Gh. Ghica și Procopiu Casotti întrunindu prin urmare majoritatea absolută a voturilor desprimate. d. președinte a proclamată pe d-nii Dimitrie Gr. Ghica și Procopiu Casotti ca membri ai consiliului de administrație realeși pentru o nouă periodă de patru ani cu începere de la 1 ianuarie 1881. IY Dintre detentorii scrisurilor funciare constatându-se ca presinte numai d. doctorii Râmnicenu, nu s’a putut procede la alegerea comitetului detentorilor de scrisuri funciare. Y Adunarea generală constituită cum s’a arătată mai sus, se declară în permanență pentru a asculta și a se pronunța în ședința sea de Duminică 4 Aprile (23 Martie) anula curentă asupra raportului comisiunei însărcinată cu verificarea compturilor, administrațiunii și bilanțeloră pe intregula anu 1879. Președ. Adunării generale Dim. Ghica. c ... I Misa Anastasievici Scrutători [G.Silion ,. , „ í G. Cantacuzino Secretari [ștefan Sihlimu Domnitorii societari, Supt semnații General George Manu, George Leca și George C. Cantacuzino, fiind a fostu în ședința de la 31(19) Martie 1880, însărcinați de domniele vóstre pentru a cerceta compturile administrațiunei acestei societăți, neamu întrunită astăcji 2 Aprilie s. n. 1880 și după confrontarea ce ama’făcută bilanțului, presintata în darea de somn, în cartea cea mare, amu constată că scriptele sunt în perfectă concordanță cu operațiunile severșite până la finele anului 1879. Cercetarea și controlarea actelor justificative pentru operațiunile săvârșite de către societatea Creditului funciară Ruralii se credemu numai de resortuli consiliului de administrațiune și seama găsită efectuate. Pentru aceste cuvinte ve rugama domnilorü societari, se bine-voiți a aproba cestiunea consiliului de administrațiune pe anulu 1879 și se’i dați cuvenita descărcare. 1880 Aprilie 2 (Martie 20). George Manu, George Leca, G. Cantacuzino. Ședința de Duminică 23 Martie 1880. Prin decisiunea luată în ședința de la 9 (31) Martin anula curentü Adunarea generală declarându-se în permanență și ședința de astăzi nefiindu de câta uă continuare a ultimei sale întruniri, dupe ce s’a datü citire raportului comisiunii însărcinată ca să cerceteze și se verifice compturile și bilanțele administrației societăței pe intregula anii 1879 semnată de d-nii generalii George Manu, George Leca și George C. Cantacuzino. Adunarea generală în unanimitate aprobă gestiunea, compturile și bilanțele consiliului de administrație alü societăței pe intregulü anii 1879 și’I da cuvenita descărcare. Preșect. Adunărei generale, Dim. Ghica-Scrutători Mișa Anastasievici C. Silion Secretari | G. Cantacuzino \ Ștefan Sihleanu