Romanulu, iunie 1880 (Anul 24)

1880-06-30

ANULU DOVE­PECI ȘI PATRU VOIESCE ȘI VEI PUTE­ANUNGIURI. Linia de 30 litere petit, pagina IV, — 40 bant Deto » , » pagina III — 2 iei — A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea cliavului, LA PARIS, la Havas, Laffite et C­ ne, 8 Place de la Bourse, LA LONDON, la Eugéne Micoud, No. 81 -A Fleet Street, London E. C. LA V1ENA, la d-nil Haasentein și Vogler, Walfischgasse 10. LA HAMBURGI, la d. Adolf Steiner, pentru tótá Germania. Articolele nepublicate se ardü. 20 BANI ESEMPL AEULU Redacții mea și Administrațiunea Istrafift Dü­mnel, 14 LUNI, MARȚI 30 IUNIU, 1 IULIU 1880. LUMINEAZA-TE ȘI VEI FI. ABONAMENTE. In Capitală și districte: unii and 48 lei; șase luni 24 lei; trei luni 12 lei; uă lună 4 lei. Pentru tate țările Europei, trimestru 15 lei­­ se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea­­­iarului LA PARIS, la Havas, Laffite et C­une, 8 place de la Bourse. LA VIENA, la d. B. G. PopovicI, 15 Fleisch md rk fc IN ITALIA, la d. doctorü Gustavo Croce. Via San Benigno, 17, Cenova. Scrisorile nefrancate se refusă. Rich­i­ AQPI 30 CIREȘARU DUK­lU­ COlcl, 12 CUPTORU D. Primarü ala Capitalei a pu­blicații t­ilele trecute, uă însciințare prin care aduce la cunoscința co­­mercianților­ de băuturi spirtase că, cu începere de la 1 Iuliu viitoru, pe lângă, taxa licenței, nu se mai răs­­pun­de și doué­zecimi comunale, a­­decă unu adausa de 20 la 100, pen­tru acoperirea ch­eltuieleloru de per­cepere. Acesta înșciințare a produsu, în Capitală, uă îngrijire, pe care nu putemu s’o numimü de câtă legiti­mă și cu totul și justificată. In adevĕra, a mări de uă dată unu imposita cu 20 la 100, este a crea contribuabilului uă situațiune din cele mai rele și—întru câtă pri­­vesce pe unii din contribuabili—a-i pune în neputință de a-și mai urma comercialii. Din acestă cansă, împărtășim fi și noi impresiunea produsă asupra con­­tribuabililorü înșciințarea ce men­­ționazăm fi. Ensé, din puntt de vedere legala nu putemü să nu recunoscemü că procederea [primăriei este cu totul­ corectă. Legea de percepțiune din 187 i, dându în adeveru comunelorü sar­cina [încasării impositelor], le-a a­­cordat, în același timp­, ca com­pensare pentru ch­eltuielele ce va o­­casiona îndeplinirea acestei însărci­nări, două­­ jecimi asupra imposite­loru directe. Legea din 1875, care crează im­­­positurü licențelor a pe spirtace, măn­­ține acesta disposițiune. Deci, primăria Capitalei—luandu acum măsuri pentru impunerea a doua­­zecimi—n’a făcuta de câtü a se supune, séu mai exacta a profita de latitudinea ce avea, după legile votate supt regimuli așa­­ zisii con­­servatorii. Din puntul­ de vedere al­ lega­lității nu se pote dert­ifice nimica în contra măsurei luată de primă­­rie ; ea este un consecință firesca și fatală a modului de administrare al­ regimului conservatorii. Conservatorii, care se plâng­ de ea, nu fac, de­câtă a-și desaproba faptele lor­ proprii, de câtü a in­fera administrarea loru destrăbălată și fără preocupare de adevăratele interese naționale. Ensé, din fericire, nu mai sun­tem a suptü acelü regimu, care a fostu imormentatü suptü bula ge­nerală a țării; unü altü regimnu i-a luatu loculu, avendü de misiune specială de a repara relele trecu­tului. Acestă misiune vă are și consili­­ul­ comunală ale Capitalei, c au tote autoritățile din țară, eșite din ale­geri, sau delegate de guvern, în e­­sercitarea unei porțiuni din suvera­nitatea națională. Consiliul­ comunalü, o spunemü cu părere de rea, pare a fi scăpată din vedere acestă chiemare a lui, cânda s’a decisü a mai mări impo­­sitele. Recunoscemü, și cu noi trebuie să recunoscă ori­ce contribuabilă, că veniturile comunei Capitalei sunt­ fórte mici în comparațiune cu îm­bunătățirile ce trebuie a se face pe marea întindere de teritoriu a ora­șului ; deji asemenea trebuie să se recunoscá că — dacă impositele arü atinge nu numai venituli, ci chiarü fonduru unui contribuabilă,—acesta arti slei forța și mijlocele lui de producere, l’arti îmbrânci în sărăcie și resultatulu sicurü și neînlătura­­bilii ari fi chiar­ sărăcia țării. Comercialu cu băuturi spirtóse este aprópe singurulü care mai póte lupta, aprópe singurulü în care Ro­mânii, celu puțină în Capitală, mai potü da înainte. A’lü lovi și pe acesta, a’lu în­­greuia încă cu unu impositü de 20 la 100, este a’lü pune aprópe în neputință de a merge înainte, a sili pe unii dintre acești comercianți a-și părăsi póte comercialii și a lăsa fa­miliele lor, fără mijloce de esis­­tență. Din acestă punte de ved­re, nu putem­ aproba decisiunea consiliu­lui comunalü al­ Capitalei, căci contribuabilulu e fórte apasatü și are încă trebuință de timpü, spre a se reculege, spre a repara resul­tatele situațiunii grave și periculose ce-i crease administrarea guvernului conservatoru. Mai e și una alte motivü, care ne opresce de a, aproba acea deci­­siune. E adeveratü că destrăbălată ad­min­istrațiune conservatóre a acor­dată comunelor a două­­ zecimi din contribuțiunile directe, ca compen­sare a chieltuielelorü ce ea va face cu încasarea impositeloru. Deja cine are nu se va mira, cândă — pentru a încasa 100 de lei se vorü chieltui 20 ; cine are, judecându dreptü și cu unu spiritu de înțeleptă economiă, nu va­­ fice că uă asemenea urmare constituie uă risipă ? Decă guvernul­ conservatorii își putea permite asemenea risipe imo­rale, decă nu se înghinde locü de prosperitatea particularilor­ , pros­peritate care e temelia avuției sta­tului, că asemenea urmare nu este permisă, supt nici unu cuventu, u­­nei administrațiuni liberale, onestă și economü. Cum statulu, spre a pune capeta unei asemenea sisteme, a luatu din mâna arendașiloru monopolulu tutu­­nuriloru, care-i da unu venitu nu­mai de 8 milione, era administra­­torilor, le aducea asemenea câte-va milióne ; cum statul), (sh­emü, spre a face ca acelü câstigü de milióne să rămâie țării, a resiliatü contrac­­tulu regiei, totu asta­felü și comu­nele și județele trebuie să caute a face totu felulu de economii, pentru a nu ajunge nici uă dată a aplica în totă întinderea iei acea risipitóre lege conservatore, care permite a chieltui 20 lei pentru a încasa 100. Amy înțelege ca, pentru a încasa 100 lei, să se cheltuiescă 20, 30, 50 bani sau cele mai multe 1 leu, nici uă dată casc 20 lei. Uă ase­menea chieltuială, încă vă dată, arü fi uă risipă. Aplicarea disposițiunii legii din 1871 nu trebue asemenea să serve­­scă la acoperirea altora ch­eltueli, afară de cele pentru perceperea im­positelor­. Din tote aceste punte de vedere — escluțiémia negreșită pe ale le­galității, care este în favorea pri­măriei — nu putem­ aproba deci­siunea de a se impune comercianți­lor­­ de băuturi spirtase încă 20 la sută. Supunemü dorit •consiliului comu­nală aceste considerațiuni, cu sigu­­ranța că membrii lui, pătrunși de dreptatea lora, vor­ reveni asupra decisiunii luate și vor­ căuta în e­­conomii mijlocele ce suntü trebuin­­ciose pentru acoperirea sdrobitore­­lor, sarcine ce administrațiunea li­berală a moștenit de la precedentele administrațiuni conservatore. A pune impozite și a face împru­muturi e ușoră lucru ; acesta o sciau și o faceau chiar financiarii de tristă memorie ai regimului conservatorii, care se impuseseră țării prin cea mai vădită și imorală violare a vo­­ințelor m­iei, nu trebuie énse s’o facă nici uă dată uă administrațiune li­berală, mai cu osebire când­ cei ce au precedat­-o au copleșită pe con­tribuabili prin greutatea sarcinelor­ ce le-au impusü. Încă vă dată, sperama că con­­siliulu comunala va reveni și va da satisfacere reclamați­unii legitime și întemeiate ce-i adresămu, căutândă în economii mițjlocele de care are nevoia. SERVIȚII­­LE TELEGRAFICE ALE AGENȚIEI HAVAS. Barlin i0 Iulia — Regele Greciei plecă la Copenhaga, era de acolo se va duce la Petesburg. Bom­a 10 Iulia — Camera deputaților I. D. Carroli vorbesce în favorea desființărei impositului asupra măcinatului; trece în revista tóte criticele ce s’au făcută în con­tra acestei desființări și le combate ; esami­­neza apoi măsurile financiare, propuse pentru a înlocui acesta impositi, și termină decla­­randa că guvernul­ primesce recomandați­­­unile de economii ce i s’au făcută. Mai mulți deputați ’și retragă moțiunile spre a se uni cu ordinea de di­n comisiuneî, care arată că Camera ia acta de declara­­țiunea ministerului și trece la discuțiunea articolelor a proiectului de lege. Ordinea de di­n comisiune­ este aprobată cu 269 voturi contra 128 și uă abținere. Pesta. 10 Iuliu — Afacerea duelului din­tre d-nii M­­ajthenyi și Verhovay a venit­ astăzi înaintea tribunalului, care a condamnat pe d. Majthenyi la șase săptămâni de în­­chisore și pe d. Verhoray la 15­­ zile. Mar­torii au fost­ achitați. Praga, 10 iulie. — Dieta Boemiei, după uă discuțiune de mai multe ore asupra raportului comisiunii relative la petițiunile orașelor­ germane, în contra ordonanței pentru aplicarea limbiloră țgreî, a adoptată propunerea majorității comisiunii, Invitându pe guvernu d’a satisface aceste plângeri. Paris, 11 Iulie. — Camera deputațiloră a adoptată proiectulu de lege pentru am­­nistiă așa precum l’a votată Senatulu a doua oră. 1) Constantinopol, 11 Iulie. — Hussein pașa, vechii guvernatori al­ orașului Sculări din Albania, este numită ministru de res­­beli în locul­ lui Gazi Osman pașa. Paris, 11 Iulie. — Oficialul­ publică de­cretele, datate din 10 Iulie, prin care se scutescü pe deplină de pedepsele lor, toți condamnații pentru insurecțiunea din 1870—1871 și toți condamnații pentru crime sau delicte de presă pene în acea di. Berlin, 11 Iuliü.—Regele Greciei arü fi declarată că Grecia n’arü fi perdutü de­locu răbdarea; ea se ține, ce e dreptü, gata pentru ori ce evenimentu , ensé, re­­cunoscétóre către Puteri, ea nu va face nimica care să compromită opera lorü cea pacinică. La Nord va trece peste Notusa, Caliac­­mon și Mavroneks și confluenții săi. La Sud peste Kalamas, Arta, Aspropota­­mos, Salambria (vechiul­ Peneü) și conflu­­enții săi — spre a ajunge la Olympă, peste a cărui coma înaltă se va întinde fruntaria pene la capotulü estrema de la marea E­­geică. Acesta liniă lasă spre Sud lacul­ Ianina împreună cu toți afluenții săi, precum și Metzovo, care cadă prin urmare de partea Greciei. Pentru tote aceste stipulațiuni s’a luată dreptü basa carta statului-majorä au­striacă. Acesta proiectă a fostü presintata la 17 Iunie spre examinare comisiunei tehnice convocată spre acesta. 2. — Două­­ file în urmă, la 19 Iunie, s’a presintatű comisiunii urmatorulu amen­­damentă propusă de Esc. Sea ambasado­rulu rusü : Amendamentulu propusa de Rusia . Pentru partea liniei de Vestü ar fi de a­­semene bine să se admită sistemulü înăl­­țimiloră culmeloru propusü pentru frunta­ria orientală, ținându-ne pre câtă se va putea mai multă de direcțiunea liniei de fruntarii din proiectulü­elenicü, care por­­nindu de la vîrful­ St. George de pe costa epirotică spre Nord de laculü Bub­ranto merge până la punctulü unde traseulă e­­lenii se întelnesce cu celü francesti în îm­­pregiururi și spre sud-est de Paraplana. 3. — Raportul­ de faciă are de scopü a aduce la cunoscința conferintiî părerea definitivă a comisiunii asupra celui m­ai bună traseu ce trebuie alesă. 4. — Comisarii chemați a discuta asu­pra acestei importante cestiuni, au ținută mai cu deosebire să procedeze în spiritul­ protocolului al­ 13-lea al­ Congresului de la Berlin, care sună ast­­fel: : „Congresul o învită pe Sublima Portă a „se înțelege cu Grecia în privința unei rec­­­tificări de fruntarii în Thesalia și Epir, și „este de părere că acestă traseu ar putea „merge prin valea Salambriei peste panta „către marea Egeică și prin valea Kala­­­mei de partea marii Ionice.* Sarcina comisiunii constă în stabilirea u­­nei de delimitare care, după cum a obser­­vat’o și d. Waddington, se desemne Tur­ciei intențiunile Europei și Greciei frunta­riile peste care nu va trebui sé treca, pen­tru ca cu chipul­ acesta, printr’uă ținere în semn echitabilă despre diferitele interese ce se află în apropiere unele de altele în peninsula balcanică, să se potă stabili uă stare durabilă de lucruri. 5. — Linia de fruntarii propusă de Esc. Sea ambasadorulu Franciei, arată chiar­ de la anteia privire unu avantagiu de ne­tăgăduită prin simplitatea sea, care procu­ră din punctul­ de vedere topografică, mi­litară și militară economică unu traseu dreptü și lesne de­otărîtă într’una raportă. 6. — Examinarea unuia dupé altulü a diferitelorü trăseurî, permise comisiunii a aprecia totă însemnătatea ei și să’și expli­­ce, pentru ce linia merge une­ori pe t­al­­vegii, une­orî pe înălțimea culmelorü, și pentru ce nu s’a adoptată cuvânturü ne­­determinatü de Vale pentru ambele pante ale Pereului, luând’o câte uă détà dreptu talvegü și apoi iara drepta liniă superioră a fie­cărui basm­u. 7. — Despre partea Epirului, crestele de Sudü ale basinului Calamet nu pot­ pro­cura Greciei de câte unu traseu ne­sufici­­entü. De fapt, aceste creste domină totă țara până la golful­ Arta, și prin urmare poporațiunile agricole și esclusivamente gre­ce din Samari-Campos și Karavanserai, s’arü afla necontenită într’uă situațiune în­­grijitóre faciă cu resboinicii locuitori din munți care ari ocupa trecătorile de bună­­voe sau cu forța. 8. — Talvegulü Kalameî, pe care pro­­iectul­ francesü ílü desemnă ca noua frun­­tariă în Epiro, formează, după informațiu­­nile primite de comisiune, unu bunü tra­seu între ambele țări. 9. — Déca urmază cine­va acesta vînă de apă de la gurile ei din marea Ionică în susü, apoi observă că ea percurge la înce­pută, pâné la uă depărtare de 6 chilome­tri­, una locu șesfl, unde m­ulți formeza uă deltă adâncă și pate mocirlosă. 10. — La uă depărtare de 6 chilometri­ de mare, pe înălțimea Sul­asi și pene în apropierea confluentului Velcisteî, K­ula este închisă în nisce tăeturi drepte, de oă lăți­me de aprope 50 metrii, dominate de pe ambii ferme de nisce movile care formeza nisce bariere de nepătrunsă. De la Sul­asi pene la Velcesta nu se află în curgerea rîului, care are u o lungime de 40 kilome­trii, nici uă trecatere naturală sau stator­nică. 11. — In șesulă pucina întinsă de la Veleista, Calamas pate fi trecută prin mai multe locuri, afară numai de coșurile când­ apele sunt­ tare umflate. Pe aci trece dru­­mul și de la Ianina la Philates. 12. — Dincolo de Bakco, pe o­ întin­dere de 12 kilometrii, pene aprope de lo­culi unde se împreună ríula Kalamas cu apele Lumi-Apusului, se află una gără a­­dâncit, îngustă, mărginită de movile ripuse. In acesta locu nu se află de câtă u­ sin­gură trecetóre, „Podulu lui Dumnezeu­*, uă grămădire de stânci, printre care apele’sî­­au loculu unu drumu. 13. — Acesta descriere amănunțită ne arată în­destulă că r­ula Kalamos, în cea mai mare parte a cursului său, este on­pe­­dică naturală, anevoe de trecutü, unu felii de gropă adâncă și lată, unde adevăratele trecători sunt­ rare și prin urmare lesne de pozitii și de menținută. 14. — Partea slabă a acestei linii a că­rei întindere este de aprope 77 kilometrii, este partea de susü a Calameî, care for­meza ca unü felii de spărtură, pe unde am­ putea pătrunde pn colonă inamică spre Ianina. Cu tote acestea lățimea ei nu este de câte cinci seu șese k­ilometri, cu un­ platou două înălțime de 400 metrii puțină înclinată ; prin urmare partea acesta de de susit pate fi supraveghiată și apărată, când se ocupă înălțimile care domină dru­­mul­ spre Ianina. 15. — Linia de fruntarii trasă asta­felit la Nordulü Ianinei, va da Greciei oă po­­porațiune de origină grecă, afară de dis­trictele Mazaraki și Mărgăriți care sunt­ în majoritate locuite de Albanesî și Mu­sulmani. Spre drepta de Calamas ea lasă negreșită de partea Turciei poporațiuni grece, déri nu se va putea nici vă­detă împărți exacta poporațiunile de prin acele ținuturi care sunt­ fórte amestecate. To­tuși Calamas este cea mai bună liniă. 16. — Despre Tesalia, nu pate să fie alesă ca fruntariă talvegulă Salambrie, de­semnată de protocolulu al­ 13-lea. Acestă liü percurge una șesă roditori), și țermii lui sunt­ în legătură unul­ cu altul, prin numerose vaduri. Poporațiunea de pe am­bii fermî este esclusivamente grecá, ast­­­fel­ în­câtă aci s’arü afla uă legătură mai înlesniciosă pentru comunicațiune. 17. — De asemene nu se póte admite nici acea linie, care formeza zona de Sud a bazinului Salambriei și a afluenților­ séi, căci prin noua fruntarie, Thesalia, aî că­rei locuitori sunt­ 90 la sută Greci, arii române Turciei, și s’arü comite prin acesta uă necunoscere a intențiunilor­ plenipoten­­țiarilorfl de la Berlin. 18. — In facia acestei înducite imposi­bilități, n’a rămasa alta ceva de făcută de­câtă a studia linia Calamas, care mărgi­­nesce basinul­ Salambrieî spre Nord, de la lanțul­ munților­ Pindu pené la polele munțilorü Olympü. 19. — Acesta este linia aceea pe care a propus’o Esc. Lea d. ambasadorii ale Franciei și, spre a complecta golurü lăsată de protocolulu alü 13-lea, care­otărasce cum trebue să se ajungă din valea Cala­meî în aceea a Salambriei, se propune a se urma linia vîrfurilor­, care împreună în asta­felu de modă ambele basmnuri ale rîu­­rilor­, în câtă Ianina și Metzovo cadu spre sudü și prin urmare revine Greciei. 20. ’— Comisiunea crede că acestu tra­seu represintă uă justă și reală interpre­tare a protocolului al­ 13-lea. Pornindu de la isvorele rîului Calamas, linia propusă arü ajunge pe celü mai scurte drumu, mer­­géndu spre Nordu, la înălțimile de la Han Kalbaki, spre a urma apoi linia de frun­tarii pene la Metzovo. 21. — In împrejurarile orașului Metzovo se află o­ regiune muntosă, care este du uă mare importanță. De la aceste noduri de munți se bifurcează vestitele văi ale Vo­­lusei­ și Hal­aemonului spre Nord de Arta, ale Aspropotamului și Salambriei spre Sud, care scaldă de­uă parte Macedonia și Al­bania și de cea­l­alta Epirula și Thesalia- CONFERINTA DE LA BERLIN Raportulfi comisiunei tehnice asupra nouei linii de fruntaria turco-grecă propusă de Esc. Lea ambasadorulu Franciei și asupra amendamentului presintata de Esc. Sea ambasadorulu rusă. 1. — In ședința de la 17 Iunie 1880, Esc. Sea ambasadorulu Franciei a presin­­tatü conferintiî internaționale din Berlin una proiectă de traseu pentru noua deli­mitare a teritoriiloru Turciei și Greciei, și­­ ln­a formulată în urmatorul e­chipa : Frun­taria va porni de la gurile Kalameî din marea Ionică, va merge d’a lungulu citatu­lui rín pene la isvorulü său în apropiere de Han-Kalibaki și apoi peste comele de munți care formeza fruntaria . Nota Red. Se scie că proiectul­ votatü de Senatű conține unu amendamentü alți d-lui Bozerian. Acestü a­­mendamentü avea de efectu a amnistia 676 indi­vid­ din 805 remași astădî afară din amnistia de la’1879. 20 BANI ESEMPLABÜLÜ

Next