Romanulu, septembrie 1880 (Anul 24)

1880-09-11

mai multă de câtă jumătatea poporațiunii și domnescu prin teróre ; ei au luată toți tați și fură asemenea și vitele. Autoritățile simtă neputinciose. Bei­ circasienî suntă forte puternici la Constantinople prin legăturile lor­ cu ha­remurile și le e ușoră de a câștiga pe o­­ficiăriî turc­ trămișî. Ceea ce e maî reă, este că guvernulă turcescă n’a făcută ni­mica spre a remedia acesta reă. In tote dilele, din contra, nouă convoiurî de refu­giați, venindă din­provinciile anecsate Ru­siei, sosescă în Asia­ Mică. Întăririle de la Metz.­ ­fiarele din Alsacia-Lorena anund­ă că lucrările construirii fortului situată între să­tulă Woippy și Mosela înaintăză răpede și vor­ fi terminate în anulă viitură. Turnu­rile cuirasate și așezate pe ună pictură mobilă, a căroră esecutare a fostă coman­dată casei Grusow, la Buckau, în apropiere de Magdeburg, vor­ ajunge în curând și la Metz. Acesta forță va termina seria de for­­tificațiuni nouî, rădicate împrejurul­ acestui oraș, și care aă absorbită uă bună parte din cele 84 milione de mărci provenite din indemnitatea de re­belă plătită de Francia și destinată la construirea fortificațiuniloră în Alsacia-Lorena. Acesta lagără întărită împregiurată Me­­tzului are oă periferiă de 30 kilometri; ert­e limitată pe formulă stângă ală Moselei prin fortulă înaltă Frideric-Carol, prin for­turile Manstein , Alvensleben , Ravette , și prin fortulă încă nenumita, construită în apropiere de Saint-Eloi, pe termulă dreptă prin forturile Manteuffel, Zastrow, Leede­n și Wurtemberg. In interiorul­ acestei enorme cingători de fortificațiuni se află două­spre­zece sate și mai multe sate de colibe, de ferme și de case țerănescî. Spre a bloca Metrulă, care cu Thionville comandă linia Moselei, că singură armată n’ar fi fi de ajunsă, cu atâtă mai multă că totă este încongiurată de tărâmuri forte fa­vorabile spre a efecuta ieșiri. ROMANULU, 11 SEPTEMBRE 1880 FELURIMI. Accidentă. — Citimă în Vocea : D. Tănase I. Codreanu, oficiară în garda civică, la 5 ale curentei , împușcată din greșală, în gâtă cu ună revolveră, pe ună locuitoră din comuna Movileni­, pl. Neco­­rești, ce era venită la sine acasă. Pacien­tele se află în cura spitalului Comuna­ Ju­­dețană și după câtă se spune, glontele fiind­ remasă între osele gâtului, nu este fără pericolă.* Unde dai și unde crapă. — Supt acestă titlu <­iarulă „România Trans-Dunăreană* care apare în Tulcea, narăză următorea nostimă aventură amorosă: Ună oficeră se ïnamoreza cucă de­uă tânără dobrogeancă, d-sora X.. mai cu curte maî cu bordo el ajunge a fermeca inima d-șbreî X., care nu lipsea nici uă­­dată de la ferestra pe unde era se trecă oficerulă, și oficerulă nu lipsia nici uă­dată de a trece măcară de trece orî pe dic, pe supt acea ferastră. Pentru a putea case pătrunde în lăun­­tru locuinței, oficerulă nostru imaginază a se îmbrăca în haine proste și a se tocmi servitură măcară pentru 24 ore în casa d-rei X, ceea ce și face în una din dile. In­­ ziua următore dă mulțime de lume fu atrasă înaintea locuinței d-sorei X., unde părintele, muma, bunica, mătușa, dimpre­ună cu tóte servitorele din case, ocărnă, țipaă, strigaă, se reped­eaă la noulă servi­toră pentru a o lă da pe ușă afară. Poliția interveni numai de câtă și servitorulă fu rădicată și închisă. Atunci se descoperi lucrulă. D-șora nu recunoscuse pe o fițeră astă­felă schimbată * și când o elă în calitate de servitoră se a­­runcă la piciorele iubitei, versând fi focă și amorfi, d-șora X. se înfuriă de acesta cu­tezanță, mai alesă că nici una nici două ea fu luată în brațe. Dâră oficerulă se si­lea a o încredința că elă este oficerulă care’î făcea din ochi, ’i trimitea flori etc. etc. éase în zadară, căci d-șora X­, răcnea câtă o lua gura, și nu’șî putea opri indig­­națiunea și spaima, ved­ându-se îmbrățoșată și sărutată de uă slugă. La țipetele ies toți din casă alergara și se cunosce sfîrșitului scenei. Oficerulă intrândă acasă istorisi soldatu­lui șefi scena petrecută, era soldatulă mi­­nunându-se ’î respunse : »Apoi știți, să trăiți d-­e sub-locotenentă, vorba ceea , unde dai și unde crapă. * j Procesulă Scarvulis. Citimă în Mesagerulă­i , Brăila . La 15 a­corente, Luni se deschide­­ sesiunea trimestrului ală 3-lea al­ curții cu I jurați din județul­ nostru. In acestă sesiune­­ este la ordinea dileî și scudalulă procesă I Scarvulis. După câte aflămă elă este pusă la ordinea dileî la 16 Septembre și are de avocată pe d. Papazu din Galați î­i pentru ostenela d sele se du­ce că elenii din Galați și Brăila aă și adunară deja suma de 4.000 lei cu care sé’l fi recompenseze. * Arsa cu gază. — Acelașă diară scrie : Duminică spre Luni, ună copilă ală d­eî Diomu în etate de 15 ani, de­uă frumu­sețe escepțională, după ce a­dormită de cu­séra, s’a sculată despre divă și voindă se scrie, căci a doua zi trebuia sĕ plece în Athena la studiu, și gazulă din lampă fi­­indu pe finită, a voită să pună gază în lampă. Fără a stinge fitilul­, desface ma­șina și cârcă a turna cu sticla , gazulă din lampă și din sticlă, se focă, face explosie, și izbucnesce pe hainele copilului. Hainele se­ focă. In asemenea posițiune aflându-se o copilulă, se zăpăcesce, ese în stradă, în­cepe se alerge și se țipe, gardiștii se s­ă dupe densulfi, cnsé cu mare greutate să pusă mâna pe elă, cândă cămașea după elă era arsă. Arsura mai mare a fostă la stomad­ă. I s’aă dată îngrijirile medicale la momenta, casé prea târdisi căci a doua di a murită, lăsândui pe nefericita sea ma­mă fără nici uă consolațiune. * Thiers.—Inaugurarea statuei d-lui Thiers la Saint-Germain inspiră chronicarului da­rului Temps câte­va refresiuni asupra mor­ții primului președinte al­ Republicei Fran­­cese. El­ îl­i apară în contra acusațiunea d’a fi fostă m­ă om și cu uă animă rea, a­­cusațiunea aruncată în fața umbrei acestui omă de Stată . »Elă a fostă réfi ! ,Citinda cartea lui Lamartine ,Les Sou­venirs, că m’amă oprită din întâmplare a­­supra unui pasagiu, unde se povesteșce despre m­ă prândă dată de d-lfi Thiers, în aj­unul­ anului 1830, celebrităților ei contim­porane. D-lă Thiers, atunci dncă tenorii, sub­­secretarii de Stată, nu era altă ce­va de­câtă ună parvenită, și Dumnedeă scre­de că parveniții uită vr’uă­dată originea loră și pe amicii, cari i-au ajutată a se urca pe scara carierii lor­. „ Amb­ii suntă nișce cai pe cari îi bagă în grajdă în­dată ce am sosită la destina­­țiune. »In acea di d. Thiers a pronunțată ună discursă de la tribună ; acesta era pri­mula sefi discursă, forte aplaudată. El­ în­tră în salonă plină de bucurie, care se vede strălucindă pe fața sea, și salută pe ospeții săi — puternici de pe atunci. In a­­cestă momenta intră și uă femeiă îmbră­cată cu haine simple, din provinciă, și d. Thiers se răpedi la dânsa și uă strânse în brațe, după ce, adresându-se către poetului Meditaționiloră­dise cu uă voce plină de emoțiune : „Eh! Lamartine! nu te cunoșteți ? Ace­­sta-e mama mea ! »Prin acesta episodă din vieța intimă a d-lui Thiers, dice cronica­­rul­, se sdrobesce calomnia, care respân­­desce opiniunea că ilustrulă omă n’ar fi a­­vută inimă. * Camera Lordiloră din Englitera se com­pune în modulă următoră : 1. Din membrii prin dreptă de nașcere: Baroni..........................262 2. Din membrii numiți ; 3. Din membrii avend o dreptă de șe­dere prin funcțiunea loră două arh­iepis­­copi și 24 episcopi ; 4. Din membrii aleși pe viață , sunt­ parii Irlandei, în numără de 28 ; 5. Din membrii aleși pentru durata Par­lamentului : 16 pari ai Scoției ; 6. Din pari viageri, creați de Coronă și care ară pute modifica cu timpul și compu­nerea camerei înalte ; dară s’a hotărâtă că regina nu va pute numi de câtă două pe ană, și numai șase in totă timpul­ dom­niei sale. Giurgiu, 5—9 Septembre. Bastimente sosite încărcate 10, deșerte 19, por­nite încărcate 23, deșerte 7. Importă: 134 000 kilog, cherestea și 461,000 kgr. diferite mărfuri Esporta, 4,544 chile grâu, 30,000 kgr. sare și 905,000 kgr. diferite mărfuri­ Galați, 7 Septembre. Bastimente sosite încărcate 2 , deșerte 6, por­nite încărcate 5, deșerte 4. Importu: 134,000 kilogi. cereale și 434 kilogr; diferite mărfuri. Exportă: 430 chile de Brăila grad, 634 chile de Brăila porumba, 3218 chile de Brăila orza, 321,050 kilog, cherestea și 4000 kilog, diferite mărfuri. Călărași, 9 Septembre­ Bast, sosite deșerte 6; pornite încărcate 2. Importa, 2358 kigr. diferite mărfuri Esporta, 185,600 kigr. fasole și 7652 klgr. di­ferite mărfuri. Tulcea, 8 Septembre Bast, sosite încărcate 2. deșerte 12 ; pornite în­cărcate 1, deșerte 4. Importa, 8120 klgr. diferite mărfuri. Esportü, 2170 kigr. diferite mărfuri. Peri de sânge regesca 4 Duci..................................22 Marchisi . . . . 19 Comiții..........................134 Vice-comițî.... 32 * PARTEA ECONOMICA Mișcarea porturilort­ române. Severin, 8 Septembre Bastimente sosite încărcate 2, pornite încăr­cate 1. Importa: 396 kilog, diferite mărfuri. Exporta: 1050 kilog, diferite mărfuri. Grâuld, 85—92 lei; secara, 65—70 lei. --------------------------------------­ MIȘCAREA POPORATIUNEI CAPITALEI De la 31 Augusta până la 6 Septembre 1880. Poporațiune : 177,646 N­a­s­c­e­r­i. Copii legitimi: 40 băieți, 44 fete ; suma 84 » nelegitimi: 13 , 6 » ,19 Totalu 53 , 50 , , 103 Morț­i. De sexă bărbătescă, 57 de sexă femeescă 39 suma 96, dintre care 24 în spitale. Sept. preced In etate pene la 1 anii 221 2) 29 De la 1 * * ( 5 ani 222) 23 > 5 ,­­ 20 , _9__9_ Totala..................... 53 61 , 20 » , 30 , 4­8 , 30 , , 40 , 7­2 , 40 , , 50 , 22 11 , 60 , , 80 , 7 14 , 80 ani în susa 3 2 Totală 96 95 Principalele cause de morte. Pneumonia, Pleuropneumonia . . 7 7 Febre typhoidă....................................7 3 Phthisia pulmonară.........................9 8 Rubeolă................................................— — Scarlatină............................................— — Disenteria.............................................3 11 Tuse convulsivă ...... — — Variolă.................................................— — Angină diphtherică..............................4 . Enterita...............................0 . . 20­14 Meningita.............................................2 3 Tiphus................................................— — BULETINU METEREOLOGICA. Marți 9 Septembre 1880. — 12 ore noptea — înălțimea term­ometrică, —016 °, 8 R. Celulă norosă, ploiă Mercuri 10 Septembri 1880. — 7 ore dim. — înălțimea termometrică, -1­ ° 17 °,5 R. Celulă norosă — 12 ore dim­ — înălțimea termometrică,­­+­ 10 °,5 R. înălțimea barometricăraro 755 Celulă norosă, ploiă Maison Menu optic, s-eur de Lhuerri“ PROGRAWIULU 0FICIALU alO ALERGARILORDIN BUGURESCI întrunire de toamna Duminecă la 28 Septembrie (10) Octombrie și Luni la 29 Septembrie (11) Octombrie 1880. Sub Inaltură Patronagiă ală A. S. Regale Domnitorului și sub direcțiunea Societăței­­ le incuragiare. DIUA ÎNTÂIA. I. Premiul­ Alteței Sale Regale Dom­nitorului. Alergare de garduri pentru armăsari, iepe și jugani de ori-ce e­­tate și de ori­ ce provenință aparți­­nendu proprietarilor­ români sau stră­ini, stabiliți în România. — Distan­ța 2000 metri 5 garduri de 2 * */2 pi­ciore înălțime. Intrarea 150 lei. Re­tragerea pe jumătate decă este de­clarată până la 15 Septembre. Premiul­ 1-iü una obiectă, de artă oferita de A. S. R. Domnitorulu. „ al 2-lea 500 lei. NB. Acestă [alergare se va aler­ga la urmă. 1) 18 Legitimi, nelegitimi 4. 2) 20 Legitimi, nelegitimi 2, II. 835 Alergare Militară. Pentru ofițerii armatei Române. Alergare de iurâlă pentru cai aparținendă ofițerilor­, în­călecați chiar de D-lora. Distanța 2000 metri. Intrarea 40 lei. Retra­gerea pe jumătate decă este decla­rată pînă la 25 Septembrie. Premiulü 1-in 1000 lei j oferiți de „ 2-lea 500 „­­ Ministerul de Resbelü. „ 3-lea intrările pînă la concurență de 250 lei. III. Premiulü ylü Jockey-Clubului Ro­mânii (Derby Românii). Alergare de tuțelă pentru mînzi și mînze de 3 și 4 ani născuți și crescuți în Ro­mânia, înscriși în Stud-Bookul Jo­­ckey-Clubului Română. Distanța 2000 metri. — Intrarea 200 lei. — Re­tragerea pe jumătate decă este de­clarată înainte de 15 Septembrie. Premiulü 1-ia 5000 lei „ 2-lea 1000 „ IV. Premiulü Vice-Presedintilorü Jockey- Clubului. Alergare de tuțelă pentru armăsari și iepe de ori-ce etate și de ori-ce provenință aparținendă pro­­prietarilor­ Români și Estreini Mem­bri ai Jockey-Clubului română (In­­vingătorulu de reclamată pentru 1.000 lei, daca aparține unui stră­ină ne­stabilită în România). La caza de a se ivi mai mulți amatori pentru a reclama calul­, se va ține licitație V4, de oră după alergare, și totü sporulü peste cei 1,000 lei va aparține fondului alergărilor­. Pro­­prietarulu calului póte concura pen­tru cumpărare. Distanța 2,500 metri. Intrarea 150 lei Retragerea­­ pe ju­mătate de ea este declarată înainte de 15 Septembrie. Premiul a 1­in 2000 lei oferiți de D-nii Generali loan Em. Florescu și George Manu. „ alț 2-lea Intrările până la concurență de 500 lei. V. Alergare Militară pentru caii de trupă (Călărași). Alergare de tuțelă. Distanța 1.500 metri. Intrarea libe­ră. Caii trebue se fie proprietatea călărașului. Caii a cărora talie ne va întrece 14 pumni vor­ avea la plecare una avansa de 20 metri a­­supra celoră­l­alți. Calula purți-sânge nu este admisü. Călărașul­ trebue se înfățișeze una certificată ale co­mandantului Escadronului care ne declară că calulü aparține călărașu­lui, certificatul­ va coprinde semnal­mentele calului. Prec­um­ 1­ lü 500 lei. „ al 2-le 200 „ „ al 8-le 100 „ NB. 100 lei adaosu ca cheltueli de drumu învingăt­orului vre­unuia din aceste premii dacă este venitü din județele depărtate. D-nii comi­sari se vor­ pronunța pentru esti­­mația acestei distanțe. ZIUA A DOUA Z. Premiul­ Pașcaniloru, pentru caii aparținendă proprietariloru români, cari n’au alergată nici uă dată séu alergêndü n’au câștigată vr’unu au­­teiu, alț 2-lea séu alț 3-lea premiu. Caii premiați în alergarea călăra­­șilor­ (trupă) nu sunt c escluși. Distanța 1 500 metri. Intrarea 40 lei. Greutatea 70 kilograme. Jockey de profesiune vor­ purta 3 kilogr. mai multü. Premiul a 1-in 1,000 lei oferiți de proprietarulü Sergeli­ Pașcani. Premiul a 2-lea Intrerile. II. Premiul­ Damelory. Alergare de Gentlemen-Riders care face parte din Jockey-Clubulü romani, sau din ofi­­ceiT ai armatei române. Distanța 2000 metri. Intrarea 50 lei. Retra­gere pe jumătate deca este decla­rată până la 15 Septembre. Premiulü 1-iü una obiectă de artă oferita de damele române. Premiul a 2-lea Intrerile. Marele premiu al­ Jockey-Clubului Romanü. (Alergare internaționala) a­­lergare de fondu pentru armăsari și iepe pur singe de ori-ce etate și de ori-ce provenință. (Se reclamă învin­­gatorulu pentru 4.000 lei dacă apar­ține unui streinu). Distanța 3,000 metri. Intrarea 250 lei.—Retragerea pe jumătate dacă este declarată până la 15 Septembre. Premiulü 1-la 8,000 lei „ alți 2-lea 1,500 „ „ alți 3-lea 250 „ IV Alergare de cai ordinari de țară. Comisarii vor decide fără apel despre admiterea la concursă a cailor, care trebue să se presinte la 2 ore. Ori­ce proprietară admisű­a alergare va primi un eșarpă numerotată care­­ va da dreptul­ la intrare pe pistă și la alergare. Distanță 2,000 metri. Intrarea liberă. Premiul­ 1-la 300 lei „ 2-lea 200 „ „ 3-lea 100 „ NB. In ori­ce alergare premiumu al­ 2-lea nu se dă de câtü dacă voră alerga 3 cai, premiulü ală 3-lea dacă voru alerga 5 cai. Caii străini de reclam­ati pentru prețur ă de 4,000 lei portă greuta­tea regulamentară după vârsta lorű. Pentru fie­care 1,000 lei mai multü unu adaosa de la­ 2 kilogramü/fose­­vita de adausulü de greutate pres­crisă de art. 21. Dreptulű de recla­­mațiune preved­utü de regulamentu este unü dreptü esclusivü alü pro­prietariloru români; și în asemenea casa, acestü dreptü începe de la cela d’ânteiu casu a unui proprietară ro­mână care vine după caii streini, după ordinea sosirei lorű. Inscripțiunile se primesc­ de că­tre casierulu Clubului în localulu Clubului Calea Victoriei No. 100, în intervalul­ de la 1 (13) Augustă și până la 31 August, inscripțiunele se pot­ face prin corespondența. Ori­ce inscripțiune neînsoțită de prețul­ intrărei calului este nulă. Reproducem­ următorele serii, care au fost­ publicate numai în edițiunea pentru Capitală a numă­­rului precedinte: Serviciul­ telegrafică ală , Agenției Havas A Ragusa, 20 Septembre.— Anarh­ia dom­­nesce la Dub­igno. Cetinie, 20 Septembre. — Principele Ni­­chita a­rată uă proclamațiune în care de­clară că e aprope inevitabila ca Muntene­grenii să nu se lupte spre a lua în pose­siune teritoriile pe care i­ le-a desemnată Europa. Paris, 21 Septembre. — îndată ce noul cabinetfi va fi constituită, ministrului afa­­cerilor­ străine va adresa că circulară re­­presintanților a Franciei în străinătate spre a accentua politica de pace pe care gu­­vernul­ Republicei francese va continua a urmări. Roma, 21 Septembre. — Oficialul­ pu­blică ună decretă de amnestiă pentru cri­mele și delictele de presă. Vr’uă patru­z­eci de internaționaliști aă încercată a-l-altă-ierî uă demonstrațiune la Pesaro;­­rece să fostă arestați, cel-i-alțî aă fugita. •muwmwxi Comandele pentru România se facă prin d-nii Warsanovicz și Herzog în Bucuresci VALS. Ape minerale naturale, surse, ală cărora usage este admisă la spitalurile civile din Francia. Prescripția medicală. PRECIEULE. Afecțiunile căilorădegistive greutatea la stomacă. RIGOLETTO. Aparatură helios, calcule în ficată, gălbinare, durere de stomacă. DELIREE. Constepatiune, incontinanță de urină, calcule (piatra) colică de rinichi. MAGDELEINE. Bule ale ficatului, ale ri­­nichilor­, nisipă în urină, diabet (urină de zah­ară). DOMINIQUE. Escelintă în contra bulelor­ de piele, astamiei, catarului pulmonară, lip­sei de sânge, debilității. In detaila, la tote depourile de ape mi­nerale și la farmacii. Aceste ape sunt­ plăcute de benză la masă, singure sefi împreună cu băuturi or­dinare (vină etc). Desa una butelă pe efi-Comercianții vor­ adresa cererile lor­ la societatea generală la Vals. (France) sefi la d-nii Wartanwicz și Herzog, în Bucu­resci (România).

Next